Editorial Rânduri mari la Curte
De 13 ani, Tamara Ioniță din satul Rublenița, raionul Soroca luptă pentru restaurarea casei părintești, afectată, potrivit acesteia, de alunecările de teren, frecvente în acea zonă. E o femeie singură, care mai mulți ani la rând a îngrijit de maică-sa bolnavă. „A decedat de scârbă”, spune Tamara. Acum are grijă de taică-său care e orb. Nu e simplu, dar cel mai mult, spune Tamara, o îngrijorează că într-o bună zi casa ar putea cădea peste el. De 13 ani umblă prin instituții publice și instanțe de judecată, dar nimic altceva decât faptul că și în continuare casa riscă să se prăbușească, nu se întâmplă în viața ei.
A apelat la ZdG și s-a plâns că toate instituțiile ușile cărora le-a deschis în cei 13 ani nu au mișcat un pai din loc pentru a o ajuta. „Nu ne rămâne decât să ajungem la CtEDO, pentru că în toți cei 13 ani am cunoscut autorități ineficiente, instanțe de judecată părtinitoare, acte falsificate și multe altele”, ne-a spus Tamara după o discuție cu avocatul său. Am contactat primarul de la Rublenița, Vitalie Munteanu, care afirmă că locuința despre care vorbește Tamara nu ar fi afectată de alunecări și că în sat sunt destule probleme pe care ar trebui să le soluționeze administrația locală. „Fiecare stăpân să aibă grijă de casa lui. În loc să umble pe drumuri și să-și caute dreptate, mai bine și-ar repara casa”, ne-a spus primarul.
Întrebarea ar fi însă alta: dacă atunci când într-un sat o casă se ruinează peste stăpânul său orb, ar trebui sau nu să se implice autoritățile, comunitatea, indiferent dacă această casă se prăbușește din cauza alunecărilor de teren sau pentru că a îmbătrânit de rând cu cei cărora le aparține?
Alt caz. Ar putea sau nu ajunge cu un dosar la CtEDO Efim Straico din Sângera, care e cu grad de dizabilitate accentuată, imobilizat la pat și care ani la rând a luptat ca locuința lui să fie conectată la apă. Efim spune că după intervenția ZdG iată că are apă în casă, dar cei responsabili de canalizare refuză să-i conecteze locuința la rețeaua de canalizare. De ce să-i dai apă în casă unui om imobilizat la pat fără să-i asiguri locuința cu o țeavă de canalizare? Cum se cheamă acest mod de gestionare a problemelor? Ce decizii ar lua instanțele de judecată din R. Moldova? Poate fi vorba în acest caz despre nerespectarea articolului 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului (CEDO) – dreptul la viață?
Pe 12 septembrie s-au împlinit 26 de ani de când R. Moldova a devenit parte a CEDO. Aceasta înseamnă că de 26 de ani cetățenii acestui stat liber și independent pot apela la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) pentru a-și restabili drepturile lezate de instituțiile statului, drepturi care nu și-au găsit soluție în instanțele judiciare ale R. Moldova.
Imediat cum CtEDO și-a asumat deschiderea față de problemele de drept ale cetățenilor R. Moldova, oamenii nu au încetat să apeleze la această instituție în care s-a constatat că au mai multă încredere decât în structurile oficiale ale statului pe care ei le finanțează din impozite și taxe. Doar că situația nu a devenit deloc mai simplă, mai sigură, mai clară pentru societate, pentru că tot de 26 de ani, din taxele și impozitele cetățenilor, R. Moldova achită prejudiciile cauzate de instituțiile de drept. În anul 2022, bunăoară, executând hotărârile CtEDO în cauzele intentate împotriva R. Moldova, statul a achitat despăgubiri în valoare de peste 22 de milioane de euro. Despăgubirile, ca să înțelegem, sunt achitate tot din buzunarele cetățenilor. CRJM a calculat că în cei 26 de ani de apartenență la CEDO statul R. Moldova a fost condamnat de 590 de ori în urma constatării a 764 de violări ale drepturilor omului. Mii de cereri mai sunt pe linia de așteptare, R. Moldova rămânând în topul statelor cu cele mai multe cereri depuse la CtEDO.
Dintre acestea, 9 din 10 au șanse de câștig. Deci, alte milioane. Experții CRJM constată că cele mai multe încălcări ale drepturilor omului se întâmplă din cauza comportamentului defectuos al reprezentanților statului, în special din cauza calității proaste a activității judecătorilor și procurorilor, adică a celor care se opun oricăror monitorizări sau testări a activității lor judiciare. Potrivit datelor publicate de CtEDO, până în prezent, Curtea Europeană nu a pronunțat nicio hotărâre împotriva unor state precum Suedia, Olanda sau Irlanda. Poate să împrumutăm de acolo niște justițiari? Cel puțin pentru un timp, ca să mai reducem rândurile de la Curte, rânduri care ne costă scump.
