„Este un pas înainte, dar unul mult prea mic pentru dimensiunea problemei”. Antreprenorul Vasile Tofan consideră că „Conceptul” reformei administrației publice locale „este mult prea timid”

Deși astăzi, 8 aprilie, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a prezentat „conceptul” reformei administrației publice locale prin care a anunțat că Guvernul are drept scop ca până în 2027 să nu mai fie nicio primărie care va administra treburi publice pentru un număr de cetățeni mai mic de 3000 de locuitori, iar numărul de raioane se va reduce la 10 din 32, antreprenorul Vasile Tofan consideră că conceptul „este mult prea timid”, fiind un pas „prea mic pentru dimensiunea problemei”.

În același timp, reprezentanta Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Tatiana Badan, a cerut „consultări reale cu cetățenii, nu prezentări de fațadă, așa cum ei încredințează cu votul personal în alegeri”.

Antreprenorul Vasile Tofan a felicitat Guvernul „pentru curajul de a se apuca de această reformă”, însă subliniază că viziunea propusă „este mult prea timid”.

Acesta observă că R. Moldova calcă „pe grebla Letoniei din 2009, când au redus numărul primăriilor de la 548 la 119 (…) doar ca, zece ani mai târziu, să constate că acestea erau încă prea mici pentru a fi sustenabile financiar și pentru a gestiona fonduri europene”. Ulterior, autoritățile letone au fost nevoite să intervină din nou, consolidând administrațiile locale până la 43 de primării în 2021.

„Impozitele locale într-o primărie de 3-4 mii de oameni abia acoperă aproximativ 60% din costul aparatului fiscal care le colectează. Cu alte cuvinte, aproape 2 din 3 lei in taxe, sunt cheltuieli pe colectorii fiscali – un model absurd”, afirmă antreprenorul, sugerând că sunt necesare mai multe schimbări înainte de reducerea numărului de primării.

Vasile Tofan mai susține că, în România, unde media este deja de circa 6000 de locuitori per primărie, nivelul de fragmentare este considerat efectiv falimentar, fiind discutată o consolidare de cel puțin trei ori, până la aproximativ 18 mii de locuitori.

„Altfel spus, noi, deliberat, ne asumam o reformă foarte costisitoare politic, oricum nepopulară, ca sa amalgamăm la un nivel din start falimentar. Care e rostul acestor costuri atunci?”, întreabă Tofan, explicând că autoritățile ar trebui să reducă mai drastic numărul primăriilor.

Aceeași problemă, spune Tofan, se regăsește și în cazul numărului de raioane. Potrivit lui, „este un pas înainte, dar unul mult prea mic pentru dimensiunea problemei”.

„Păstrăm un nivel care în multe țări comparabile pur și simplu nu există. Lituania, Estonia, Letonia, Irlanda, Georgia – toate au renunțat la nivelul 2. În state mici, compacte, administrația poate funcționa foarte bine pe două niveluri: central și local”, afirmă Tofan.

În final, Vasile Tofan concluzionează că „e o mare oportunitate ratată pentru o reformă care chiar ar fi putut schimba lucrurile în bine”.

Totodată, a abordat reforma și reprezentanta Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Tatiana Badan, cerând „consultări reale cu cetățenii, nu prezentări de fațadă, așa cum ei încredințează cu votul personal în alegeri”.

Aceasta a declarat că „reforma nu înseamnă radieri de pe hartă. Reforma înseamnă sprijin și respect pentru autonomia locală. Nu puteți decide viitorul satelor fără a asculta vocea satelor”.

Viorel Furdui, directorul executiv al CALM, a avertizat că „orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”.

Recent, Tofan a prezentat un model de reformă a administrației publice locale din R. Moldova, inspirat din experiența statelor baltice, care ar presupune eliminarea raioanelor și crearea a 40 de municipalități.

Autorii analizei prezentate de Vasile Tofan consideră că actualul sistem administrativ, moștenit în mare parte din perioada sovietică, este „fragmentat și financiar nesustenabil”, iar reforma discutată de guvernare reprezintă „un pas în direcția corectă”, însă „contururile reformei planificate indică o abordare mult prea timidă – costuri de perturbare, dar fără beneficii suficiente”.

„Reducerea numărului de primării de la aproximativ 900 la circa 300 și a raioanelor de la 32 la aproximativ 10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm”, susțin autorii prezentării.

Totodată, economiștii spun că „forțând amalgamarea între sate, se creează tensiuni identitare («de ce primăria e în satul X, dar nu în Y», «satul Z a trișat la recensământ, noi avem mai mulți locuitori, dar primăria merge la ei» etc.). Este necesară o soluție care să elimine astfel de dispute identitare locale.”

Potrivit documentului, o reformă mai amplă, inspirată din modelul țărilor baltice, ar presupune crearea a 40 de municipalități organizate în jurul actualelor centre raionale, fiecare cu o populație medie de aproximativ 65 de mii de locuitori. Autorii susțin că un astfel de model ar permite administrațiilor locale să dispună de specialiști, capacitate de planificare și acces mai eficient la fonduri europene.

Exemplu: minicipiul Cimișlia, prezentat de Vasile Tofan

Autorii prezentării oferă și exemplul raionului Cimișlia, unde „50 de sate sunt organizate astăzi în 22 de primării”, în timp ce „populația raionului a scăzut dramatic: 65 mii (1989) – 61 mii (2004) – 49 mii (2014) – 31 mii (2024)”. Potrivit analizei, „Cimișlia este deja centrul natural al regiunii”, iar majoritatea satelor se află „la doar 15–35 de minute de oraș, aproximativ 10–30 km distanță”. În acest context, autorii susțin că „un municipiu unic de circa 30 de mii de oameni ar crea capacitate reală pentru infrastructură, utilități și proiecte finanțate din fonduri UE”.

În ceea ce privește reprezentarea locală în sate, autorii propun introducerea unui sistem de pretori locali, completat de centre moderne de servicii pentru cetățeni.

Propunerea mai prevede eliminarea nivelului administrativ al raioanelor, iar serviciile ar urma să fie împărțite între municipalități și guvernarea centrală, după modelul țărilor baltice sau al Irlandei.

De asemenea, autorii propun o „descentralizare fiscală mai amplă”, astfel încât o parte mai mare din veniturile generate local să rămână în bugetele locale.

„50% din profitul persoanelor juridice și două puncte procentuale din TVA ar urma să rămână la nivel local, stimulând municipalitățile să concureze pentru investiții și locuitori”, se menționează în analiză.