Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   (doc) Urme cu iz penal…

(doc) Urme cu iz penal în biografia lui Igor Dodon

În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță

În 2010, Curtea de Conturi depista că, în urma unei indicații scrise, semnată de Igor Dodon, pe atunci prim-viceprim-ministru și ministru al Economiei, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproximativ 95 de milioane de lei. În 2013, după mai multe plângeri penale adresate de Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală a dispus însă neînceperea urmării penale pe numele lui Dodon. „Sunt sigur că instituțiile n-au intervenit prompt și nu au finalizat acest caz din cauza anumitor înțelegeri pe care Dodon le-a avut cu guvernarea pentru a i se opri dosarul în organele procuraturii. Abuzul este evident. Este confirmat și de unele instituții de stat”, crede Veaceslav Negruță, ex-ministru al Finanțelor, cel care a cerut pedepsirea lui Dodon și recuperarea banilor. Negruță nu exclude că acei bani ar fi fost folosiți în campania electorală a PCRM din 2009. Dodon neagă însă acuzațiile.

În 2010, Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM), efectuând auditul executării bugetului de stat pe anul 2009, constata că „potrivit datelor raportate, la capitolul Venituri nefiscale”, încasările provenite din dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţi pe acţiuni şi din defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat au constituit 29,8 mil.lei şi, respectiv, 59,3 mil.lei. Conform analizei datelor prezentate de Ministerul Finanţelor referitor la plenitudinea virării la bugetul de stat a tipurilor nominalizate de venituri, auditul relevă că bugetul de stat a fost lipsit de posibile încasări de la aceste surse în sumă estimativă de circa 95 milioane de lei (inclusiv 82,7 mil.lei – dividende şi 12,3 – defalcări din profitul net) ca urmare a redirecţionării parţiale, potrivit indicaţiei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a profitului net obţinut de întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni pe perioada anului 2008 la dezvoltarea acestora, prin ce n-au fost respectate prescripţiile Hotărârii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007.

Indicația lui Dodon cu o lună înainte de plecare

În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță
În 2010, Dodon primea carnetul de membru al PCRM din partea lui Voronin, Foto: Constantin Grigoriță

Pe 7 august 2009, la o săptămână după alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, în urma cărora forțele pro-europene (PLDM, PL, PDM și AMN) au obținut majoritatea mandatelor în Legislativ și dreptul de a forma Guvernul, Igor Dodon, ministrul în exercițiu al Economiei, tot el, prim-vicepim-ministru, semna, din această calitate, o dispoziție prin care permitea investirea parțială a profitului net obținut în 2008, „în proporție nu mai mare de 90%” în dezvoltarea producției întreprinderilor, cu capitalizarea ulterioară a acestei valori. În lista întreprinderilor de stat care au beneficiat de această „ofertă” se regăsesc „Franzeluța”, „Moldovagaz”, „Aeroportul Internațional Chișinău”, Banca de Economii, dar și alte 57 de importante întreprinderi de stat.

Igor Dodon și-a întemeiat „indicația” pe o hotărâre de Guvern din 12 decembrie 2007, pe care o contrasemnase. Documentul stabilea că întreprinderile de stat, „în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea din profitul net, în proporție de nu mai mică de 90% din valoarea acestuia, poate fi utilizată pentru investiții în vederea dezvoltării producției întreprinderii cu capitalizarea obligatorie a acesteia (majorarea capitalului social)”.

Acea hotărâre de Guvern la care a făcut referire Dodon prevedea, însă, printre altele, că „întreprinderile de stat vor transfera în bugetul de stat, până la 1 iulie a anului următor anului gestionar, partea din profitul net stabilită de consiliul de administrație al respectivei întreprinderi de stat. În același termen, întreprinderile vor prezenta Inspectoratelor fiscale teritoriale darea de seamă privind calculul defalcării din profitul net al acestora”. Permisiunea” prim-viceprim-ministrului Dodon este datată însă cu 7 august 2009, dată la care, în mod legal, întreprinderile de stat deja ar fi trebuit să transfere profitul lor în bugetul de stat.

Publicitate
Publicitate

Veaceslav Negruță, fostul ministru al Finanțelor nu exclude că mișcarea lui Dodon a avut doar rolul de a legaliza dispariția de la acele întreprinderi a celor 95 de milioane, care ar fi fost folosiți în campaniile electorale ale PCRM. „Da, încercarea de legalizare a unor ilegalități printr-o altă ilegalitate, abuz și depășirea atibuțiilor de serviciu). Aceste întreprinderi erau cunoscute pe atunci ca finanțatoare de campanii electorale”, precizează Veaceslav Negruță.

MJ: Dodon nu era în drept să semneze acel document

493-dodon-greceaniiÎn baza constatărilor CCRM, Ministerul Finanțelor (MF), condus de Veaceslav Negruță, s-a adresat Ministerului Justiției (MJ), solicitând interpretarea situației, dar și Procuraturii Generale (PG) pentru elucidarea cazului și, eventual, pentru identificarea unei soluții viabile de recuperare la buget a celor 95 milioane lei de care a fost lipsit bugetul în 2009. Printr-un răspuns semnat de Oleg Efrim, ministrul Justiției de atunci, instituția constata că „Guvernul R. Moldova este alcătuit din prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică” și că „hotărârile Guvernului se adoptă cu votul majorității membrilor Guvernului prezenți la ședință, iar ordonanțele, cu votul majorității membrilor Guvernului”.

Totodată, MJ preciza, cu referire la „indicația” lui Dodon că „acest acord… urma să fie realizat printr-o hotărâre a Guvernului, adoptată în modul stabilit de lege. Totodată, examinarea acțiunilor prim-viceprim-ministrului în vederea constatării atribuțiilor de serviciu, ține de competența organelor procuraturii”, se menționa în răspunsul lui Oleg Efrim. Cu alte cuvinte, MJ constata că Dodon nu era în drept să semneze acel document-indicație se sine-stătător, în lipsa votului membrilor Guvernului.

Procuratura a avut o altă interpretare a legii

Procurorii, însă, au avut o altă părere și interpretare a legii. Într-un răspuns semnat de Eugen Rusu, adjunctul procurorului general de atunci, pe 21 aprilie 2013, într-o zi de duminică (!) se spunea că „indicația” lui Dodon a fost legală, emisă în baza hotărârii de Guvern din 2007 care, așa cum menționam mai sus, stabilește că, „în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea din profitul net, în proporție nu mai mică de 90% din valoarea acestuia, poate fi utilizată pentru investiții în vederea dezvoltării producției întreprinderii cu capitalizarea obligatorie a acesteia (majorarea capitalului social)” și că „prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul și viceminiștrii înfăptuiesc, în conformitate cu obligațiile lor, coordonarea activității ministerelor… și dau în mod operativ indicații pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor, ordonanțelor și dispozițiilor Guvernului. În contextul celor expuse, indicația vizată a fostului prim-viceprim-ministru Igor Dodon nu poate fi calificată ca fiind o acțiune ce ar putea fi sancționată penal, pe care motiv, temeiuri de intervenire a procurorului nu sunt”.

După acest răspuns, MF s-a adresat repetat la MJ solicitând o interpretare a sintagmei „cu acordul prealabil al Guvernului”. Prin răspunsul semnat de Vladimir Grosu, viceministru al Justiției, se confirma că „Guvernul este un organ colegial” și că pentru a acorda dreptul întreprinderilor de stat să investească profitul net obținut în 2008, Ministerul Economiei, condus de Dodon „urma să inițieze un proiect de hotărâre de Guvern care, după coordonarea cu organele și instituțiile interesate, supunerea expertizei anticorupție și juridice, trebuia prezentat spre examinare și adoptare Guvernului… În contextul prevederilor legale citate, semnalăm că acordul Guvernului urma să fie realizat printr-o hotărâre a Guvernului, adoptată într-o ședință de Guvern”. Cu alte cuvinte, MJ constata repetat că Dodon nu avea dreptul să-și asume rolul de „Guvern”.

Finalitatea: „Procesul penal a fost clasat”

În mai-iunie 2013, MF s-a adresat repetat la PG, solicitând investigarea cazului. În iunie 2013, același Eugen Rusu informa MF că „dat fiind faptul că până în prezent nu au fost acumulate toate materialele necesare pentru adoptarea unei decizii obiective și sub toate aspectele, despre rezultat, vă vom informa suplimentar”. Răspunsul a venit pe 2 august 2013 și avea la bază o ordonanță de refuz de refuz în pornirea urmării penale, „cu dispunerea clasării procesului penal început”. Oleg Sajin, procurorul secției Investigații financiar-economice a PG, stabilea aceleași circumstanțe enunțate anterior de șeful său, Eugen Rusu, menționând că „indicația vizată a fostului prim-viceprim-ministru Igor Dodon a fost emisă ca urmare a prevederilor actelor normative și nu poate și nu poate fi calificată ca acțiune care ar putea fi sancționată în mod penal”.

MF s-a adresat și la CNA. Într-un răspuns semnat de Viorel Chetraru în iulie 2013 se confirmau informațiile prezentate de Procuratură, prin care „indicația nu poate fi calificată ca infracțiune”.

Negruță: „Abuzul era evident” vs Dodon: „Nu, n-o fost așa ceva”

519-negruta1Veaceslav Negruță, ex-ministru al Finanțelor: „Există decizia Curții de Conturi din august 2010, unde este indicată clar implicarea ilegală a ex-vice-prim-ministrului, ex-ministru al Economiei, Dodon. Bugetul a fost lipsit de 95 de milioane de lei prin decizia ilegală a lui Dodon. Respectiv, pentru a recupera lipsurile la buget, dar și pentru a aprecia acest abuz, MF a cerut implicarea instituțiilor statului cu funcții de investigare și urmărire. Sunt sigur că instituțiile n-au intervenit prompt și nu au finalizat acest caz din cauza anumitor înțelegeri pe care Dodon le-a avut cu guvernarea pentru a i se opri dosarul în organele procuraturii. Abuzul e evident. Este confirmat și de unele instituții ale statului, nu doar de CCRM. Procuratura m-a informat despre inițierea investigației. Am scrisoarea lor oficială. După care au venit cu altă scrisoare prin care m-au informat despre stoparea investigației prin dispoziția procurorului. Era 3 august 2013.

Igor Dodon, ex-prim-viceprim-ministru, ex-ministru al Economiei: Țin minte că ceva a fost. Mi se pare că chiar au vrut să deschidă și dosar penal, dacă nu greșesc. Mai târziu eu le-am dat toate argumentele și au spus că nu-i motiv că eu nu am încălcat legislația și cu asta s-a finalizat tot. Așa mi se pare că a fost. În 2011 sau prin 2010, nici nu-mi amintesc. Despre prejudiciul de 95 de milioane de lei, invocat de CCRM și MF: „Nu, n-o fost așa ceva”.

Publicitate
Publicitate