Analiză Expert Grup: Obiectivul reformei administrației publice locale nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile
Organizația neguvernamentală Expert Grup a realizat o analiză a conceptului de reformă a administrației publice locale, efectuat de Guvern.
Conform analizei, obiectivul reformei nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile, autonome fiscal și capabile să genereze dezvoltare locală. „Prin urmare, succesul reformei va depinde nu doar de reorganizarea teritorială, ci mai ales de capacitatea de a transforma administrația locală într-un actor activ al dezvoltării economice”, scrie Expert Grup.
„Avem multe primării mici cu venituri proprii insuficiente pentru a soluționa problemele complexe”
Conform analizei, una din principalele bariere pentru dezvoltarea locală în R. Moldova este nivelul înalt de fragmentare al primăriilor, care este agravat de un nivel scăzut de descentralizare fiscală locală.
„Cu alte cuvinte, avem multe primării mici cu venituri proprii insuficiente pentru a soluționa problemele complexe de infrastructură și dezvoltare locală. Drept rezultat, primăriile devin dependente de transferurile de la bugetul de stat. La rândul său, acest fenomen al centralizării fiscale generează două mari probleme. Prima ține de distorsionarea motivațiilor primăriilor: în loc să fie preocupate de creșterea economiei locale și, respectiv, a bazei impozabile locale, acestea se focusează pe obținerea transferurilor de la bugetul de stat, fapt ce accentuează în timp dependența de bugetul central și alimentează fenomenul clientelismului politic. A doua problemă ține de insuficiența cronică a resurselor pentru soluționarea problemelor locale, din cauza imprevizibilității sistemului de transferuri și mecanismului centralizat de gestiune a finanțelor publice care, deseori, nu este corelat cu necesitățile reale la nivel local”, se arată în analiză.
Conform Expert Grup, reforma de comasare a primăriilor prin încurajarea amalgamării voluntare și impunerea amalgamării normative cu prag minim de 3000 locuitori per primărie, anunțată de către Guvern pe 8 aprilie 2026, pare argumentată.
Poate contribui amalgamarea primăriilor la impulsionarea dezvoltării locale?
În analiză se punctează că o simplă corelare dintre numărul populației și baza impozabilă locală per primărie (măsurată drept ponderea veniturilor din taxe și impozite în total venituri la nivel de primărie) indică o legătură statistică clară pozitivă. „Deci, primăriile mai mari tind să dispună de mai multe venituri proprii care să fie direcționate pentru dezvoltare locală”.
„Totuși, legătura dintre dimensiunea primăriei și baza impozabilă locală nu este una liniară: o primărie mai mare nu înseamnă în mod automat o primărie mai puternică, deoarece sunt și primării cu populații mai mari unde ponderea impozitelor și taxelor în total venituri este mai mică față de primării mai mici. Deci, avem o eterogenitate de observații, ceea ce impune o abordare atentă a reformei în cauza. Astfel, corelația dintre numărul populației și baza impozabilă locală slăbește pe măsură ce excludem din setul de date primăriile mari (de exemplu cele cu populația mai mare de 6000 oameni – figura 2), cele foarte mici (de exemplu cele cu populația mai mică de 500 de persoane) și mai ales dacă menținem analiza doar pentru cele cu populația între 1000 și 4000 persoane care constituie 55% din numărul total al primăriilor”, denotă analiza.
„Obiectivul reformei nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine”
Conform Expert Grup, numărul populației poate contribui la creșterea performanței primăriilor însă nu este principalul factor.
„În acest context, Guvernul trebuie să abordeze reforma teritorial-administrativă într-o manieră integrată. În primul rând, se impune comasarea prioritară a primăriilor sub pragul critic de funcționalitate, evitând însă amalgamarea mecanică sau excesivă, care nu ar genera beneficii certe. În al doilea rând, reforma trebuie completată obligatoriu de o aprofundare a descentralizării fiscale, prin stimularea veniturilor proprii ale primăriilor, reducerea dependenței de transferuri și crearea unor mecanisme de stimulare a dezvoltării economice locale. În al treilea rând, este necesară îmbunătățirea eficienței administrative, inclusiv prin optimizarea cheltuielilor de personal și consolidarea capacităților instituționale la nivel local. În concluzie, obiectivul reformei nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile, autonome fiscal și capabile să genereze dezvoltare locală. Prin urmare, succesul reformei va depinde nu doar de reorganizarea teritorială, ci mai ales de capacitatea de a transforma administrația locală într-un actor activ al dezvoltării economice”, se arată în concluzia analizei.
Ce prevede Conceptul de reformă a administrației publice locale și care sunt obiectivele
Ieri, 8 aprilie, a fost făcut public Conceptul de reformă a administrației publice locale. Tranziția de la 32 de raioane la 10 raioane, transformarea raionului Taraclia în municipiu de nivelul II, cu APL de nivelul întâi în componența sa, și acordarea „de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama” sunt câteva soluții prevăzute în reforma APL.
Documentul conține patru obiective: Primării puternice prin consolidare administrativ-teritorială; Primării puternice prin autonomie financiară sporită; Primării puternice prin capacitate instituțională reală și Primării puternice prin transparență, servicii accesibile și cetățeni implicați.
„De ce reforma nu mai poate fi amânată?”
Potrivit documentului, „reforma nu mai poate fi amânată”, pentru că, zilnic, primarii și consilierii locali din R. Moldova gestionează comunitățile cu resurse limitate, ceea ce ar afecta calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor. Astfel, peste 87% dintre primăriile din R. Moldova au sub 3000 de locuitori.
„Cauza principală ține de sistemul administrativ care nu a fost adaptat la realitățile demografice și economice actuale. Primăriile sub 3000 de locuitori, care reprezintă 87,6% din totalul primăriilor se confruntă cu multiple constrângeri sistemice: bază demografică redusă, autonomie financiară limitată structural, ponderea redusă a veniturilor proprii, costuri administrative ridicate, acces redus la servicii esențiale de bază (apă, canalizare) (…)”, se menționează în Conceptul de reformă.
Totodată, conform documentului, integrarea europeană pune pe masa R. Moldova „oportunități de finanțare fără precedent, autoritățile trebuie să aibă capacități pentru a putea absorbi aceste fonduri”.
„Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziții conforme, cofinanțare locală și raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administrație sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor și fără specialist în achiziții, nu poate îndeplini aceste cerințe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale (…).
Reforma este oportunitatea de a construi primării și raioane capabile să transforme banii europeni în drumuri, infrastructură de alimentare cu apă și de canalizare, și alte servicii publice pentru cetățeni. Comunitățile consolidate la mai mult de 3000 de locuitori vor fi capabile să acceseze și să gestioneze finanțări care astăzi le sunt practic inaccesibile. Prin consolidarea raioanelor la o dimensiune relevantă pentru sistemele statistice și de planificare ale UE, se va valorifica potențialul lor pentru a sprijini primăriile (…).
Costul amânării este real, reforma este demult întârziată. Sistemul administrativ-teritorial actual este prea fragmentat pentru a oferi servicii într-un mod eficient (…)”, se mai menționează în document.
