Diez.md, sub lupa Press Check: cum respectă portalul standardele jurnalistice

Pentru a sprijini consumatorii de presă în verificarea credibilității surselor on-line, Asociația „Media-Guard”, parteneră a ZdG, a relansat proiectul „Press Check”, care are ca scop monitorizarea celor mai populare portaluri de știri din Republica Moldova. În luna noiembrie, sub lupă a fost portalul diez.md. Creat în 2013, portalul oferă conținut în limbile română și rusă, destinat tinerilor din țară, dar și din diasporă. În urma unei monitorizări complexe, site-ul a obținut un scor total de 34 de puncte dintr-un maxim posibil de 36, ceea ce reflectă o activitate transparentă, corectă și de interes public. Un aspect care necesită îmbunătățire este publicarea rapoartelor de activitate. Deși diez.md nu a implementat încă această practică, redacția și-a exprimat intenția de a începe acest proces în anul viitor, fapt ce va contribui la o transparență și mai mare a portalului.

Proprietari și afilieri politice

Diez.md și versiunea sa în limba rusă sunt gestionate de două entități juridice – „Onixmedia” S.R.L. (creată în 2013) și „Diezmedia” S.R.L. (creată în 2016) – ambele fondate de Alexandru Lebedev. În prezent, Alexandru Lebedev este director al entității „Onixmedia”, care administrează o mică parte din activitățile comerciale Diez. „Diezmedia” S.R.L., care administrează activitatea Diez și majoritatea proiectelor de grant și comerciale, este administrat de către Alina Gîrneț, începând cu iulie 2024.

Redacția se declară „pro-europeană și liberală, fără a favoriza vreun partid politic”, după cum se arată în documentul de politică editorială. În septembrie 2024, în ajunul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, redacția a adăugat un amendament în politica sa editorială, prin care a declarat că în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, nu va accepta publicitate electorală: „Motivul acestei decizii este că valorile promovate de actorii politici implicați în campanie nu se aliniază cu ale noastre. În scopul menținerii echilibrului, nu vom publica nici publicitatea electorală a susținătorilor pro-europeni.” În același amendament se arată că „începând cu anul 2024, redacția #diez a adoptat o politică editorială care pune accent pe educație, inclusiv pe valoarea informativă și educativă a conținutului politic.”

Transparența surselor de finanțare

Diez.md publică informații generale despre sursele de venit, specificând că 50% provin din activități comerciale (publicitate, copywriting, producție video), clienții majori fiind băncile comerciale, universitățile, farmaciile, companiile de IT, retail, horeca, telecomunicații, iar 50% din venituri sunt din granturi oferite de organizații precum EU Neighbours, USAID sau Ambasada Olandei în Moldova. Portalul publică cifra de afaceri pentru anii 2020 și 2021, lipsind informația pentru anii recenți.

Informațiile de contact și transparența echipei

Rubrica contacte de pe site include informații complete, fiind publicate  numele și fotografiile membrilor redacției, precum și ale membrilor echipei de management și publicitate. Numele autorilor sunt publicate, iar textele sunt semnate, ceea ce contribuie la fortificarea încrederii publicului.

Calitatea conținutului și respectarea deontologiei

Semnatar al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, diez.md se remarcă prin conținut propriu informativ, nu promovează falsuri sau dezinformări, ba mai mult, oferă frecvent materiale educative, inclusiv pentru combaterea dezinformării. 

După cum am menționat anterior, jumătate din veniturile redacției provin din activități comerciale, iar monitorizarea a relevat că diez.md publică aproape zilnic materiale publicitare marcate ca „advertoriale” (o formă de publicitate ce oferă informații despre un produs în stilul unui articol jurnalistic, n.r.). Cu toate acestea, în perioada de monitorizare – luna noiembrie 2024, au fost identificate patru cazuri în care astfel de materiale nu au fost marcate corespunzător, precum și două cazuri în care articolele au fost etichetate eronat ca advertoriale. După sesizarea redacției, marcarea acestor materiale a fost corectată într-un timp scurt, redacția demonstrând receptivitate.

Importanța marcării corespunzătoare a conținutului 

Delimitarea clară și vizibilă a materialelor jurnalistice de cele publicitare este esențială pentru informarea corectă a publicului. De această părere este Victoria Dodon, redactoră-șefă a  Centrului pentru Jurnalism Independent: „Există o diferență uriașă între jurnalism versus PR și promovare, între informare și influențarea unei persoane să ia o anumită decizie (să cumpere ceva, de exemplu, sau să voteze într-un fel anume, dacă ne referim la publicitatea politică/electorală). Orice cetățean trebuie să cunoască dacă faptul că i s-a servit o anumită informație s-a făcut din interes public sau din interesele private ale cuiva (un politician sau partid, un om de afaceri, un SRL etc.), dacă pentru asta s-au plătit bani și de unde provin aceștia.”

Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, consideră că

marcarea corespunzătoare a conținuturilor este foarte importantă, pentru că în joc e pusă încrederea în mass-media: „Să înțelegem până la capăt: nimeni nu are nici cea mai mică obligație să ne citească. Și dacă ne citesc, e pentru că au încredere în ceea ce oferim. Pe această încredere se ține mass-media. Dacă încrederea dispare, se ruinează presa. E în firea lucrurilor! De ce să țin la presa care nu ține la mine?! Dar dacă ține, să-mi demonstreze acest lucru încontinuu. Și – da, toți greșim. Și jurnaliștii greșesc, pentru că-s oameni. Pentru greșeli sunt explicații și scuze. Explicațiile contează, dar minunea o fac scuzele, sincere și la timp.”

Publicitatea on-line: pe primul loc după veniturile din vânzări în 2023

Raportul de activitate pentru anul 2023 al Consiliului Concurenței, instituție cu atribuții privind controlul respectării legislației cu privire la publicitate, arată că publicitatea digitală (pe site-uri web, pe rețelele sociale, în e-mailuri și alte forme de publicitate on-line) a crescut semnificativ în ultimii ani în Republica Moldova. Veniturile din vânzarea publicității on-line în 2023 au constituit peste 172 de milioane de lei, cu peste 30 de milioane mai mult decât veniturile din publicitatea TV.  

Potrivit datelor Consiliului Concurenței, în anul 2021 pieței on-line îi revenea 30% din volumul total al pieței de publicitate, fiind a doua după TV. În anul 2022, volumul pieței publicității on-line a constituit 36,42%, depășind astfel piața publicității TV, care s-a micșorat până la 35,16%. În 2023, volumul pieței publicității on-line a constituit 36,16%, fiind în continuare pe primul loc. Totodată, instituția menționează că piața publicității on-line din Republica Moldova este monitorizată insuficient și că „statul trebuie să dezvolte și să implementeze reglementări adecvate pentru a asigura un mediu echitabil și sigur pentru publicitatea on-line”.

Cine verifică și cum poate fi penalizată lipsa marcării publicității de către mass-media on-line

În ceea ce privește publicitatea în mass-media on-line, Victoria Dodon, redactoră-șefă a  Centrului pentru Jurnalism Independent, este de părere că legislația Republicii Moldova nu stabilește proceduri explicite pentru delimitarea articolelor publicitare și nici nu există o identificare clară a ce anume înseamnă „mass-media on-line”, nu există o entitate care să facă astfel de verificări și să penalizeze în consecință: „Singurii subiecți identificabili sunt cei din domeniul audiovizual – televiziunile și posturile de radio, iar în practica Consiliului Audiovizualului există cazuri de sancționare a furnizorilor serviciilor media care au comis încălcări de la legislația ce vizează comunicările comerciale, inclusiv publicitatea mascată. Revenind la presa on-line, în lipsa prevederilor legislative, corectitudinea plasării produsului publicitar rămâne pe seama respectării normelor etice și a Codului deontologic al jurnalistului, care prevede că «este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de publicitatea comercială, de subiectele realizate în scop publicitar, de publicitatea politică (electorală). Publicitatea comercială, subiectele realizate în scop publicitar, publicitatea politică (electorală) trebuie marcate distinct și prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu produsele jurnalistice». De asemenea, «este interzisă informația publicitară mascată, prezentarea informației publicitare fără marcaj sau prezentarea acesteia drept produs jurnalistic».” 

Ion Bunduchi, director de politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, consideră că  monitorizarea și controlul comportamentului actorilor pe piața de publicitate, inclusiv al mass-mediei online, deocamdată, trebuie așteptate din partea Consiliului Concurenței: „Abaterile de la lege, în cazul publicității la radio și TV, sunt identificate și sancționate corespunzător de Consiliul Audiovizualului. În privința publicității din presa tipărită și on-line, lucrurile fie se mișcă încet, fie stau pe loc. Și-i regretabil, pentru că orice încălcare a legii – din necunoaștere, din neatenție sau cu bună știință, trebuie să fie penalizată. Penalizarea nu neapărat să fie dură, dar neapărat să fie. Ea, penalizarea, deocamdată, funcționează ireproșabil în cazul consumatorilor de publicitate. Și, deseori, în cazul cititorilor mass-mediei on-line, penalizarea înseamnă pedeapsa capitală – refuzul de a mai citi.”