Autoritățile pregătesc crearea sistemului „Registrul imaginilor faciale”. Poliția și alte instituții vor putea compara date biometrice, pentru investigarea infracțiunilor și identificarea persoanelor

Guvernul propune instituirea unui „Registru al imaginilor faciale”, un sistem informatic care va permite stocarea și compararea automatizată a imaginilor faciale, pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor, identificarea persoanelor, căutarea celor dispărute și identificarea cadavrelor. Proiectul prevede și posibilitatea schimbului automatizat de date de referință cu autoritățile competente din alte state. Documentul urmează să fie aprobat la ședința Guvernului din 21 octombrie.

Potrivit proiectului de hotărâre elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), registrul va conține atât imagini faciale asociate unor persoane identificate, cât și imagini neidentificate, obținute din surse autorizate. Acestea vor putea proveni din acțiuni procesuale, activități speciale de investigații, materiale foto și video obținute legal sau din schimburi de date cu autorități naționale și străine.

Sistemul va compara automat imaginile și va genera rezultate preliminare privind posibilele asemănări. O asemănare identificată de sistem nu va însemna însă automat că persoana a fost identificată, se menționează în proiect, cu precizarea că rezultatul va trebui verificat și confirmat de personal calificat, iar datele suplimentare care permit identificarea persoanei vor putea fi accesate numai după confirmarea concordanței.

Ce instituții vor avea acces la registru

Administrarea sistemului va reveni Ministerului Afacerilor Interne, iar Serviciul Tehnologii Informaționale din subordinea MAI va asigura dezvoltarea și funcționarea aplicației. În categoria instituțiilor care vor putea introduce sau furniza date, precum și accesa informațiile în limitele competențelor legale, se numără:

• Inspectoratul General al Poliției;
• Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
• Inspectoratul General pentru Migrație;
• Agenția Servicii Publice;
• Serviciul de Informații și Securitate;
• Administrația Națională a Penitenciarelor;
• Inspectoratul Național de Probațiune;
• Centrul Național Anticorupție;
• Procuratura Generală, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit documentului, accesul nu va fi general pentru toți angajații acestor instituții. Utilizatorii vor fi desemnați și vor primi drepturi diferențiate, în funcție de atribuțiile lor legale. Operațiunile efectuate în sistem urmează să fie înregistrate, monitorizate și supuse auditului.

R. Moldova se aliniază mecanismului european pentru schimbul de date polițienești. Ce este mecanismul Prüm II

Anterior, ZdG a scris că autoritățile din R. Moldova vor putea verifica mai rapid informații despre persoane și bunuri căutate și vor putea identifica persoanele implicate în infracțiuni cu caracter transfrontalier, prin schimbul de date cu autoritățile europene. În acest scop, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind cooperarea polițienească internațională, care aliniază cadrul național la mecanismul european Prüm II.

Regulamentul (UE) 2024/982 (Regulamentul Prüm II) vizează îmbunătățirea, raționalizarea și facilitarea schimbului de date în scopul cooperării polițienești. Acesta elimină lacunele în materie de informații și stimulează prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor în Uniunea Europeană (UE), promovând securitatea pentru toată lumea în Europa. Regulamentul la nivelul UE se aplică de la 25 aprilie 2024.

O abordare structurată a căutării și schimbului automatizat de date urmărește să asigure un cadru cuprinzător, sigur și eficient de schimb de informații în scopul cooperării polițienești în întreaga UE, punând accentul pe protecția datelor.

Imagini faciale

• Statele membre trebuie să pună la dispoziția celorlalte state membre și a Europol imaginile faciale ale suspecților, ale persoanelor condamnate și, în cazul în care dreptul intern permite acest lucru, ale victimelor, din bazele lor naționale de date din domeniul penal, în vederea căutării automatizate.
• Căutările automatizate efectuate de statele membre și Europol pot fi efectuate în scopul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin un an în temeiul dreptului statului membru solicitant.
• Căutările trebuie efectuate numai în cazuri individuale și în conformitate cu cadrul juridic al statului membru solicitant.
• Crearea de profiluri menționată la articolul 11 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/680 (a se vedea sinteza) este interzisă.
• Revizuirea manuală de către personal calificat este necesară pentru a confirma concordanța.
• Comisia va stabili standarde minime de calitate pentru imaginile faciale și le va revizui dacă există un risc ridicat de false concordanțe.