Conflicte la Centrul de Refugiați din Călărași
Un grup de persoane de la Centrul de cazare din Călărași, deschis pentru persoanele refugiate din Ucraina, au apelat la ZdG, invocând că ar fi amenințate cu expulzarea, pe motiv că pledează pentru ordine și disciplină în cadrul acestei instituții. „Ni se spune direct să închidem gura, în caz contrar vom fi expulzate de aici, chiar dacă unele au copii mici, iar altele grave probleme de sănătate”, ne-au spus refugiatele cu care am reușit să discutăm.
ZdG a abordat toate părțile implicate în conflict, pentru a înțelege care sunt adevăratele probleme din cadrul acestui centru.
Teona Tarșikova a venit în R. Moldova din regiunea Odesa. De pe 9 februarie, ea, împreună cu copilul său de un an și șapte luni se află la Centrul pentru refugiați din Călărași. Teona spune că aici beneficiază de masă caldă și de condiții bune de cazare, dar că atmosfera din cadrul acestei instituții este una extrem de nocivă. Ea afirmă că „beneficiarele care încearcă să combată corupția și abuzurile din cadrul Centrului sunt persecutate”.
„Chiar din primele zile, când ceream o pernă, o plapumă sau lenjerie de pat, parcă îmi dădeau de la ei de acasă. Încercam să comunic normal, dar mi se spunea verde în ochi că s-au săturat de noi, că de un an de zile nu mai au odihnă. Poate s-au și săturat, că noi suntem toți diferiți, trecuți prin război”, ne spune Teona. Ea susține că așa ar fi comunicarea cu Marina Cosoi, asistentă medicală aici, care mereu ar argumenta că nu are frică de nimeni și de nimic, deoarece soțul ei e fost deputat și are mare putere de influență.
„Ea e responsabilă de medicamente. Apelez deseori la ea, deoarece de când am venit încoace, copilul meu e într-una bolnav. Noi nu am venit încoace cu sacul cu bani, dar ea mereu îmi spune să merg să-mi cumpăr medicamente. Mi-a reproșat că ONU ne dă bani (2200 de lei lunar, n.r.) și că noi am fi mai bogați decât angajații centrului, care ar munci nefiind remunerați. Așa discuții avem zilnic… Sigur că acestea generează revolte. Noi am venit încoace, dar eu vreau înapoi în Ucraina, eu sunt gata să trăiesc printre bombardamente, dar mi-i jale de copilul meu, care are un an și șapte luni, eu nu vreau să mi-o omoare”, continuă Teona. Ea povestește că în cadrul acestui centru „este și o tânără care a ajuns încoace din Bahmut și care, deși acolo e dezastru, vrea sa revină acasă. Era și o bătrânică de peste 70 de ani care, deși se deplasa cu greu, a plecat recent la Nikolaev, zicând că mai bine sub bombardamente… Altă femeie, care abia merge, umblă și la proceduri, dar tot vrea să plece cât mai repede. Majoritatea trăiesc cu frică, deoarece mereu ni se spune că Centrul va fi închis și noi vom ajunge în stradă”. Teona mai susține că, ori de câte ori încearcă să spună ceva, i se închide gura. „Suntem amenințați că pe numele noastre vor fi depuse cereri la poliție. Au și scris o cerere și, luni, 3 aprilie, a venit încoace poliția, după care ne-au citat să mergem încolo, pe 4 aprilie”, – spune Teona, amintind că au existat cereri depuse de refugiați și în adresa Primăriei, în care se vorbea despre atitudinea proastă față de refugiați manifestată de administrația Centrului. „La Primărie le-ar fi spus că dacă nu termină conflictele, vor închide Centrul. Mereu suntem speriați că dacă se închide centrul, va trebui să închiriem apartamente. Până și paznicul ne terorizează, ne obligă să spălăm wc-urile. Copilul era bolnav, chemasem ambulanța, dar paznicul m-a scos în coridor să fac curățenie. Aici sunt beții nesfârșite. Mereu se adună bani pentru cadouri administrației, ca ei să închidă ochii. Și pentru că eu nu am bani ca să-i ofer șefilor de aici, am devenit dușmanul nr. 1. De obicei adună câte 30, câte 50 de lei. Se fac cadouri fără motive, doar ca să închidă ochii. De fapt, așa înflorește corupția”, continuă Teona, fiind supărată și pentru că, ea, fiind de origine georgiană, cu drept de reședință în Ucraina, fiind căsătorită cu un ucrainean, având și copil ucrainean, este mereu avertizată că va fi expulzată în țara sa de origine.
„Chiar o vecină mi-a povestit cum scoteau ajutoare cu cutiile”
„Noi nu ne temem să vorbim”, afirmă Anastasia Covalenco, refugiată din Constantinovca, din apropiere de Bahmut, regiunea Donețk. „Sunt din august aici, dar inițial nu am analizat prea mult lucrurile, că mi-a decedat mama aici, de COVID, pe 25 septembrie. A fost o perioadă grea pentru mine. Constat acum că sunt provocări, violențe, nu mai spun că se fură și ajutoarele umanitare. Chiar recent o organizație a adus ajutoare pentru noi. Nu ne-au spus nimic, nici cine le-a adus, nici ce au adus, dar, peste o zi, soțul unei angajate din administrație, a venit cu mașina și a luat pachete întregi”, spune Anastasia, precizând că mai mulți beneficiari ar cunoaște despre astfel de fapte. „Chiar o vecină mi-a povestit cum scoteau ajutoare cu cutiile”, explică Anastasia.
ZdG a discutat cu Daniela Grecu, de la Direcția Asistență Socială, coordonatoare a activității Centrului. Am solicitat-o să ne spună de ce, pe 3 aprilie, a fost chemată Poliția. „De ce a fost chemată poliția? Pentru că s-a creat un conflict între beneficiare, a dus la bătaie. Remedierea a eșuat și am fost nevoiți să implicăm poliția. Se mai ceartă între ele. Că ești din Odesa, că acolo nu se bombardează, că tu ești rusoaică. Ele spun că conflictele se iscă din cauza „neînțelegerilor”. Am insistat să aflăm ce crede coordonatoarea Centrului despre acuzațiile că ar fi sustrase ajutoarele umanitare, destinate refugiaților. „Nu poate fi, deoarece
toate ajutoarele sunt împărțite direct refugiaților”, spune Daniela Grecu, precizând că ultimele ajutoare ar fi venit în adresa Centrului pentru refugiați din Călărași în decembrie 2022. „Celelalte ajutoare care au venit au fost transmise de voluntari direct beneficiarilor, pe liste. Beneficiarii nu au de unde cunoaște detalii despre cum se împart ajutoarele”, ne-a spus Daniela Grecu.
Întrebată despre ce urmează după ancheta poliției, Daniela Grecu a spus că beneficiarilor Centrului le-a fost prezentat regulamentul centrului, care e afișat în loc vizibil, în rusă și în ucraineană, unde e scris că nu au dreptul să se bată, să se agreseze. „Cred că problemele se pot rezolva pe cale amiabilă. E un moment neplăcut, o să-l depășim cu toții, asta-i situația”, spune coordonatoarea Centrului, negând că în cadrul instituției s-ar consuma alcool și ar avea loc activități indecente.
Marina Cosoi, asistentă medicală în cadrul Centrului, acuză că de vină ar fi o familie care sunt de altă etnie, dar au cetățenie ucraineană. „Noi i-am primit, dar ea încearcă să facă ordine acolo”, ne-a spus Marina Cosoi, precizând că e foarte ocupată. „Am chemat consiliul raional, a venit șefa Direcției Asistență socială și de la poliție. A fost un conflict urât care a continuat”, confirmă Marina Cosoi.
ZdG l-a contactat și pe Iurie Silvia, vicecomisar la Inspectoratul de Poliție Călărași, care ne-a spus că urmează să mai discute cu cei implicați în conflict, dar a exclus versiunea expulzării refugiaților din cadrul Centrului. „Nu poate fi vorba, noi înțelegem că războiul lasă traume asupra celor implicați”, ne-a spus vicecomisarul.
Pe 3 aprilie, am contactat Linia Verde (0800800112) a dopomoga.gov.md, solicitând să ne spună cum pot proceda refugiații ucraineni în astfel de situații. După un dialog inutil care a continuat timp de 6 minute, operatorul ne-a spus să apelăm la Agenția Națională Asistență socială, la numărul de telefon 022 822 088, acest telefon, însă, este indisponibil.
