Detalii despre viitorii judecători constituționali: între continuitate, politică și critici. Litvinenco: „Cel mai important este că procedurile s-au derulat în conformitate cu prevederile Constituției”
Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-au desemnat candidații la funcția de judecători ai Curții Constituționale (CC). În timp ce mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație prin care au cerut Guvernului și Parlamentului să asigure „respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în funcția de judecători ai Curții Constituționale”, Executivul l-a desemnat la Înalta Curte pe Sergiu Litvinenco, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). „Cel mai important este că procedurile s-au derulat în conformitate cu prevederile Constituției”, răspunde criticilor Sergiu Litvinenco, într-o declarație pentru ZdG.
Din partea Guvernului, la CC a fost desemnată actuala președintă Domnica Manole, iar Parlamentul a anunțat că-i va reconfirma în funcție pe Nicolae Roșca și Liuba Șova. Concursul organizat de CSM a fost câștigat de judecătorul Ion Malanciuc, care a fost singurul candidat pentru acest fotoliu.
Înalta Curte, potrivit legislației, este formată din șase judecători, desemnați pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de CSM. Cinci din cele șase mandate expiră în luna august, Viorica Puica fiind singura judecătoare de la Curte al cărei mandat urmează să expire în 2029, ea fiind numită în 2023.
Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost aprobați de Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională, iar anterior, Parlamentul a anunțat că-i va propune pentru noi mandate pe actualii judecători Nicolae Roșca și Liuba Șova. CSM și-a desemnat candidatul – judecătorul Ion Malanciuc, tot într-o ședință din 24 iunie.
Domnica Manole, propusă pentru al doilea mandat
Domnica Manole activează în sistemul judecătoresc din 1990, atunci când a fost numită în calitate de magistrată la Judecătoria Ciocana (în prezent, Judecătoria Chișinău, n.r.). Unsprezece ani mai târziu, ajunge la Curtea de Apel Chișinău (în prezent, Centru, n.r.), unde activează până în 2017, când a fost eliberată din funcție printr-un ordin semnat de președintele de atunci, socialistul Igor Dodon, în contextul în care, în anul 2016, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care a fost interzisă organizarea unui referendum ce ținea de modificarea Constituției și revenirea la alegerea președintelui R. Moldova prin vot direct. Pe numele său a fost pornit și un dosar penal. În anul 2019, Domnica Manole a fost achitată, după ce procurorii au renunțat la acuzații.
Ulterior, judecătoarea s-a adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), obținând câștig de cauză. Curtea de la Strasbourg a stabilit că Domnicăi Manole i-a fost încălcat dreptul la exprimare, hotărând că R. Moldova trebuie să-i plătească magistratei 4500 de euro drept prejudiciu moral și 5000 de euro pentru costuri și cheltuieli de judecată. În februarie 2025, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a hotărât că judecătoarea va primi 300 de mii de lei în calitate de prejudiciu moral pentru trei ani de aflare sub învinuire și „supunerea judecății pentru o faptă care nu conține elementele unei infracțiuni”. În noiembrie 2023 a revenit în funcția de președintă a Înaltei Curți.
Litvinenco, despre afilierea politică: „Cel mai important este că procedurile s-au derulat în conformitate cu prevederile Constituției”
Sergiu Litvinenco este jurist de profesie, iar până să ajungă judecător la CC, a fost și unul dintre vicepreședinții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Între august 2021 – februarie 2023, a deținut fotoliul de ministru al Justiției în Guvernul Gavrilița, dar înainte de această funcție, a fost deputat pe listele PAS, președinte și membru al Comisiei juridice, numiri și imunități. Până a accede în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, PNUD, UNICEF.
În ziua în care premierul Recean a anunțat candidaturile pentru funcția de judecător la CC, Olesea Stamate, fostă deputată PAS, în prezent neafiliată, s-a întrebat într-o postare pe Facebook: „Care poate fi nivelul de încredere al cetățenilor în Curtea Constituțională când guvernarea numește unul dintre vicepreședinții partidului de guvernare judecător constituțional?” Asemenea critici, privind afilierea politică a lui Litvinenco, au fost vociferate și de mai multe organizații neguvernamentale.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, Sergiu Litvinenco a declarat că nu va comenta declarația fostei sale colege de partid, dar și alte critici aduse în spațiul public.
„Cel mai important este că procedurile s-au derulat în conformitate cu prevederile Constituției, a Legii cu privire la Curtea Constituțională și în spiritul avizului Comisiei de la Veneția (…). Conform Legii cu privire la Curtea Constituțională, până la depunerea jurământului, care ar însemna intrarea în exercițiul funcției, eu nu mai am cum să fiu membru de partid. Este o obligație prevăzută de lege (…). În momentul în care intră în exercițiul funcției, judecătorul depune un jurământ cu privire la angajamentul de a respecta prevederile Constituției și de a asigura supremația Constituției, obligându-se să fie independent și imparțial față de toți factorii externi, inclusiv față de cei care i-au delegat, de altfel. Un judecător constituțional este independent de autoritățile care l-au numit în funcție”, a spus Litvinenco.
Candidaturile Parlamentului pentru funcția de judecător constituțional
Pe 19 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Parlamentul urmează să înainteze pentru reconfirmare mandatele judecătorilor Liuba Șova și Nicolae Roșca la CC.
Liuba Șova a fost desemnată anterior judecătoare la Înalta Curte printr-o hotărâre a Guvernului. Șova este magistră în drept din 2011. În anii 2013-2015 a fost expertă în cadrul Consiliului Științific Consultativ de pe lângă CC. În anii 2005–2007, Șova a fost consiliera președintelui CC, mandat deținut în acea perioadă de Victor Pușcaș. În 2006 a activat în calitate de membră a Centrului de Studii Constituţionale şi Educaţie a Drepturilor Omului din R. Moldova, iar în anii 1998-2005 a profesat avocatura.
Nicolae Roșca a fost numit în funcția de judecător al CC printr-o hotărâre a Guvernului din 2019, semnată de prim-ministra de atunci, Maia Sandu. El a intrat în exercițiul funcției pe 16 august 2019, după depunerea jurământului. Roșca a deținut timp de jumătate de an fotoliul de președinte al CC, dându-și demisia pe 9 noiembrie 2023. În 2016, el s-a implicat în politică și a fost membru al Biroului Permanent Național al Partidului Acțiune și Solidaritate. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Roșca a candidat pe lista națională a Blocului Electoral ACUM-Platforma DA-PAS, fără însă a obține un fotoliu în Parlament.
Malanciuc, desemnat de CSM drept judecător constituțional
Judecătorul Ion Malanciuc a câștigat concursul organizat de CSM pentru suplinirea funcției vacante de judecător la CC, fiind singurul candidat. El activează în sistemul judecătoresc din decembrie 2011, atunci când a fost numit pentru un termen de cinci ani în funcția de judecător la Judecătoria Dubăsari. Ulterior, a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. În mai 2023 a fost transferat temporar, pentru o perioadă de șase luni, în funcția de judecător la CSJ, termenul fiind prelungit ulterior.
Organizațiile neguvernamentale bat alarma
Pe 23 iunie, șase organizații neguvernamentale au semnat o declarație prin care au cerut Guvernului și Parlamentului să asigure „respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în funcția de judecători ai Curții Constituționale”.
Într-un apel public, reprezentanții organizațiilor susțin că „transparența redusă în desemnarea judecătorilor Curții Constituționale afectează profund încrederea publicului în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele R. Moldova în fața partenerilor internaționali.” Potrivit declarației, singura instituție care a respectat principiul transparenței a fost CSM.
