VIDEO Cine închide școlile din sate? „La anul vin doar patru elevi în clasa întâi”

În ultimii 12 ani, peste 150 de sate din R. Moldova au rămas fără școli, după ce, an de an, pe rând, autoritățile au luat decizia de a le închide. Motivele au fost, aproape de fiecare dată, aceleași: numărul elevilor în continuă scădere și un deficit bugetar care se tot mărea. 

Recentele procese inițiate privind lichidarea unor școli din raioanele Cantemir și Strășeni au readus în vizorul public narațiuni demult cunoscute – că „se urmărește erodarea populației” și că „fără școală, satul moare”, iar politicienii din diverse partide s-au întrecut în acuzații și speculații la subiect. 

În încercarea de a cunoaște motivele lichidării școlilor, ZdG a mers la Gimnaziul Plopi din raionul Cantemir și la Gimnaziul Dolna din raionul Strășeni. Acolo am găsit școli fără clase sau cu șase-șapte elevi într-o clasă, dar în care, de-a lungul anilor, au fost investite milioane de lei pentru întreținere de către consiliile raionale, cele care iau deciziile finale pentru închiderea sau menținerea în viață a unei instituții de învățământ.

„La anul vin doar patru elevi în clasa întâi”

Pe 31 mai, la Gimnaziul din Dolna, raionul Strășeni, clopoțelul a răsunat pentru ultima dată. Teoretic, porțile școlii nu se vor mai deschide la 1 septembrie, iar elevii claselor I-IX-a vor fi transferați la Gimnaziul „Ion Creangă” din Micleuşeni, localitate aflată la circa 3 km distanță. La baza deciziei de a închide școala, luată de Consiliul Raional (CR) Strășeni, au stat mai multe motive. 

„Deficitul bugetar al instituției, 1,4 milioane, numărul mic de elevi pe care-i avem în instituție… Astăzi avem 82 de elevi – 13 elevi sunt absolvenți ai gimnaziului și la anul vin doar patru elevi în clasa întâi. Rămânem 72 de elevi; și învățământul simultan: clasa I-a cu a III-a, a II-a cu a IV-a.  Obiectele care sunt de bază sunt aparte la elevii din clasa I-a și a III-a, iar obiectele ca desenul, muzica, le fac împreună clasa a II-a cu a IV-a și I-a cu a III-a”,  ne-a relatat Gheorghe Stan, directorul Gimnaziului.

Potrivit notei informative cuprinse în decizia Consiliului raional Strășeni, la 1 ianuarie 2025, în clasa a I-a erau 11 elevi, în a II-a – 9 elevi, în a III-a și a IV-a – câte 10 elevi. Totodată, se indică faptul că există două clase de-a V-a – respectiv, câte 8 și 11 elevi. Clasele a VI-a și a VII-a întruneau câte 6 elevi, iar în clasa a IX-a studiau 11 elevi. 

Deficitul bugetar, de peste un milion de lei în fiecare an, a fost acoperit din banii CR. 

„Ce-i la noi în sat, totul este super și perfect”

Chiar dacă, an de an, numărul copiilor descrește, iar deficitul bugetar crește, părinții nu sunt de acord cu decizia de a lichida instituția. 

„Orice sat, dacă n-are școală, dacă n-are biserică, n-are primărie – moare, dispare. Încet- încet dispare. Noi, ca generație tânără, vrem să rămânem în sat, copiii să învețe în școală. Școala este una dintre școlile foarte bune. Condiții foarte bune sunt. 

În primul rând, pentru copii o să fie foarte grea adaptarea în altă școală. Mai ales pentru cei mici. Școala la Micleușeni este aproape de traseul național, copiii sunt supuși riscului. Oricând pot ieși în stradă acolo. Ce-i la noi în sat, totul este super și perfect. Chiar dacă o problemă s-a iscat, noi ne știm, fiecare ne știm, am venit, am aplanat situația, dar acolo, copiii, ce, se știu unii pe alții?” argumentează Nina Micleușanu, mama unui elev din clasele primare. 

În familia Eugeniei Cristian, generații întregi au făcut studii la școala din sat.

„E foarte dureros, căci sunt toate condițiile în școală – profesori foarte puternici, părinți. Noi toate celea avem: sală sportivă, sală cu calculatoare, clasele sunt amenajate, e destul de normal. Și copilul mult mai bine se simte în școala lui natală decât în altă școală. Și acuș o să apară concurență între copii: «Tu nu ești de la noi.» Școala ar trebui să fie, satul e plin de tineret, mulți au cumpărat case”, afirmă ea. 

Tamara Onoreva, care are doi nepoți ce învață în Gimnaziu, încă speră că instituția nu se va închide, chiar dacă decizia a fost deja votată de consilierii raionali. „O să tragem nădejde”, ne-a spus aceasta. 

Aceeași poziție o are și primărița localității Dolna, Mariana Grigoraș, prezentă și ea la „ultimul sunet”. Ea afirmă că nu înțelege motivul lichidării instituției, întrucât „condițiile sunt bune”, iar numărul elevilor, din punctul ei de vedere, este suficient de mare. 

„Noi avem condiții și sperăm până la ultima clipă că școala noastră n-o să fie închisă. Am adus și argumente pe care, cumva, ni le-au propus să le aducem: și cu același ajutor din partea Primăriei – alocarea unei sume de bani, și cu profesori noi, și cu copii în clasa I-a, care, cumva, se argumenta că-s numai trei-patru, dar noi am vorbit și cu părinții și sunt predispuși să dea copii în clasa I-a, 8-9 copii o să fie. 

(…) Și la Parlament, și peste tot am scris demersuri – la Minister, la Consiliul Raional, ca să ne lase școala, să nu ne-o închidă, căci noi avem copii capabili, profesori capabili, se face carte și la noi în școală și deficitul acesta trebuie cumva de rezolvat, că deficit nu-i numai la noi în școală, dar e în toate școlile, poate un pic mai puțin, dar deficitul există”, ne-a zis primărița de la Dolna. 

Majoritatea profesorilor, pensionari sau locuitori ai altor sate

Majoritatea profesorilor din gimnaziu nu au dorit să discute cu noi. Am reușit să obținem un comentariu doar de la  cadrul didactic de sprijin, care e și diriginta clasei a IX-a, Parascovia Agafița, profesoară de dezvoltare personală, care a fost mai curajoasă.

„Când a fost anunțat că se lichidează gimnaziul Dolna, a fost ca un trăsnet pentru noi. Este dureros faptul acesta. Și, desigur, noi știm că și copiii o să sufere”, ne-a mărturisit pedagoga.

Ea consideră că, deși numărul de elevi este mic, orele ar fi, oricum, eficiente.

„Da, într-adevăr, poate când sunt puțini copii nu este concurență, dar noi rezultate avem, pentru că, oricum, vrem – nu vrem, fiecare copil la fiecare oră este solicitat să răspundă la lecție”, a explicat învățătoarea.

Potrivit cadrului didactic, deși mulți tineri au plecat din sat din cauza necesităților, ei ar vrea să se întoarcă în localitatea natală. 

„Pentru mine este un plus încă mai dureros: ca părinte, am șase copii – trei băieți ai mei și trei am înfiat – dintre care patru s-au stabilit în sat. Sunt tineri, vor și ei un viitor. Vor ca școală să existe, grădiniță să existe, pentru că sunt viitori părinți, vor avea copii. (…) S-au reîntors în sat numai ca să se dezvolte aici”.

Potrivit Tamarei Costin, șefa interimară a Direcției Generale Educație a raionului Strășeni, inițiativa de lichidare a gimnaziului Dolna nu este la prima încercare. Primul proiect de decizie a fost întocmit în 2022. Atunci însă, consilierii au votat negativ proiectul, oferind administrației gimnaziului șanse pentru dezvoltarea instituției.

„Reieșind din faptul că numărul de copii este foarte mic și bugetul instituției este mic, deoarece, după cum cunoașteți, finanțarea instituțiilor de învățământ se efectuează per elev și, reieșind din acest considerent, cu cât este mai mic numărul de elevi ponderați, cu atât este mai mic bugetul instituției. La Gimnaziul Dolna, având o clădire mare, cheltuielile sunt mari și deficitul bugetar este în creștere de la an la an. S-a constatat și în acest an, și pentru anul viitor, încă o micșorare a numărului de copii și o creștere a deficitului de buget. Reieșind din acest considerent, am revenit cu problema lichidării gimnaziului Dolna”, ne-a explicat șefa interimară a Direcției Generale Educație a raionului Strășeni. 

Tamara Costin a subliniat că decizia de lichidare a instituției de învățământ a aparținut consiliului raional, iar Direcția a identificat locuri de muncă la școala din Micleușeni pentru profesorii din gimnaziu. 

„Practic, în instituția din satul Dolna, majoritatea profesorilor sunt pensionari sau activează prin cumul. Pentru patru profesori care nu sunt de vârstă pensionară și nu activează prin cumul, deja au fost identificate locuri de muncă”, a precizat Tamara Costin.

Potrivit notei informative cuprinse în decizia Consiliului raional Strășeni, „la Gimnaziul Dolna s-au înregistrat rezultate joase la învățătură. La finele anului şcolar 2023-2024, peste 37% din contingentul de elevi din clasele gimnaziale învaţă cu medii de „5” şi „6”. Aşa situaţie se repetă mai mulţi ani consecutiv.” 

Școală cu 57 de elevi

Și pentru Gimnaziul Plopi din raionul Cantemir anul de studii recent încheiat ar putea fi ultimul. Școala, o clădire cu trei etaje, ce are o capacitate de 640 de elevi, este frecventată  astăzi de 57 de elevi. Maria Pașcenco, directoarea instituției, ne organizează „turul școlii”. 

„Vă prezint clasa a IV-a, în număr de șapte elevi. Astăzi toți sunt la lecții. Învățătoarea clasei a IV-a este Sofia Casianu-Pleș. Acum lucrează la disciplina «științe ale naturii».” 

Întrebând-o cum decurge procesul educațional într-o clasă cu doar șapte elevi, învățătoarea recunoaște „că altceva erau clasele de altădată”, dar spune că acum acordă mult mai multă atenție fiecărui copil. 

„Dacă am face o comparație, eu am lucrat și cu 35 de copii, și, știți, când intram în clasă și vedeam o clasă de copii, voci când se auzeau… Și cu șapte lucrăm, nu spunem că nu lucrăm, și mai multă atenție putem să atragem ca atunci. Dacă erau 35, vă închipuiți că în 45 de minute nu prea se reușea, dar acum mă apropii la fiecare”, răspunde învățătoarea. 

„Șapte elevi – unul lipsește, are febră”

Învățătoarea mărturisește că a primit cu multă durere vestea lichidării gimnaziului. 

„E foarte dureros pentru mine, deoarece lucrez de 40 de ani și mai am cinci-șase ani până la pensie. Și când mi s-a spus că după mutare, pentru mine nu este ofertă… Eu sunt încadrată în grad de dizabilitate nr. 1, dar vreau la lucru. Mă simt bine, am putere și, într-adevăr, uit și de boală dacă… Și când mi s-a spus lucrul acesta, eu chiar am spus – nu. Am 15 ore să lucrez, poate nu 15, dar îmi dați să lucrez”, spune Sofia Casianu-Pleș. 

„Noi vrem ca școala să fie aici, doar că nu noi suntem de vină că nu sunt copii, așa-i situația”, mai spune învățătoarea. 

Șapte elevi sunt și în clasa a VII-a, dintre care sunt prezenți șase. 

„O elevă lipsește. E bolnavă, are febră”, ne spune directoarea.

Profesoara de limbă rusă susține că „lecțiile decurg foarte bine”. 

„Când sunt puțini copii, e foarte bine. Eu reușesc foarte multe să fac. Le dau exerciții, eu reușesc să le controlez la toți, reușesc să vorbesc cu toți și repede trecem la următoarea sarcină. E foarte bine”, explică profesoara de limbă rusă. Aceasta mai spune că nu o afectează faptul că școala nu își va deschide ușile la 1 septembrie, așa cum ea e pensionară și „poate a venit timpul să se odihnească deja”. 

„Acolo unde sunt mulți elevi, ai din ce alege”

Ajungem în clasa a IX-a. Elevii fac consultație la matematică, obiect la care urmează să aibă examen de absolvire. 

Reportera ZdG: Câți elevi sunt în clasa a IX-a?

Directoarea gimnaziului: În clasă sunt 11 elevi. Sperăm să fie și 11 absolvenți. 

Nina Petru, profesoară de matematică, activează din anul 1980. Făcând comparație între clasele de odinioară și clasele din aceste vremuri, profesoara spune: „Acolo unde sunt mai mulți, este un nucleu din care avem ce alege – și bun, și oleacă și mediu, și oleacă și mai rău, dar este oleacă de avantaj și în clasele unde sunt puțini copii – reușim poate de două-trei ori să-i întrebăm, să-i trecem la tablă, să comunicăm mai des, să-i controlăm. Și se poate face învățătura și așa, numai că motivația să fie a lor, că dacă nu este motivație, nimic nu este.” 

„Din totalul de 57 de elevi, doar 7 sunt din sat”

De la un an la altul, în ultimii cinci ani, la gimnaziul Plopi au fost înmatriculați tot mai puțini elevi. Astfel, în anul de studii 2020–2021, au frecventat școala 94 de elevi, fiind lipsă clasa a III-a. În anul de studii 2021–2022 nu a existat clasa a IV-a, iar în total, au fost 89 de elevi. Următorul an de studii s-a desfășurat fără clasa a II-a și a V-a, cu un total de 71 de elevi. Anul de studii 2023–2024 a fost marcat de lipsa clasei a II-a și a VI-a, școala fiind frecventată de 69 de elevi. 

Și mai puțini elevi au fost înregistrați în anul de studiu curent – 57. Astfel, clasa I-a și a III-a nu au existat, în clasa a II-a au fost 12 elevi, clasa a IV-a a întrunit șapte elevi, în clasa a V-a au fost opt elevi, în clasa a VI-a – șapte, clasa a VII-a nu a existat, în clasa a VIII-a au fost 12 elevi, iar în a IX-a – 11. 

Școala care întrunește 57 de elevi este numită „Școală pe roate”, ne povestește directoarea, așa cum, din totalul de elevi, doar șapte elevi sunt din sat, ceilalți 50 de elevi fiind transportați din satele din comună – Taraclia, Hîrtop și Alexandrovca. 

Maria Pașcenco ne spune că nici în următorul an, dacă școala va mai exista, nu va fi clasa întâi.

„Sunt numai trei copii. Și cu trei copii, clar că nu se deschide școala”, spune ea. 

„Suntem în deficit bugetar de 1,695 de milioane de lei, deci, începând cu luna iunie–iulie, noi nu mai avem bani la salariu, iarăși vor fi alocați de la Consiliul raional, de la Guvern, dar vreau să spun că nu numai noi suntem în deficit de buget, acum toate școlile din țară sunt în deficit de buget”, punctează directoarea. 

Reportera ZdG: De ce se întâmplă asta?

Directoarea gimnaziului: De ce se întâmplă? Fiindcă noi nu avem copii, numărul e mic, dar cheltuielile nu le acoperim.

Maria Pașcenco activează în calitate de directoare a gimnaziului Plopi din anul 1997 și spune că își amintește cu nostalgie de vremurile când școala roia de elevi. 

„Când am început eu să activez, erau 300 și ceva de copii. Pe urmă au început a scădea și a scădea tot timpul… Știți, la noi așa e că moldoveanul nostru, unde e banul, el fuge. Deci banul e la putere. A început migrația aceasta. Locurile de muncă nu sunt. Și au început să migreze peste hotare. Și când se duce unul, își mai ia și rudele și se încep a duce toți. E păcat”, explică directoarea.

„Școala are o capacitate de 640 de locuri pentru copii. Au fost atâția copii în școală cândva. Acum am rămas 57 – 9% din toată capacitatea. Asta e problema în toată R. Moldova. Tot tineretul pleacă peste hotare. Și acolo – clar, când văd un ban mai bun, ei nu vor să se întoarcă înapoi”, mai spune Pașcenco. 

„Școala este pentru a da carte, cu politica se ocupă politicienii”

Directoarea recunoaște că propunerea CR Cantemir de lichidare a gimnaziului Plopi a devenit subiect de speculații în regiune și nu doar. 

„Indiferent că este la putere Maia Sandu, că este altcineva, școala e pentru aceea ca să dea carte, să facă carte, dar cu politica se ocupă politicienii. Și atât. Da, au venit și la noi, am avut reporteri de la televiziune din diferite fracțiuni. Noi am spus cum este realitatea, adică am dat datele reale și făceți-vă concluziile pe care vreți. Noi suntem acei care am venit să învățăm copiii. Noi nu am venit să ne ocupăm cu politica în școală”, punctează Maria Pașcenco.

În afara camerei de luat vederi, directoarea a mărturisit că a fost abordată insistent de către reprezentanții partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, pentru a vorbi mai mult despre intenția Consiliului de a lichida gimnaziul și chiar de a ataca decizia în instanța de judecată, dar aceasta a refuzat. 

Directoarea se arată optimistă, așa cum decizia de lichidare a gimnaziului nu este definitivă, ci abia a fost inițiată de CR Cantemir. 

Începând cu anul 2013, s-au făcut investiții semnificative pentru buna funcționare a clădirii gimnaziului Plopi. În total, conform datelor publice, au fost investite circa 2, 4 milioane de lei pentru diverse lucrări de reparație. 

Primar: „Mor de două ori mai mulți decât se nasc”

Și primarul comunei Plopi vorbește despre migrația masivă din ultima perioadă. 

„Unul dacă a plecat peste hotare, îi trage pe restul din urmă. Deci, în ultimii ani, atâția au emigrat că eu nu pot să intervin. Asta e o problemă la nivel național. Aici, eu ca primar, chiar nu pot să intervin. Condițiile de trai, salariile sunt mai bune acolo, de aceea n-am ce comenta și nici n-am cum să intervin. Chiar și eu nu știu ce trebuie să se întâmple în țară ca să înceapă a veni lumea înapoi. Nu mai zic că începând din 2018, mor de două ori mai mulți decât se nasc, cu părere de rău, și asta nu e numai la noi problema, e problema în toată țara. Noi suntem o comună specifică, noi suntem patru sate”, spune Anatoli Todorov, primar ales pe listele PSRM.

„Ca primar, mă doare, pentru că, înțelegeți, lucrând în birou, elevii sunt peste geam, văd cum vine autobuzul și-i aduce, aud glas de copii, aleargă la repaus, dar dacă o să se închidă – asta e realitatea. Sperăm, sperăm că măcar încă puțin să ne ținem. Îmi pare rău că nu sunt locuri de muncă ca să fie plătite așa că să rămână oamenii acasă. Deci, practic, noi nu avem familie unde să nu fie cineva plecat. Și rămân acei care sunt oamenii în vârstă –  părinți, bunei, care sunt de-o vârstă foarte înaintată și acei care  nu-i mai rupi cu nimic de aici. Eu aici m-am născut, aici rămân, dar cei care sunt în putere, pleacă, pleacă și gata”, conchide primarul. 

Inițierea procedurii de lichidare a gimnaziului Plopi pornește de la concluziile șefei Direcției Generale Învățământ Cantemir și de la membrii Consiliului raional Cantemir. 

„Niciodată nu au teme pentru acasă”

Pavel Culicovschi, președintele CR Cantemir, ales pe listele PAS, motivează inițierea procedurii de lichidare prin numărul mic de elevi, ineficiența procesului educațional și neconformitatea instituției cu standardele minime de dotare și de calitate. 

„Au fost semnale clare că la Plopi nu se face carte. (…) Niciodată nu au teme pentru acasă. Și atunci am zis – hai să dăm perspectiva copiilor să se dezvolte, dar dacă noi vrem să creștem copii numai pentru coada la sapă și bățul de ciobănie, noi ne batem joc de copiii ăștia și de viitorul lor. Și maturii înțeleg și populismul, înțeleg toate celea, dar nu putem cu cei 57 de elevi, care anul viitor o să fie 46, să ne batem joc, că nu e corect față de copilul acela. Nu poate școala să mărească populația sau demografia. Scopul școlii este cu totul și cu totul altceva – este  de a acorda servicii de calitate de educație, să dai copilului șansa să se dezvolte, să devină om în lume”, motivează Pavel Culicovschi.

Maria Pașcenco, directoarea gimnaziului Plopi, a respins însă acuzațiile lui Pavel Culicovschi. 

„Nu-i corect. El nu are idee unde-i școala din Plopi. De când e el în funcție, el o dată nu a fost la noi în școală. Eu chiar o să-l sun și o să-l întreb cum poate să spună așa ceva. E absurd”, a replicat directoarea Gimnaziului Plopi. 

Culicovschi susține că problema gimnaziului Plopi este veche, iar investițiile care s-au făcut, s-au făcut pe criterii politice. 

„Problema gimnaziului Plopi este foarte veche și nu a apărut de acum. S-au alocat resurse financiare, haideți cumva să o tragem, să încercăm cumva să o ținem pe linia de plutire. S-au alocat, să spun, din motive politice – hai să ținem cu primarul cuvenit, mai puțin s-a pus factorul educațional, s-a investit că haideți să investim, să trăim bine cu oamenii, să nu deranjăm pe cineva, dar se știa, se știa totdeauna că și cu elevii sunt probleme, inclusiv cu profesorii, și s-a tărăgănat de pe un an pe altul această problemă”, mai susține Pavel Culicovschi. 

„Și nu e un moft al meu sau a cuiva, sau vreo răfuială. E clar că bună ziua. E clar ca bună ziua că nu este calitate și nu sunt copii. Și nu este rezonabil de a ține o școală pentru câțiva copii – 7 copii din Plopi și 50 care se transportă cu autobuzul școlar. Oricum se transportă. Dar ce ar fi acum să fie schimbat? Schimbăm direcția, traseul, o luăm în altă parte. Și diferența ar fi 2-3 km, dacă ar fi de la Plopi să vină la gimnaziul «Ion Creangă» din Cania.” 

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării (MEC), „din informaţiile prezentate de organele locale de specialitate în domeniul învăţământului despre reorganizarea rețelei instituțiilor de învățământ, în perioada 2013–2024, autorităţile publice locale au luat decizii privind lichidarea a peste 150 de instituţii de învăţământ:

• 2013 – 21 de instituții închise (Guvernul Leancă – PLDM, PDM, PL)
• 2014 – 16 instituții închise (Guvernul Leancă – PLDM, PDM, PL)
• 2015 – 17 instituții închise (Guvernul Gaburici –  PLDM, PDM și PCRM)
• 2016 – 29 de instituții închise (Guvernul Filip – PDM, PL, PLDM)
• 2017 – 36 de instituții închise (Guvernul Filip – PDM, PL, PLDM)
• 2018 – 4 instituții închise (Guvernul Filip – PDM, PL, PPEM)
• 2019 – 0 instituții închise (Guvernul Sandu – PDM/PSRM,PAS)
• 2020 – 1 instituție închisă (Guvernul Chicu – PSRM, PDM)
• 2021 – 6 instituții închise (Guvernul Chicu/Ciocoi – PSRM, PDM)
• 2022 – 9 instituții închise (Guvernul Gavrilița – PAS)
• 2023 – 9 instituții închise (Guvernul Recean – PAS)
• 2024 – 10 instituții închise (Guvernul Recean – PAS)

*Deși lichidarea instituțiilor de învățământ ține de competența consiliilor raionale, nu de Guvern, am specificat în statistici și cine era la guvernare în acea perioadă, ținând cont de faptul că închiderea școlilor a fost mereu un subiect politizat. 

Reprezentanții MEC mai precizează că „la situația din 28 mai 2025, sunt 99 instituții cu un număr sub 50 de elevi, dintre acestea 17 sunt filiale.” 

În perioada 2014–2023, numărul elevilor înmatriculați în clasa I a oscilat între 34 și 36 de mii. În anul de învățământ 2024–2025 s-a înregistrat cea mai mică cifră – 32 386 de elevi.  

   sursa: BNS

Sociolog: „Comparativ cu 2000-2001, numărul de elevi este redus cu 48%”

„Comparativ cu anul de învățământ 2000–2001, în 2023–2024, numărul de elevi este redus cu 48%, în timp ce numărul de instituții de învățământ general și primar – cu 24%”, remarcă sociologul Vasile Cantarji, care a analizat mai multe date.  

„Numărul de instituții se reduce ceva mai lent decât numărul de elevi, ceea ce spune că există o rezistență, există eforturi, chiar și în aceste condiții, de a menține instituțiile, dar nu întotdeauna se reușește”, a explicat sociologul.

Potrivit lui Cantarji, astăzi se manipulează cu subiectul reducerii numărului de instituții. 

„Întotdeauna opoziția vehiculează subiectul conceptual fals că există o anumită guvernare care a închis școlile. Deci, nu este așa. Presiunea asupra sistemului de învățământ în sensul scăderii numărului de elevi a fost întotdeauna, doar că, am zis și v-am dat și cifrele, numărul de instituții față de anul 2000 s-a redus de 2 ori mai puțin decât s-a redus numărul de copii, ceea ce înseamnă că toate guvernările căutau să se opună, să facă tot posibilul ca să nu reducă numărul de instituții și nu este vreo guvernare despre care am fi putut spune că «ei au închis toate școlile» sau «ei au închis majoritatea școlilor». Nu, este un proces inevitabil și firesc”, consideră Cantarji.

Ce soluții (NU) propun politicienii care critică închiderea școlilor?

În ultimele luni, în an electoral, subiectul închiderii școlilor a fost aprig întâlnit în discursurile politicienilor din opoziție. ZdG a discutat cu cei mai vocali dintre ei și le-a cerut să prezinte soluțiile pe care le au pentru stoparea procesului de închidere a școlilor. 

Socialiștii au condamnat închiderea celor două gimnazii din raioanele Strășeni și Cantemir. 

Într-o conferință de presă, Alla Darovannaia, deputată a Partidului Socialiștilor, a subliniat că „Guvernul PAS omoară satele” și că „desființarea școlilor le fură viitorul acestor localități”, iar colegul său de fracțiune, Vladimir Odnostalco, a declarat că „desființarea școlilor este o strategie conștientă de erodare a populației”. Aceștia nu au venit însă și cu o soluție concretă de soluționare a problemei. 

Contactată de ZdG, Darovannaia a refuzat să vorbească la telefon. „Când o să fim în cadrul Parlamentului, vă rog să vă apropiați și o să vă răspundem la toate întrebările”, ne-a spus aceasta. Vladimir Odnostalco și Carmena Lupei, comunicatoarea Partidului Socialiștilor din R. Moldova, nu ne-au răspuns la apeluri și mesaje. I-am telefonat repetat peste o săptămână, dar la fel, nu ne-au răspuns. 

Reprezentanții Blocului „Alternativa” au propus instituirea unui moratoriu asupra închiderii școlilor până la elaborarea unui cadru clar, care să asigure consultarea locuitorilor, cât și transformarea școlilor din sate în centre cu rol educațional și social extins. 

Ion Chicu, unul dintre liderii blocului de opoziție, ne-a spus că „este o singură soluție – guvernarea antipopulară PAS să nu alunge tinerii din țară, ca să avem suficienți copii și să avem clase complete, astfel încât să asigurăm o educație pe măsură.”

„Cea mai importantă soluție e ca PAS să nu fure bani publici, să nu-i utilizeze pentru campania electorală și banii respectivi să-i direcționeze pentru susținerea familiilor, mamelor tinere, astfel încât să avem mai mulți copii în țară”, a fost „soluția” propusă de fostul premier Ion Chicu. În 2020 și 2021, când acesta era premier, au fost închise 7 instituții de învățământ. 

Chicu a fost contrazis chiar de Ion Cojocari, vicepreședintele PDCM.

„Este o problemă care e generată anume din motivul demografic. Eu cunosc unele localități, care iată, peste șapte ani, ei nu o să poată să aibă clasa I. Ar fi ipocrit și prea populist să spun că închiderea sau sistarea activității anumitor școli va fi vina exclusiv a politicienilor, pe de o parte, dar pe de altă parte, clar că-i vina politicienilor, hai să spunem, a guvernărilor anterioare, de la independență încoace. Că s-au creat astfel de condiții ca lumea să plece din țară, să nu existe infrastructură, ca oamenii să nu vrea să rămână în sate”, a afirmat acesta în cadrul emisiunii  Radar Politic. 

Abordată de ZdG, Natalia Ixari, și ea membră a Blocului „Alternativa”, ne-a zis că, la nivel de țară, soluția ar fi ca instituția să nu fie închisă, ci „să fie regândită ca și complex educațional, ceea ce ține de grădiniță, școală și alte servicii care le poate presta instituția dată, pentru că dacă se închide o instituție, o școală, de exemplu, în doi-trei ani, neavând paznic acolo, aceasta devine ruine.” 

Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei”, fostă deputată PSRM, fostă bașcană, și ea o voce critică frecventă în raport cu lichidarea școlilor, nu a răspuns la apeluri, așa că i-am transmis câteva întrebări într-un mesaj. Drept răspuns, aceasta a publicat conținutul mesajului nostru pe pagina sa de Facebook, numindu-ne „presă de buzunar, care manipulează”. 

Ulterior, într-un răspuns către ZdG, reprezentanții partidului „Inima Moldovei” ne-au zis că soluția „salvatoare” este ca „guvernarea PAS să redistribuie mijloacele bugetare și să plece de la guvernare, pentru că, după plecarea PAS de la guvernare, va fi soluţionată şi criza demografică, oamenii vor reveni, iar noi vom avea din nou nevoie de multe şcoli pentru a şcolariza copiii.” 

Care e rolul MEC-ului în procesul de lichidare a unei școli?

Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, precizează că lichidarea școlilor nu ține de competența MEC, ci a consiliilor raionale. 

„În R. Moldova, fondatorii școlilor sunt consiliile raionale. Respectiv, consiliile raionale decid asupra deschiderii, reorganizării sau închiderii unei instituții de învățământ. (…) Ministerul Educației nu este consultat în acest proces, noi nu emitem vreun aviz, noi nu ne dăm cu părerea, pentru că, într-un final, noi nu avem atribuții privind rețeaua școlară. Este o atribuție exclusivă a CR.” 

Ministrul susține că lichidarea școlilor nu este influențată de dorința de a economisi. 

„Pentru noi nu contează atât eficiența, cât calitatea studiilor. Nu vorbim despre economii financiare, vorbim, în primul rând, despre cunoștințele pe care le pot obține elevii. Atunci când avem un număr mic de copii, nu există acea concurență sănătoasă, care este bine să fie. Pe lângă asta, cea mai problematică, de fapt, este lipsa unui cadru didactic suficient de bine pregătit ca să poată să predea materia în așa fel încât copiii să dezvolte competențele pe care vrem să le vedem la absolvirea gimnaziului sau a liceului. Am văzut ce ne-au arătat și pretestările din acest an, unde am avut instituții unde din 15 elevi, 14 n-au susținut pretestarea la matematică”, nominalizează Perciun. 

Expert în educație: „Viața arată că ele încetișor dispar singure, natural”

Vladimir Guțu, expert în educație, spune că problema lichidării școlilor nu este una apărută peste noapte. Încă în anul 1995, când s-a elaborat prima Lege a educației din R. Moldova, al  cărei coordonator a fost, se știa că numărul elevilor din sate va scădea.

Atunci, după modelul Finlandei, el a ajuns la concluzia că o soluție era crearea școlilor pe circumscripție, unde vor învăța copii din mai multe sate învecinate, model identic optimizării școlilor care are loc astăzi.

„Am înțeles că aceasta va fi o variantă de a salva sistemul de învățământ din R. Moldova pentru satele care vor dispărea sau se vor micșora”, spune Vladimir Guțu.

Totuși, dacă autoritățile locale au resurse proprii pentru a menține o școală cu puțini elevi, atunci acest lucru ar trebui permis, mai spune el. 

„Dacă școala-i mică, chiar dacă perspectivele nu sunt mari și rămâne un număr mic de elevi, dar ei (autoritățile locale, n.r.) pot asigura funcționalitatea și calitatea, e treaba lor. Statul trebuie să accepte doar dacă sunt toate condițiile – învățători de calitate, condiții de calitate, rezultate de calitate, management de calitate – poftim, investiți și aveți o școală mică. (…) În școlile de circumscripție, da, trebuie de investit, în școlile mici – numai în condiții specifice. Dar, în genere, viața arată că ele încetișor dispar singure, practic, natural. N-o să fie copii, n-o să fie școală. Este un proces inevitabil. Sută la sută. Și aici nu trebuie mare zarvă de făcut sau mare politică. Aici este clar din punct de vedere socio-pedagogic.”

Crearea unor complexe educaționale, soluția propusă de unii politicieni, potrivit expertului, nu este o soluție de lungă durată:

„Dacă nu-s elevi în școală, nu-s elevi nici în grădinițe. Aceasta este o soluție pentru un timp, dar învățătorul din școală nu prea are de a face cu educația din grădiniță. Și aceasta nu este o noutate. Asta noi avem și acum – multe școli unite cu grădinițe.” 

Totuși, populația „psihologic nu este gata” pentru procesul de optimizare, spune Vladimir Guțu, motiv pentru care lichidarea școlilor a trezit reacții negative în societate. 

„Ei nu se gândesc la partea socio-economică, nici partea pedagogică nu-i interesează. Ei spun: «La noi în sat a fost școală, până când a fost școala, a fost satul». Deși e invers – nu școala determină satul, dar satul stabilește ca să fie școala. Cei care cunosc asta foarte ușor se joacă cu această mentalitate. Foarte ușor manipulezi cu oamenii”, afirmă Guțu.