„Performanţele” deputatului Plahotniuc – Ziarul de Gardă
  • „Performanţele” deputatului Plahotniuc

    „Performanţele” deputatului Plahotniuc
    10 august 2015 | 07:19

    Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedintele Partidului Democrat (PD), care a renunţat în urmă cu o săptămână și jumătate la mandatul de deputat, fără a explica motivele care l-au făcut să ia această decizie, a fost unul dintre aleşii poporului cu cele mai puţine iniţiative legislative, în raport cu deputaţii care au activat în ultimii ani în Parlamentul R. Moldova. Patru din cele şapte iniţiative ale sale au fost retrase din Parlament, deşi acesta le-a făcut publice şi le-a promovat cu mare tam-tam. Totodată, în actuala legislatură, Plahotniuc a fost printre cei mai chiulangii deputaţi.

    „Dle preşedinte, stimaţi colegi, am un mic anunţ, dar în primul rând vreau să felicit şi eu membrii Guvernului şi noul prim-ministru şi să le doresc mult succes. Mă bucură faptul că împreună am reuşit depăşirea crizei politice şi să ducem aceste negocieri într-o perioadă relativ scurtă, într-o manieră mai amicală, mai puţin tensionată şi într-o atmosferă profesionistă. Sper foarte mult că această atmosferă se va menţine pe perioada mandatului actualului Guvern şi acestei Coaliţii. Iar anunţul este că rog să luaţi act de decizia mea de a depune mandatul de deputat în Parlamentul R. Moldova. Vă mulţumesc”. Acesta a fost ultimul discurs oficial oferit de controversatul Vladimir Plahotniuc din postura de deputat, discurs care i-a luat prin surprindere inclusiv pe colegii săi din Legislativ. Şi la o săptămână de la acest anunţ, nici Plahotniuc, nici colegii de partid nu au venit cu o poziţie oficială, prin care să anunţe motivele pentru care unul dintre cei mai criticaţi deputaţi din istoria parlamentarismului din R. Moldova a decis să plece, la doar opt luni după ce revenise în Parlament.

    1277 de zile cu Plahotniuc în Parlament

    Vladimir Plahotniuc a ajuns pentru prima dată deputat în Parlament în urma alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, când, pe ultima sută de metri, mai exact pe 19 noiembrie, a confirmat zvonurile care circulau pe atunci şi, de nicăieri, a aterizat până pe locul doi în lista PD pentru acele alegeri. Peste o lună, pe 30 decembrie 2010, Plahotniuc devine vicepreşedinte al formaţiunii conduse, oficial, de Marian Lupu. În aceeaşi zi, omul de afaceri devine şi prim-vicepreşedinte de Parlament, iar în iunie 2012, este ales şi prim-vicepreşedinte al PD. Este demis din conducerea Legislativului pe 15 februarie 2013, cu voturile liberal-democraţilor, comuniştilor şi ale câtorva deputaţi neafiliaţi, în urma schimbului de acuzaţii pe care l-a avut cu Vlad Filat. La sfârşitul lunii octombrie 2013, Plahotniuc pleacă şi din Parlament, declarând că-şi depune mandatul de deputat, pentru a se implica în viaţa internă a formaţiunii. Şi-a anunţat revenirea în Parlament peste un an, în noiembrie 2014, când a fost, din nou, numărul doi în lista PD pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Astfel a ajuns deputat pentru a doua oară, funcţie din care şi-a anunţat plecarea pe data de 30 iulie 2015.

    În total, Vladimir Plahotniuc a deţinut două mandate incomplete de deputat, beneficiind de imunitate parlamentară timp de trei ani şi jumătate, respectiv 43 de luni sau 1277 de zile. În toată această perioadă, nu s-a remarcat prin discursuri deosebite de la tribuna Parlamentului sau prin proiecte de legi revoluţionare promovate. Dimpotrivă. Prin absenteism şi multe proiecte de lege care, după ce le-a anunţat, nu au mai reuşit să treacă de Parlament.

    11850986_1454749238166632_1638058532_nPlahotniuc – 7 iniţiative legislative, Sârbu – 92

    Conform informaţiilor postate pe site-ul Parlamentului, în perioada deputăţiei, Plahotniuc şi-a pus semnătura pe doar şapte proiecte de lege, toate în perioada 2012-2013. Cifra este una mai mult decât modestă, dacă luăm în considerare că, de exemplu, Sergiu Sârbu, colegul său de partid, a participat la elaborarea a peste 90 de proiecte de lege, iar Marian Lupu, liderul PD, la peste 30. Dintre cele şapte proiecte legislative promovate de Plahotniuc, patru, deşi propuse, au fost retrase din Parlament. La acest capitol, Plahotniuc poate fi comparat cu liderul PLDM, Vlad Filat, „rivalul” său declarat, care a avut trei proiecte de lege pe care şi-a pus semnătura doar în 2015, în condiţiile în care, în ultimii ani, acesta a petrecut doar ultimele opt luni în Parlament, în rest, fiind în Guvern sau în afara funcţiilor publice.

    La capitolul proiecte legislative propuse, Plahotniuc nu se poate compara nici cu un alt Vladimir celebru al politicii, Voronin, liderul comunist, care a avut, începând cu 2009, peste 40 de propuneri de lege, deşi majoritatea dintre ele au fost respinse, comuniştii fiind aproape permanent în opoziţie.

    Proiectele propuse şi retrase de ex-deputat

    Cele patru proiecte de lege propuse, iar ulterior retrase de Plahotniuc, vizau modificarea mai multor legi. Unul dintre ele prevedea modificarea Codului Electoral şi a Legii privind statutul deputatului. Mai exact, proiectul anunţa introducerea votului uninominal, astfel încât deputaţii să fie aleşi pe circumscripţii uninominale, prin votul direct al cetăţenilor şi nu pe liste de partid, aşa cum e acum. Un alt proiect retras de Plahotniuc se referea la numirea procurorului general şi al preşedintelui Curţii de Conturi de către opoziţia parlamentară, propunere verbalizată de titular în ianuarie 2013, atunci când, în toiul scandalului dintre PD şi PLDM, acesta a declarat public că „am depus la secretariatul Parlamentului o iniţiativă legislativă prin care propun ca procurorul general, preşedintele Curţii de Conturi şi preşedintele Comisiei Electorale Centrale să fie desemnaţi de opoziţia parlamentară. Astfel vom arăta că suntem corecţi, responsabili, dar şi transparenţi în acţiuni. Vom arăta că nu ne temem ca opoziţia să verifice actul guvernamental. Nu ne temem ca opoziţia să verifice cum se cheltuie banii publici. Nu avem de ce ne teme, să se teamă cei care fură”. Proiectul nu a mai ajuns însă să fie votat, fiind retras de autor chiar la începutul acestui an.

    Celelalte două proiecte de lege propuse şi retrase de Plahotniuc se refereau la crearea unui program de finanţare socială a locuinţelor şi a magazinelor sociale. Ambele propuneri Plahotniuc le-a exprimat public imediat după ce a renunţat pentru prima dată la mandatul de deputat, în octombrie 2013. Atunci, deputatul mai menţiona că va susţine aceste două proiecte din surse financiare proprii. Doar că, până astăzi, nici locuinţele şi nici magazinele sociale nu au prins viaţă, iar la început de 2015, proiectele, semnate de Plahotniuc şi alţi câţiva deputaţi PD au fost retrase.

    Doar trei propuneri legislative ale lui Plahotniuc au avut succes. Una din ele, comasată cu propunerile venite de la Guvern se referă la finanțarea partidelor politice din bugetul de stat.

    11853877_1455019118139644_986303691_nPlahotniuc, unul dintre liderii la absenteism în 2015

    Dacă la capitolul proiecte legislative propuse Plahotniuc nu a fost printre fruntaşi, atunci, la capitolul absenteism, prim-vicepreşedintele PD şi-a câştigat un loc de frunte. Astfel, doar în sesiunea de primăvară 2015 a Parlamentulului, încheiată recent, la finalul căreia Plahotniuc şi-a depus mandatul, conform statisticilor oferite de Parlament, acesta a lipsit de 9 ori. Toate absenţele încep cu luna aprilie 2015, şase dintre ele fiind motivate, în baza cererilor prealabile depuse, iar alte 3 – nemotivate. La acest capitol, Plahotniuc a fost întrecut doar de colegul său de partid Nicolae Dudoglo, care, fiind implicat în campania electorală pentru alegerile locale, a absentat de la 18 şedinţe, de fiecare dată nemotivat, de Irina Vlah, devenită başcan al Găgăuziei, care a lipsit de la 11 şedinţe, şi de socialistul Oleg Savva, care a absentat de 10 ori.

    Nici în mandatul anterior, 2010—2013, Plahotniuc nu a fost cu mult mai activ. Conform cifrelor prezentate de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, în fostul Legislativ, Plahotniuc a avut zero declaraţii, zero interpelări, s-a implicat în dezbaterea a 11 subiecte (în condiţiile în care, cel mai activ deputat la acest capitol s-a implicat în dezbaterea a 641 de subiecte), a vorbit la doar 8 din cele 232 de şedinţe ale Parlamentului, lipsind la 31 dintre ele, dintre care, de 18 ori nemotivat.

    Precizăm că Vladimir Plahotniuc este considerat cel mai influent şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din R. Moldova. Acesta deţine mai multe televiziuni, hoteluri şi firme cu activităţi în mai multe domenii. Majoritatea dintre acestea sunt însă conduse de persoane interpuse şi au fondatori din zone off-shore. Am încercat să discutăm cu Vladimir Plahotniuc despre motivele din care acesta şi-a depus mandatul de deputat, însă liderul PD nu a răspuns la telefon, evitând, ca de obicei, discuţia cu jurnaliştii.

    P.S.
    Joi, 6 august, după apariția acestui articol în ediția tipărită a ZdG, numele și informațiile despre activitatea de deputat a lui Plahotniuc au dispărut de pe site-ul Parlamentului, deși miercuri, acestea puteau fi văzute. Interesant este faptul că, spre exemplu, informațiile despre Nicolae Molozea, colegul de partid a lui Plahotniuc, care a renunțat la mandatul de deputat încă la începutul lunii iulie, continuă să fie plasasate. Precizăm că, Plahotniuc a renunțat la mandatul de deputat pe 30 iulie 2015.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură