• De ce Mihai Poalelungi nu a avut contracandidat pentru şefia CSJ?

    De ce Mihai Poalelungi nu a avut contracandidat pentru şefia CSJ?
    vizualizări
    12 februarie 2016 | 07:19

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii argumentează prezenţa unei singure candidaturi pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie prin faptul că magistraţii nu şi-ar dori să-şi asume responsabilităţi, preferând comoditatea. Nu este caz singular. Anterior, pentru funcţia de vicepreşedinte a acestei instanţe, în două rânduri, nu a depus actele pentru a participa la concurs niciun judecător. Anterior, şi la şefia Curţii de Apel Chişinău, actualul preşedinte, Ion Pleşca a fost singurul doritor de a ocupa acest post. „Aşa e în 60% din instanţe”, susţine Teo Cârnaţ, reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

    Concursul cu un singur candidat pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a provocat proteste la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organizate de Platforma „Demnitate şi Adevăr”, dar şi de reprezentanţii Partidului Nostru, dar şi reacţii aprinse în societate. S-a arătat indignat de acest concurs cu un singur candidat şi Ambasadorul SUA în R. Moldova, James Pettit, ţară care a susţinut masiv în ultimii ani, inclusiv financiar, reforma justiţiei în R. Moldova. „Ce se întâmplă la CSM? Un singur candidat? Aşa ar trebui să arate sectorul de justiţie reformat?”, s-a întrebat, probabil retoric, ambasadorul pe o reţea de socializare. Mihai Poalelungi a fost votat de 9 din cei 12 membri ai CSM, fiind propus astfel Parlamentului pentru un nou mandat la şefia CSJ. Un singur membru a votat împotrivă: Tatiana Răducanu. Dumitru Visternicean nu a participat la procedura de vot, iar Mihai Poalelungi s-a abţinut să-şi dea votul. Am întrebat mai mulţi reprezentanţi ai sistemului judecătoresc de ce, pentru cea mai prestigioasă funcţie din justiţie, a existat doar un singur candidat.

    „Trebuie să-ţi asumi responsabilitate şi răspundere. Nimeni nu doreşte”

    Victor Micu, preşedintele CSM, crede că judecătorii nu doresc funcţia de preşedinte al CSJ, pentru că nu vor să-şi asume responsabilităţi. „Toţi ne învinuiesc că a fost un singur candidat. Dar ce să facem, dacă oamenii nu doresc? Pentru a candida la o funcţie managerială, trebuie să-ţi asumi responsabilitate şi răspundere. Nimeni nu doreşte asta. Eu nu cred că există presiune. Sunt vorbe fără acoperire. Poate este şi factorul ăsta. Că trebuie să mergi în Parlament, în faţa deputaţilor şi să ceri votul, iar acolo deputaţii pot face ce vor cu tine. Poate este asta un fel de presiune”, zice Micu.

    La rândul său, Dorel Musteaţă, un alt membru al CSM ne-a amintit că, şi acum o săptămână, pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ a fost doar un singur candidat. „Atunci, nimeni nu a zis nimic. Legea nu spune că nu se poate. S-a anunţat concurs. Totul a fost transparent. Eu nu ştiu de ce cei de la CSJ nu şi-au depus candidaturile. Aţi văzut că nu doar la preşedinte, dar şi la funcţia de vicepreşedinte. La cea de vicepreşedinte, la primele două concursuri, în general, nimeni nu a depus actele. Ulterior, a depus doar dna Răducanu”, punctează Musteaţă. „De ce? Pentru că, vedeţi acuma ce-i… Vedeţi ce imagine are justiţia? Vedeţi ce s-a întâmplat ieri (marţi, n.r.)? Cum să vină cineva şi să-ţi indice când să ridici şi când să nu ridici mâna. Consideraţi că asta e democraţie? Eu cred că, de când dl Poalelungi e la CSJ, s-au produs mai multe schimbări. Da, schimbări bune. Vedeţi acuma ce transparenţă este? Acum este o iniţiativă să fie înregistrate video şedinţele de judecată. Noi suntem de acord”, spune membrul CSM.

    554-poalelungi-casa„Nimeni nu doreşte să participe. Nu uitaţi că noi, la CSM, de trei ori am anunţat concurs pentru funcţia de preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, după ce din funcţie a plecat Svetlana Filincova. Deja din mai 2015 nu se găseşte omul. La primele două concursuri nu a depus nimeni. Doar din a treia încercare cineva a depus, dar Consiliul a respins-o”, zice şi Anatolie Ţurcanu, un alt membru al CSM.

    „Doar Poalelungi poate obţine votul deputaţilor”

    Teo Cârnaţ consideră că a făcut chiar investigaţii la această temă. ”Eu tot mi-am pus această întrebare. Şi la funcţia de vicepreşedinte a CSJ, tot o singură candidatură a fost. Şi la cea de preşedinte la Curtea de Apel Chişinău, tot doar o singură candidatură. Mi-am pus şi întrebarea de ce, în 60% din instanţele de judecată, la funcţia de preşedinte candidează o singură persoană. Eu am făcut investigaţii şi am găsit trei explicaţii. Dacă ne referim la CSJ, am discutat cu trei judecători de acolo, care în opinia mea, meritau să-şi înainteze candidatura. Ei mi-au spus că nu puteau concura cu Mihai Poalelungi, din punct de vedere profesional şi managerial şi că, dacă era alt candidat, atunci candidau. O altă explicaţie obţinută, care e mai aproape de realitate, e că, de fiecare când trebuie să candideze, aceşti oameni sunt verificaţi de SIS, de Colegiul de Evaluare. Şi mulţi nu vor asta. Preferă să fie lăsaţi în pace. Preferă comoditatea şi să vină cât mai rapid vârsta de pensionare. Eu mă gândeam că poate au fost presiuni. Dar m-am informat şi am înţeles că nu a fost nicio presiune. Pur şi simplu, judecătorii preferă comoditatea”, crede Teo Cârnaţ.

    Neoficial, mai mulţi membri ai CSM au avut însă opinii mai diferite de corul vocilor ce vorbesc despre confortul unor pensionari. „Cel care ar dori să candideze îşi dă seama că ar trebui să-şi asume angajamente politice şi poate şi alte angajamente, obscure. Nimeni, din cei cu coloană vertebrală, nu vrea să-i fie cuiva dator. Dacă cineva candidează, trebuie ulterior să meargă pe la fracţiunile parlamentare să-i roage să-i dea votul”, ne-a zis un membru al CSM. „Aşa-i regula”, ne-a zis, scurt, un alt membru al CSM, atunci când l-am întrebat de ce, pentru funcţia de preşedinte al CSJ, a candidat doar o singură persoană. „Un alt candidat ar fi fost doar de formă, pentru că doar Poalelungi poate obţine votul deputaţilor. Din acest motiv, unii judecători, care puteau candida, nu au dorit să fie marionete”, ne-a zis un alt membru al CSM.

    De ce, în instanţa pe care o conduce din 2012 a fost un singur candidat, Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, nu a dorit să ne spună. Prin intermediul secretarei, acesta ne-a transmis că nu va comenta subiectul, iar dacă dorim explicaţii, atunci va trebui să ne adresăm la CSM.

    Averea şefului de la CSJ. Fiica, „parteneră” cu finul

    Mihai Poalelungi are 54 de ani. A fost vicepreşedinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008—2012, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea R. Moldova. În 2012, a fost propus de membrii CSM şi votat de Parlament pentru funcţia de preşedinte al CSJ. În concursul de acum patru ani, Poalelungi l-a avut contracandidat pe Ion Muruianu, care însă a obţinut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numirea în funcţia de preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi, împreună cu soţia, Elena, şi-au cumpărat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de aproximativ 5 milioane de lei, pe str. Nucarilor din Chişinău. Imobilul, indicat în toate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale magistratului este unul modern, situat într-un cartier select din capitală. Pe lângă el, Poalelungi declară că este proprietarul unui apartament de 90 m.p., pe care-l împarte cu doi dintre copiii săi, Mihai şi Veronica Poalelungi (Rusnac), cu soţia, Elena, dar şi cu soacra. Împreună cu soţia, în 2014, Poalelungi declara şi trei automobile, două Mercedes-uri şi un Subaru Forester, pe care le deţin din anii 2008—2009.

    Veronica Rusnac, fiica (29 de ani) preşedintelui CSJ, deţine, din decembrie 2011, ½ dintr-un spaţiu nelocativ de 232,7 m.p. de pe bd. Mircea cel Bătrân. „Partenera” fiicei şefului de la CSJ este Elena Melniciuc, mama pensionară a preşedintelui Judecătoriei Buiucani, Oleg Melniciuc, care este finul de cununie al şefului CSJ. Aceasta deţine cealaltă parte a încăperii. Valoarea cadastrală a acestui spaţiu era estimată de experţii cadastrali, în 2009, la 1, 65 mln. de lei. Veronica Rusnac are, în blocul din bd. Mircea cel Bătrân, şi un apartament de peste 130 m.p., pe care l-a procurat în perioada 2008—2010, atunci când clădirea încă se construia, iar ea avea 21—23 de ani. În 2014, fiica şefului CSJ, a donat unei rude un alt apartament, din str. Alba Iulia, pe care-l deţinea din 2010, apartament care, ruda i-l donase, la rându-i, acum cinci ani. Precizăm că, ZdG a scris anterior că mama lui Oleg Melniciuc deţine alte două spaţii comerciale în Chişinău, cu o suprafaţă totală de aproximativ 500 m.p, toate în blocuri construite de compania de construcţii „Basconslux”, cea care a ridicat blocuri pentru procurorii şi judecătorii din R. Moldova. Acest caz a ajuns şi în vizorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, iar, ulterior, şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate.

    În 2014, noul-vechi preşedinte al CSJ a avut un salariu de 259 mii de lei, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, Elena Poalelungi, care, din ianuarie 2013, este şefa secţiei Executori Judecătoreşti din cadrul Ministerului Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai înstărit judecător din cadrul instanţei pe care o conduce, dacă ne raportăm la veniturile sale declarate. El deţine în conturi bancare 350 mii de euro (peste 7 milioane de lei). 317 mii sunt ţinuţi în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO, unde Poalelungi a avut un salariu care varia între 15 şi 20 de mii de euro pe lună. Precizăm, totodată, că, practic, toate bunurile familiei Poalelungi au fost obţinute de aceştia înainte, sau la scurt timp, după numirea lui Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al CSJ.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Peste 200.000 de oameni au rămas fără locuinţe după explozia din Beirut: Libanul mai are grâne pentru circa o lună

    Peste 200.000 de oameni au rămas fără locuinţe după ce exploziile uriaşe de marţi, din portul din Beirut, au distrus numeroase clădiri, iar Libanul mai are rezerve de grâne pentru ”ceva mai puţin de o lun…
    Peste 200.000 de oameni au rămas fără locuinţe după explozia din Beirut: Libanul mai are grâne pentru circa o lună

    MSMPS: Examenul medical nu este necesar pentru înscrierea la concursul de admitere în instituțiile de învâțământ

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale amintește despre excluderea certificatului medical din lista actelor obligatorii la admiterea în instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior. „In…
    MSMPS: Examenul medical nu este necesar pentru înscrierea la concursul de admitere în instituțiile de învâțământ

    Detalii de la Agenția Navală a R. Moldova referitor la nava care a transportat cele 2700 de tone de nitrat de amoniu care au explodat în zona portuară din Beirut

    Agenția Navală a Republicii Moldova a venit cu precizări referitor la nava Rhosus, care a transportat în urmă cu șapte ani cele 2700 de tone de nitrat de amoniu care au explodat în zona portuară din Beirut, Lib…
    Detalii de la Agenția Navală a R. Moldova referitor la nava care a transportat cele 2700 de tone de nitrat de amoniu care au explodat în zona portuară din Beirut

    O coaliție de 14 ONG-uri va insista ca Parlamentul să adopte unele proiecte de legi privind drepturile omului, de care deputații „au uitat”

    Și-au unit forțele pentru a fi mai ușor auziți de guvernanți. 14 organizații nonguvernamentale (ONG) în domeniul drepturilor omului au creat Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare (CIN) din R. Moldova. Sc…
    O coaliție de 14 ONG-uri va insista ca Parlamentul să adopte unele proiecte de legi privind drepturile omului, de care deputații „au uitat”

    Procurorii anunță că unele episoade ale dosarului privind „furtul miliardului” vor fi trimise în judecată

    Reprezentanții Procuraturii Generale au anunțat miercuri, 5 august, că unele episoade din dosarul privind frauda bancară urmează să fie trimise în judecată. Anunțul a fost făcut de responsabilii din cadrul PG p…
    Procurorii anunță că unele episoade ale dosarului privind „furtul miliardului” vor fi trimise în judecată

    CEC respinge insinuările că cifrele care reflectă numărul alegătorilor pot fi utilizate ca instrument de falsificare a scrutinului prezidențial

    Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) deținut de Comisia Electorală Centrală (CEC) reprezintă un sistem informațional cu datele despre toți cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova. RSA este interconec…
    CEC respinge insinuările că cifrele care reflectă numărul alegătorilor pot fi utilizate ca instrument de falsificare a scrutinului prezidențial