Consiliul Audiovizualului, în prima linie a luptei cu dezinformarea în campania electorală
Consiliul Audiovizualului (CA) se confruntă, în această campanie electorală, cu provocări similare celor întâlnite de Comisia Electorală Centrală (CEC): resurse limitate, presiuni fără precedent, fake news și atacuri cibernetice. Președinta instituției, Liliana Vițu, a vorbit deschis despre aceste dificultăți și despre modul în care autoritatea încearcă să răspundă la valul de propagandă și manipulare, în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.
„Resurse limitate pentru presiuni fără precedent”
Liliana Vițu a descris situația actuală ca fiind una complicată pentru instituția pe care o conduce: „CA-ul se confruntă în această campanie, sau să spunem așa, tipul de provocare pentru CA este cam același pe care-l are și CEC-ul. E vorba de resurse limitate pentru a face față unor presiuni fără precedent, cu fake-uri, cu falsuri, cu minciuni, cu dezinformare, conținuturi ilegale. E o operație foarte complexă și pentru noi, pentru CEC, pentru alții colegi din alte instituții care luptă cu atacuri de tip cyber, care testează pe cât de rezistente sunt autoritățile”.
Problema cea mai mare, potrivit președintei CA, rămâne lipsa de personal: „Bineînțeles, cea mai mare provocare sunt resursele limitate, mă refer la oameni. Noi avem un departament de monitorizare de 11 persoane, avem 10 monitori, dar avem 22 de televiziuni. Vă dau un exemplu. Deci 22 de televiziuni care au spus că vor reflecta campania și noi avem 10 persoane la monitorizare”.
Lecțiile scrutinelor precedente
În intervenția sa, Liliana Vițu a subliniat că actuala campanie este cea mai bine pregătită de către CA din ultimii ani.
„Suntem în al patrulea an de mandat și suntem la al treilea scrutin pe care îl trăim împreună cu furnizorii. (…) Cred că pentru acest scrutin am avut cea mai bună pregătire, pentru că și noi am instruit monitorii, ne-am schimbat metodologia prin care monitorizăm. Am avut, cred că doar în această vară, vreo cinci sau șase discuții publice, și pe regulament, și pe declarații. În acest an activează și un centru de consultanță, la care și experții Asociației Presei Electronice sunt implicați ca să ofere consultații.”
Chiar și așa, rapoartele săptămânale arată încălcări, deși mai degrabă de ordin tehnic.
„Vedem erori tehnice sau, hai să spunem așa, încălcări de ordin tehnic: se pune, de exemplu, electorala la începutul rubricii, dar nu la sfârșit, sau anumite subiecte electorale care noi considerăm că ele țin de electorală și nu sunt încadrate corespunzător. (…) Ele par tehnice, dar foarte mult ține de felul în care televiziunea îi dă un anumit context celui care privește.”
Migrarea manipulării în mediul online
Întrebată despre propaganda desfășurată pe internet, Vițu a recunoscut limitele mandatului CA: „Noi suntem conștienți de tendințele de consum. La noi încă televiziunea este pe locul întâi ca sursă de încredere, în special în perioade electorale. (…) Dar asta nu înseamnă că aceste tendințe nu vor ține și ele pasul cu ce se întâmplă la nivel global. Deci noi ne pregătim pentru faptul că trebuie să ne îndreptăm și noi mai mult atenția spre online”, a menționat președinta CA.
În acest sens, instituția a lucrat la extinderea mandatului său: „Am lucrat la un set de amendamente, mai bine zis, au lucrat experții de pe lângă Comisia Parlamentară, cu sprijinul Consiliului Europei și al Comisiei Europene, ca să lărgim un pic mandatul. (…) Potrivit lor, serviciile neliniare, adică televiziunea pe digital, trebuie să respecte și rigorile informării corecte și să fie interzis discursul de ură”.
Președinta CA a oferit exemple concrete de sancțiuni aplicate în baza noilor prevederi: „La ședința de săptămâna trecută, deja folosindu-ne de aceste prevederi, am amendat postul public regional GRT, pentru că au admis discursul discriminatoriu și pentru că noi am considerat că au încălcat prevederile articolului 13 în discursul lui Ilan Șor. (…) Anterior, ne-am folosit și de prevederea care ține de comunicările comerciale, în cazul Canal 5 pe YouTube, care făcea publicitate blocului Pobeda și lui Ilan Șor”.
Limitele autorității și rolul platformelor globale
Liliana Vițu a atras atenția asupra faptului că marile platforme internaționale nu au obligații directe față de Republica Moldova.
„YouTube, Google, Meta, Facebook, TikTok sunt mari platforme. (…) Pentru această lege a serviciilor digitale, unitatea de reglementare este chiar Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, platformele în raport cu țările precum este Republica Moldova nu au acum nicio obligație. (…) Noi putem să fim foarte insistenți în demersurile noastre, dar suntem complet la latitudinea acestor platforme.”
Un nou sistem de sancționare
Președinta CA a explicat și cum s-a schimbat regimul sancțiunilor odată cu modificările legislative intrate în vigoare în august.
„Dacă am fi fost cu vechiul cod, am fi putut suspenda licența GRT. (…) Acum avem o nouă formulă, mult mai bună, a sistemului de sancționare, care spune de la avertizare până la 100.000 de lei. (…) În cazul GRT, am dat 30.000 de lei pentru 4-5 minute de discurs discriminatoriu și falsuri.”
Ea a subliniat că sancțiunile trebuie să fie proporționale și că există un control judiciar obligatoriu asupra deciziilor CA: „E foarte important că în cazul deciziilor noastre de suspendare sau revocare este absolut obligatoriu să existe o decizie a instanței judecătorești. (…) Lucrurile trebuie cumva echilibrate într-o democrație”.
Vulnerabilitatea sistemului informațional
Liliana Vițu a reamintit cum peisajul audiovizual s-a schimbat după apariția definiției dezinformării în legislație: „Atunci când a apărut definiția dezinformării în Codul nostru, au apărut și sancțiuni. (…) Lumea a înțeles că, CA se apucă acum să dea sancțiuni pe dezinformare și astea pornesc de la 40.000, nu de la 5.000, conținuturile problematice s-au mutat respectiv în online”.
Potrivit ei, televiziunile clasice au devenit mai curate, dar online-ul a rămas vulnerabil: „Astfel de conținuturi pe TV nu mai există. (…) Această vulnerabilitate cred că a dispărut de pe televiziunea clasică, iar în online, pentru că CA-ul are un mandat limitat, nu putem urmări tot ce se întâmplă”.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
