(doc) Urme cu iz penal în biografia lui Igor Dodon – Ziarul de Gardă
  • (doc) Urme cu iz penal în biografia lui Igor Dodon

    (doc) Urme cu iz penal în biografia lui Igor Dodon
    În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță
    04 noiembrie 2016 | 07:00

    În 2010, Curtea de Conturi depista că, în urma unei indicații scrise, semnată de Igor Dodon, pe atunci prim-viceprim-ministru și ministru al Economiei, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproximativ 95 de milioane de lei. În 2013, după mai multe plângeri penale adresate de Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală a dispus însă neînceperea urmării penale pe numele lui Dodon. „Sunt sigur că instituțiile n-au intervenit prompt și nu au finalizat acest caz din cauza anumitor înțelegeri pe care Dodon le-a avut cu guvernarea pentru a i se opri dosarul în organele procuraturii. Abuzul este evident. Este confirmat și de unele instituții de stat”, crede Veaceslav Negruță, ex-ministru al Finanțelor, cel care a cerut pedepsirea lui Dodon și recuperarea banilor. Negruță nu exclude că acei bani ar fi fost folosiți în campania electorală a PCRM din 2009. Dodon neagă însă acuzațiile.

    În 2010, Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM), efectuând auditul executării bugetului de stat pe anul 2009, constata că „potrivit datelor raportate, la capitolul Venituri nefiscale”, încasările provenite din dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţi pe acţiuni şi din defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat au constituit 29,8 mil.lei şi, respectiv, 59,3 mil.lei. Conform analizei datelor prezentate de Ministerul Finanţelor referitor la plenitudinea virării la bugetul de stat a tipurilor nominalizate de venituri, auditul relevă că bugetul de stat a fost lipsit de posibile încasări de la aceste surse în sumă estimativă de circa 95 milioane de lei (inclusiv 82,7 mil.lei – dividende şi 12,3 – defalcări din profitul net) ca urmare a redirecţionării parţiale, potrivit indicaţiei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a profitului net obţinut de întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni pe perioada anului 2008 la dezvoltarea acestora, prin ce n-au fost respectate prescripţiile Hotărârii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007.

    Indicația lui Dodon cu o lună înainte de plecare

    În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță
    În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță

    Pe 7 august 2009, la o săptămână după alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, în urma cărora forțele pro-europene (PLDM, PL, PDM și AMN) au obținut majoritatea mandatelor în Legislativ și dreptul de a forma Guvernul, Igor Dodon, ministrul în exercițiu al Economiei, tot el, prim-vicepim-ministru, semna, din această calitate, o dispoziție prin care permitea investirea parțială a profitului net obținut în 2008, „în proporție nu mai mare de 90%” în dezvoltarea producției întreprinderilor, cu capitalizarea ulterioară a acestei valori. În lista întreprinderilor de stat care au beneficiat de această „ofertă” se regăsesc „Franzeluța”, „Moldovagaz”, „Aeroportul Internațional Chișinău”, Banca de Economii, dar și alte 57 de importante întreprinderi de stat.

    Igor Dodon și-a întemeiat „indicația” pe o hotărâre de Guvern din 12 decembrie 2007, pe care o contrasemnase. Documentul stabilea că întreprinderile de stat, „în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea din profitul net, în proporție de nu mai mică de 90% din valoarea acestuia, poate fi utilizată pentru investiții în vederea dezvoltării producției întreprinderii cu capitalizarea obligatorie a acesteia (majorarea capitalului social)”.

    Acea hotărâre de Guvern la care a făcut referire Dodon prevedea, însă, printre altele, că „întreprinderile de stat vor transfera în bugetul de stat, până la 1 iulie a anului următor anului gestionar, partea din profitul net stabilită de consiliul de administrație al respectivei întreprinderi de stat. În același termen, întreprinderile vor prezenta Inspectoratelor fiscale teritoriale darea de seamă privind calculul defalcării din profitul net al acestora”. Permisiunea” prim-viceprim-ministrului Dodon este datată însă cu 7 august 2009, dată la care, în mod legal, întreprinderile de stat deja ar fi trebuit să transfere profitul lor în bugetul de stat.

    Veaceslav Negruță, fostul ministru al Finanțelor nu exclude că mișcarea lui Dodon a avut doar rolul de a legaliza dispariția de la acele întreprinderi a celor 95 de milioane, care ar fi fost folosiți în campaniile electorale ale PCRM. „Da, încercarea de legalizare a unor ilegalități printr-o altă ilegalitate, abuz și depășirea atibuțiilor de serviciu). Aceste întreprinderi erau cunoscute pe atunci ca finanțatoare de campanii electorale”, precizează Veaceslav Negruță.

    MJ: Dodon nu era în drept să semneze acel document

    493-dodon-greceaniiÎn baza constatărilor CCRM, Ministerul Finanțelor (MF), condus de Veaceslav Negruță, s-a adresat Ministerului Justiției (MJ), solicitând interpretarea situației, dar și Procuraturii Generale (PG) pentru elucidarea cazului și, eventual, pentru identificarea unei soluții viabile de recuperare la buget a celor 95 milioane lei de care a fost lipsit bugetul în 2009. Printr-un răspuns semnat de Oleg Efrim, ministrul Justiției de atunci, instituția constata că „Guvernul R. Moldova este alcătuit din prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică” și că „hotărârile Guvernului se adoptă cu votul majorității membrilor Guvernului prezenți la ședință, iar ordonanțele, cu votul majorității membrilor Guvernului”.

    Totodată, MJ preciza, cu referire la „indicația” lui Dodon că „acest acord… urma să fie realizat printr-o hotărâre a Guvernului, adoptată în modul stabilit de lege. Totodată, examinarea acțiunilor prim-viceprim-ministrului în vederea constatării atribuțiilor de serviciu, ține de competența organelor procuraturii”, se menționa în răspunsul lui Oleg Efrim. Cu alte cuvinte, MJ constata că Dodon nu era în drept să semneze acel document-indicație se sine-stătător, în lipsa votului membrilor Guvernului.

    Procuratura a avut o altă interpretare a legii

    Procurorii, însă, au avut o altă părere și interpretare a legii. Într-un răspuns semnat de Eugen Rusu, adjunctul procurorului general de atunci, pe 21 aprilie 2013, într-o zi de duminică (!) se spunea că „indicația” lui Dodon a fost legală, emisă în baza hotărârii de Guvern din 2007 care, așa cum menționam mai sus, stabilește că, „în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea din profitul net, în proporție nu mai mică de 90% din valoarea acestuia, poate fi utilizată pentru investiții în vederea dezvoltării producției întreprinderii cu capitalizarea obligatorie a acesteia (majorarea capitalului social)” și că „prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul și viceminiștrii înfăptuiesc, în conformitate cu obligațiile lor, coordonarea activității ministerelor… și dau în mod operativ indicații pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor, ordonanțelor și dispozițiilor Guvernului. În contextul celor expuse, indicația vizată a fostului prim-viceprim-ministru Igor Dodon nu poate fi calificată ca fiind o acțiune ce ar putea fi sancționată penal, pe care motiv, temeiuri de intervenire a procurorului nu sunt”.

    După acest răspuns, MF s-a adresat repetat la MJ solicitând o interpretare a sintagmei „cu acordul prealabil al Guvernului”. Prin răspunsul semnat de Vladimir Grosu, viceministru al Justiției, se confirma că „Guvernul este un organ colegial” și că pentru a acorda dreptul întreprinderilor de stat să investească profitul net obținut în 2008, Ministerul Economiei, condus de Dodon „urma să inițieze un proiect de hotărâre de Guvern care, după coordonarea cu organele și instituțiile interesate, supunerea expertizei anticorupție și juridice, trebuia prezentat spre examinare și adoptare Guvernului… În contextul prevederilor legale citate, semnalăm că acordul Guvernului urma să fie realizat printr-o hotărâre a Guvernului, adoptată într-o ședință de Guvern”. Cu alte cuvinte, MJ constata repetat că Dodon nu avea dreptul să-și asume rolul de „Guvern”.

    Finalitatea: „Procesul penal a fost clasat”

    În mai-iunie 2013, MF s-a adresat repetat la PG, solicitând investigarea cazului. În iunie 2013, același Eugen Rusu informa MF că „dat fiind faptul că până în prezent nu au fost acumulate toate materialele necesare pentru adoptarea unei decizii obiective și sub toate aspectele, despre rezultat, vă vom informa suplimentar”. Răspunsul a venit pe 2 august 2013 și avea la bază o ordonanță de refuz de refuz în pornirea urmării penale, „cu dispunerea clasării procesului penal început”. Oleg Sajin, procurorul secției Investigații financiar-economice a PG, stabilea aceleași circumstanțe enunțate anterior de șeful său, Eugen Rusu, menționând că „indicația vizată a fostului prim-viceprim-ministru Igor Dodon a fost emisă ca urmare a prevederilor actelor normative și nu poate și nu poate fi calificată ca acțiune care ar putea fi sancționată în mod penal”.

    MF s-a adresat și la CNA. Într-un răspuns semnat de Viorel Chetraru în iulie 2013 se confirmau informațiile prezentate de Procuratură, prin care „indicația nu poate fi calificată ca infracțiune”.

    Negruță: „Abuzul era evident” vs Dodon: „Nu, n-o fost așa ceva”

    519-negruta1Veaceslav Negruță, ex-ministru al Finanțelor: „Există decizia Curții de Conturi din august 2010, unde este indicată clar implicarea ilegală a ex-vice-prim-ministrului, ex-ministru al Economiei, Dodon. Bugetul a fost lipsit de 95 de milioane de lei prin decizia ilegală a lui Dodon. Respectiv, pentru a recupera lipsurile la buget, dar și pentru a aprecia acest abuz, MF a cerut implicarea instituțiilor statului cu funcții de investigare și urmărire. Sunt sigur că instituțiile n-au intervenit prompt și nu au finalizat acest caz din cauza anumitor înțelegeri pe care Dodon le-a avut cu guvernarea pentru a i se opri dosarul în organele procuraturii. Abuzul e evident. Este confirmat și de unele instituții ale statului, nu doar de CCRM. Procuratura m-a informat despre inițierea investigației. Am scrisoarea lor oficială. După care au venit cu altă scrisoare prin care m-au informat despre stoparea investigației prin dispoziția procurorului. Era 3 august 2013.

    Igor Dodon, ex-prim-viceprim-ministru, ex-ministru al Economiei: Țin minte că ceva a fost. Mi se pare că chiar au vrut să deschidă și dosar penal, dacă nu greșesc. Mai târziu eu le-am dat toate argumentele și au spus că nu-i motiv că eu nu am încălcat legislația și cu asta s-a finalizat tot. Așa mi se pare că a fost. În 2011 sau prin 2010, nici nu-mi amintesc. Despre prejudiciul de 95 de milioane de lei, invocat de CCRM și MF: „Nu, n-o fost așa ceva”.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Președintele SA „Moldovagaz”, despre solicitarea de a reduce consumul de gaze: „De ce să fierbi un ceainic plin cu apă, dacă vrei să pregătești o singură cană cu ceai sau cafea?”

    Președintele Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz” Vadim Ceban a venit cu un comentariu vizavi de reacțiile consumatorilor, după ce reprezentanții companiei au solicitat, repetat, consumatorilor să re…
    Președintele SA „Moldovagaz”, despre solicitarea de a reduce consumul de gaze: „De ce să fierbi un ceainic plin cu apă, dacă vrei să pregătești o singură cană cu ceai sau cafea?”

    Europarlamentar român, despre criza gazelor cu care se confruntă R. Moldova: „Soluționarea și ajutorul vor veni din România și UE”

    Soluționarea și ajutorul în criza gazelor cu care se confruntă în prezent R. Moldova vor veni dinspre România și dinspre Uniunea Europeană, nu dinspre Federația Rusă, opinează europarlamentarul român, Siegfried…
    Europarlamentar român, despre criza gazelor cu care se confruntă R. Moldova: „Soluționarea și ajutorul vor veni din România și UE”

    DOC/ Președinta Maia Sandu a aprobat o nouă structură a Aparatului Președintelui

    Șefa statului Maia Sandu a semnat un decret privind structura Aparatului Președintelui R. Moldova și reduce personalul-limită de la 163 de posturi și structuri la numărul de 150. În termen de o lună, secretarul…
    DOC/ Președinta Maia Sandu a aprobat o nouă structură a Aparatului Președintelui

    „Toate femeile sunt supuse riscului de a face cancer mamar, dar asta nu înseamnă că toate femeile vor dezvolta această maladie”

    Interviu cu Dragomir Tîmbur, medic chirurg-mamolog Luna octombrie este luna internațională de conștientizare a cancerului mamar La nivel global, la fiecare 3 minute, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân…
    „Toate femeile sunt supuse riscului de a face cancer mamar, dar asta nu înseamnă că toate femeile vor dezvolta această maladie”