Noua Lege a Procuraturii: Procuror general din breaslă, salarii majorate și o nouă procuratură
Joi, 25 februarie 2016, după aproape trei ani de discuții, 65 de deputați din Parlament au votat noua Lege cu privire la Procuratură, care presupune mai multe schimbări în activitatea acestei instituții. Procurorul General ar trebui să fie numit în funcţie de preşedintele R. Moldova şi nu de Parlament, iar mandatul său va fi de 7 ani, fără dreptul de a fi reales. Totodată, Procuraturile de sector din Chișinău, Procuratura Militară şi cea de Transporturi vor fi lichidate. Procurorii vor fi specializaţi, nu vor mai avea grade militare, uniformele vor fi substituite cu mantie, iar salariile vor fi majorate, ajungând aproape de cele ale magistraţilor. Din 1 august 2016 va fi creată Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
În prima lectură, Legea cu privire la Procuratură era votată, în iunie 2015, de doar 37 de deputați, reprezentanţi ai Coaliţiei minoritare de atunci, PLDM-PD. Comuniştii, socialiştii şi liberalii nu s-au prezentat, sau nu au votat. Totuşi, pentru că în sală erau prezenţi doar 67 de aleşi ai poporului, cele 37 de voturi au fost suficiente pentru a se constitui o majoritate. Peste jumătate de an, deși legea nu a suferit mari schimbări, așa cum se anticipa, ea a fost votată (25 februarie), de 65 de deputați, reprezentând același Legislativ. De această dată, au votat aleșii poporului din PD, PL, care a revenit la guvernare, transfugii comuniști, împreună cu unii deputați ai PCRM, dar și PLDM, aflat oficial în opoziție.
O Procuratură pentru „cauze speciale”
„Procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid sau organizație social-politică, precum și de alte instituții, organizații sau persoane. Imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă”, se spune în unul din primele pasaje din noua Lege a Procuraturii, care vine să ofere o nouă perspectivă pentru această instituție, blamată și acuzată, mai ales în ultimii ani, de afiliere politică. Din luna august 2016, de când noua lege ar urma să intre în vigoare, Procuratura Generală va avea doar două procuraturi specializate, fiind lichidată procuratura militară, cele de pe lângă Curțile de Apel, cea de transport, dar și cele sectoriale din Chișinău (din 1 ianuarie 2017). De la 1 august va funcționa Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Procuratura Anticorupție, care există și astăzi, își va continua activitatea. „În caz de necesitate, prin lege, pot fi create și alte procuraturi specializate”, se spune în noua lege, care lasă astfel o portiță pentru eventuale intervenții în viitor.
Procuratura specializată va fi condusă de către un procuror-șef, asimilat adjunctului procurorului general, ajutat de un adjunct sau, după caz, de doi adjuncți, asimilați procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale. Procuratura Anticorupție va fi specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, a actelor conexe actelor de corupție și va avea atribuția de a conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție și de a reprezenta învinuirea în instanța de judecată. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale se va specializa în combaterea criminalității organizate, a terorismului și torturii, urmând să exercite urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile de tortură, infracțiunile cu caracter terorist și în cele privind infracțiunile săvârșite de o organizație criminală.
Un singur șef și reducere de salariu pentru abateri disciplinare
Noua Lege a Procuraturii reduce ierarhizarea care a existat până acum, orice procuror urmând să aibă doar un singur procuror ierarhic. Totodată, procurorul ierarhic inferior poate solicita motivarea indicațiilor primite de la procurorul ierarhic superior. O altă prevedere interesantă se referă la faptul că indicațiile superiorului se formulează doar în scris. Totuși, toți procurorii se subordonează procurorului general. Ca și până acum, procurorul nu va avea dreptul să deține afaceri, dar și să activeze în subordinea nemijlocită a soțului/soției, a persoanelor cu care este înrudit prin sânge sau adopție (părinți, copii, surori, frați, bunici, nepoți, mătuși, unchi ) sau a persoanelor cu care este înrudit prin afiliere (cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră). Procurorul este obligat de noua lege să poarte mantie în ședințele de judecată. Acestea vor înlocui uniformele și gradele pe care le dețineau până acum toți acuzatorii de stat.
Ca și până acum, noua lege stabilește că urmărirea penală în privința unui procuror poate fi inițiată doar cu acceptul procurorului general, iar urmărirea penală împotriva procurorului general poate fi pornită doar de către un procuror desemnat de CSP. Din august, pentru abaterile disciplinare ale acuzatorilor de stat se introduc cinci sancțiuni: avertisment, mustrare, reducere a salariului, retrogradare din funcție și eliberare din funcție. Reducerea salariului reprezintă micșorarea salariului lunar cu 15-30% pentru o perioadă cuprinsă între 3 luni și 1 an. Procurorul va putea fi tras la răspundere penală în decurs de un an de la comiterea abaterii disciplinare. Dacă abaterea ține de activitatea procesual penală, atunci termenul în care acesta poate fi pedepsit este de 3 ani. Prin noua lege este creată Inspecția Procurorilor, o subdiviziune a Procuraturii Generale, în cadrul căreia activează inspectori având statut de funcționari publici cu statut special. Inspectorii sunt angajați prin concurs, iar candidații trebuie să aibă 7 ani de vechime într-o funcție juridică. Procurorii în funcție nu pot fi numiți inspectori. Inspecția este subordonată procurorului general.
Fără Gurin(i) și Zubco(i) în funcția de procuror general
Noua Lege a Procuraturii modifică modul de alegere în funcție a procurorului general. Noile prevederi exclud, practic, precedentele Valeriu Zubco și Corneliu Gurin, care au venit în această funcție fără a activa vreodată în cadrul Procuraturii Generale. Astfel, pentru funcția de procuror general va putea candida persoana care are o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care, cel puțin cinci ani în funcția de procuror, are calități manageriale, iar în ultimii trei ani nu a desfășurat activități cu caracter politic. Un alt criteriu interesant se referă la faptul că cel care candidează la această funcție să nu fi deținut, în ultimele șase luni, funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), asta deoarece candidatul e selectat în baza unui concurs public, organizat chiar de CSP. Doritorii de a deveni procuror general susțin un interviu în cadrul CSP. Aceștia oferă un punctaj, iar din ele se formează o medie. Cel care obține cele mai multe puncte este propus președintelui R. Moldova, pentru numire, și nu Parlamentului, ca până acum.
Șeful statului, la fel ca și în cazul judecătorilor, poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP, dacă se depistează probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă. Refuzul trebuie însă să fie motivat, iar la propunerea repetată, făcută de 2/3 din membrii CSP, președintele este obligat să semneze decretul de numire în funcție a procurorului general. Acesta este numit în funcție pe un termen de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcție. După expirarea mandatului, procurorul general își poate alege funcția în care să activeze ulterior, fiind numit acolo fără concurs. Adjuncții procurorului general sunt numiți fără concurs, de către procurorul general. Ei pot fi numiți repetat în această funcție, și de un alt procuror general. Și aceștia pot activa după expirarea mandatului în orice funcție vacantă doresc, fără concurs. Un alt aspect interesant ține de candidatul la funcția de procuror-șef al UTA Găgăuzia, care trebuie să cunoască, obligatoriu, limba găgăuză.
Salariul procurorilor de la PG: 90% din salariul unui judecător de la CSJ
CSP va avea, ca și acum, 12 membri. Doar că membru de drept va fi, de acum încolo, și procurorul-șef al UTA Găgăuzia, alături de procurorul general, ministrul Justiției și președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Trei membri ai CSP vor fi aleși din rândul societății civile, doar că unul va fi ales de președintele țării, unul de Parlament și unul de către Academia de Științe a Moldovei. Membrii CSP, pe durata mandatului, dar și până la șase luni de la expirarea acestuia, nu vor putea candida la concursuri pentru funcția de procuror, inclusiv cea de procuror general.
Procurorii vor avea consultanți, fiind introdusă această nouă funcție, alături de cea de specialiști principali, specialiști coordonatori și specialiști. Totodată, salariul procurorului de la Procuratura Generală și din procuraturile specializate va reprezenta 90% din salariul judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, care este de aproximativ 20 mii de lei. Pentru ceilalți procurori, salariul reprezintă 90% din salariul judecătorilor din judecătorii. Pentru funcții de conducere, procurorul primește 20% pentru exercitarea funcției de procuror general, 15% pentru funcția de adjunct sau 12 % pentru procuror-șef de subdiviziune din PG.
Pentru ca Legea cu privire la Procuratură să intre în vigoare de la 1 august 2016, este însă nevoie de mai multe modificări ale legislației, inclusiv de modificarea Constituției, care prevede alegerea procurorului general de către Parlament. „Adoptarea legii e doar începutul. Acum procurorii urmează să ne arate că doresc cu adevărat să implementeze eficient prevederile adoptate. Majoritatea criticilor aduse procuraturii nu vor mai putea fi puse pe seama legiuitorului, ci doar pe seama procurorilor”, a subliniat, după adoptarea noii legi, Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, cel care a coordonat grupul de experți și procurori care au elaborat noua Lege a Procuraturii.
