• Locuitorii regiunii transnistrene din R. Moldova călătoresc liber în UE cu paşapoarte biometrice

    Locuitorii regiunii transnistrene din R. Moldova călătoresc liber în UE cu paşapoarte biometrice
    27 septembrie 2016 | 08:08

    Sunt 25 de ani de când această regiune s-a declarat separată de R. Moldova, nefiind însă recunoscută pe plan internaţional. Chiar dacă locuitorii regiunii transnistrene a R. Moldova au paşapoarte locale, aceste acte de identitate nu le permit să călătorească peste hotare. Astfel, timp de 25 de ani, localnicii au încercat să beneficieze de cetăţenii străine, ca să poată vizita alte state. Mulţi dintre locuitorii regiunii deţin paşapoarte ale Federaţiei Ruse, ale Ucrainei sau chiar ale României şi Bulgariei. Din aprilie 2014, cetăţenii R. Moldova pot circula în statele UE fără vize, un avantaj pe care nu li-l acorda nici paşaportul Federaţiei Ruse, nici cel al Ucrainei. Zeci de mii de locuitori ai regiunii şi-au perfectat din acel moment paşapoarte biometrice ale R. Moldova, beneficiind de călătorii turistice, vizite de studiu sau reîntâlniri cu rudele în diverse oraşe europene.

    Alina Ghirea locuieşte în Dubăsari, un mic orăşel şi centru raiona, situat la o distanţă de jumătate de oră (de mers cu maşina) de Chişinău. Atunci când autorităţile R. Moldova au anunţat că deţinătorii paşapoartelor naţionale biometrice pot călători liber în UE, Alina a decis să se folosească de această oportunitate. „Mi-am făcut paşaportul atunci, în 2014. Pentru noi, locuitorii din regiunea transnistreană, au fost oferite posibilităţi de a face actele cât mai aproape de casă. Am depus actele în satul Ustia, cea mai apropiată localitate de Dubăsari. Peste o lună, paşaportul a fost gata şi am fost liberă să călătoresc. Am fost deja în Belgia şi în Franţa”, povesteşte Alina.

    Ea mai spune că majoritatea locuitorilor din zonă aveau de mult paşaport ucrainean sau rusesc. „Până a apărea paşapoartele biometrice puteam circula doar în Ucraina şi în Federaţia Rusă. Odată cu apariţia biometricului, putem merge în Europa, ceea ce până acum era posibil doar cu viză, dar vizele în UE erau greu de obţinut, chiar imposibil uneori”, adaugă tânăra.

    Şi mama Alinei, Svetlana Ghirea, şi-a făcut paşaport biometric. „Am vrut să mergem la mare, am fost în Ucraina deocamdată. Poate pe viitor vom călători mai departe”, mărturiseşte femeia.

    Mulți dintre locuitorii regiunii transnistrene dețin pașapoarte ale câtorva state
    Mulți dintre locuitorii regiunii transnistrene dețin pașapoarte ale câtorva state

    „Mi-am făcut paşaport biometric ca să mă simt liberă”

    Olesea Usataia este din Tighina. Ea şi-a făcut paşaportul biometric la Varniţa, un sat din imediata vecinătate a oraşului Tighina, unde autorităţile R. Moldova au deschis un birou de perfectare a paşapoartelor. Olesea consideră că procedura de perfectare a noului paşaport a fost simplă. „Nu am stat mult în rând, am trecut repede, înaintea mea erau vreo 15-20 de persoane. Am achitat 700 de lei (30 de euro sau 35 de dolari SUA). Cu paşaportul biometric am mers să vizitez România, iar acum urmează să plec în Grecia”, încheie tânăra.

    Nicolae şi Liubov Radu sunt un cuplu din Tighina. Ei călătoriseră anterior în UE, cu paşapoarte moldoveneşti, în baza vizelor, dar era o problemă să adune actele necesare pentru obţinerea vizei. „Era destul de greu să primeşti viză – erau o mulţime de documente şi verificări. Cu paşaportul biometric e foarte simplu. Am călătorit în Grecia doar cu paşaportul”, spune Nicolae.

    Marina Bolocan, şi ea din Tighina, este studentă şi a decis să-şi facă paşaport biometric pentru a explora posibilităţile unor schimburi studenţeşti. „Mi-am făcut paşaport biometric pentru a pleca în Franţa în cadrul unui program pentru studenţi. Am călătorit ulterior şi în Italia şi în Grecia”, spune Marina.

    „Mi-am făcut acest paşaport pentru a călători, a descoperi alte ţări, alţi oameni şi pentru a mă simţi liberă şi nu izolată într-un sistem impus. Anterior, nu puteam călători nicăieri, şi asta e groaznic. Cu acest paşaport biometric am fost deja pe insula Creta din Grecia, dar şi în Italia, în Germania şi am încă multe planuri pentru viitor”, ne-a spus Daniela Bajurea, o altă tânără din oraşul Tighina.

    În prima jumătate a anului 2015, locuitorilor din regiunea transnistreană le-au fost eliberate peste 12000 de pașapoarte biometrice
    În prima jumătate a anului 2015, locuitorilor din regiunea transnistreană le-au fost eliberate peste 12000 de pașapoarte biometrice

    Zeci de mii de paşapoarte anual

    Cetăţenii R. Moldova domiciliaţi în stânga Nistrului au beneficiat de înlesniri la eliberarea paşapoartelor biometrice până în iulie 2015, având posibilitatea să se adreseze la orice birou de documentare a populaţiei, unele categorii primind acte în mod gratuit. Totodată, localităţile din proxima apropiere de râul Nistru în care erau deschise birouri de documentare a populaţiei au fost obligate să extindă birourile sau să asigure facilităţi extinse, pentru un număr mai mare de cetăţeni. Această hotărâre de guvern se referă la raioanele Anenii Noi (inclusiv Varniţa), Floreşti (Sănătăuca), Rezina, Dubăsari (Ustia), Criuleni, Ştefan-Vodă, Căuşeni (inclusiv Căinari).

    În primele 6 luni ale anului 2015 locuitorilor din regiunea transnistreană le-au fost eliberate 12300 de paşapoarte, iar în anul curent se atestă o creştere a numărului de solicitanţi, informează Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”.

    După 2015, facilităţile au fost anulate, cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului beneficiind de drepturi egale la solicitarea paşapoartelor biometrice.

    Alexandru Zubco este jurist în cadrul organizaţiei Promo-Lex, care militează pentru drepturile cetăţenilor din stânga Nistrului. „E vorba de aceiaşi cetăţeni ai R. Moldova, care au aceste paşapoarte biometrice pentru acces peste hotare. Faptul că au existat facilităţi la acordarea paşapoartelor biometrice pentru locuitori din Transnistria a fost ca un motiv de încurajare”, susţine Zubco, menţionând că, de cealaltă parte, autorităţile locale din regiunea transnistreană nu au oferit nicio informaţie populaţiei privind posibilitatea de a obţine şi de a călători cu paşaportul biometric al R. Moldova în urma semnării Acordului de Asociere Moldova-UE. „Depinde de fiecare cetăţean şi de efortul său de a se informa. Tinerii sunt mai mobili, ei sunt cei care caută să facă studii în UE, să călătorească, astfel, obţin acest paşaport ca să călătorească simplu şi eficient în spaţiul european”, mai spune Zubco.

    Mulţi localnici consideră că numărul doritorilor din regiune de a obţine paşaportul biometric al R. Moldova ar spori şi mai mult, dacă acest paşaport ar oferi şi dreptul la muncă în UE. „Acest paşaport nu oferă posibilitatea de a lucra în Europa, ci doar de a călători trei luni, iar lumea la noi e atât de săracă, încât nu are bani să călătorească. Cei care aveau bani de călătorii, mergeau şi cu viză”, spune Alina Ghirea, de la Dubăsari.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Fratele lui Alexei Navalny a fost reținut într-o anchetă privind încălcarea „normelor sanitare”

    Poliţia rusă l-a reţinut miercuri, 27 ianuarie, pe Oleg, fratele lui Alexei Navalny, după ce a efectuat percheziţii la apartamentul din Moscova al disidentului, relatează Digi 24. Potrivit sursei citate, poliţi…
    Fratele lui Alexei Navalny a fost reținut într-o anchetă privind încălcarea „normelor sanitare”

    VIDEO/ Poliția R. Moldova anunță că circulația transportului de mare tonaj este restricționată pe traseele naționale

    Poliția R. Moldova anunță miercuri, 27 ianuarie, că circulația transportului de mare tonaj este restricționată pe traseele naționale, din cauza condițiilor meteo nefavorabile caracterizate de ninsoare și depune…
    VIDEO/ Poliția R. Moldova anunță că circulația transportului de mare tonaj este restricționată pe traseele naționale

    Pe drumurile din țară se circulă cu dificultate. În raioanele din sudul Moldovei au fost convocate ședințe ale Comisiei pentru Situații Excepționale

    Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI (IGSU) a anunțat miercuri, 27 ianuarie, că odată cu instalarea condițiilor meteo nefavorabile caracterizate de ninsoare și depuneri de zăpadă, pe parcursu…
    Pe drumurile din țară se circulă cu dificultate. În raioanele din sudul Moldovei au fost convocate ședințe ale Comisiei pentru Situații Excepționale

    Citiți joi în ZdG

    Din ediția Ziarului de Gardă din 28 ianuarie cititorii vor afla detalii despre concursul pentru funcția de judecător la CEDO din partea Republicii Moldova. Care sunt legăturile dintre candidați și membrii comis…
    Citiți joi în ZdG

    Șeful suspendat al PA, Viorel Morari – rămâne în libertate. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor

    Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins miercuri, 27 ianuarie, demersul procurorilor privind aplicarea arestului în privința șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Astfel, Morari…
    Șeful suspendat al PA, Viorel Morari – rămâne în libertate. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor