Războiul nevăzut al traficanților de oameni

„Tot mai multe femei traficate din Ucraina poți descoperi în bordelurile din Berlin”, „Șapte femei ucrainene traficate în Franța au fost repatriate în Ucraina”, „În Suedia, unde cumpărarea de sex este interzisă, 30 din 38 de bărbați arestați pentru cumpărare de sex, imediat după începutul războiului din Ucraina solicitau în mod special femei ucrainene”, „Există o „cerere” clară, care stimulează traficanții să recruteze femei și fete ucrainene pentru a satisface această cerere și a profita de pe urma exploatării lor” –  titrează publicații europene, dezvăluind îngrijorarea instituțiilor internaționale în legătură cu intensificarea cazurilor de trafic de ființe umane în rândul femeilor și copiilor refugiați din Ucraina. 

După ce la începutul acestui an responsabili din cadrul instituțiilor internaționale de protecție a drepturilor omului au sesizat opinia publică despre faptul că există rețele criminale bine organizate de traficanți de oameni, care operează în mai multe state, inclusiv în Ucraina și în R. Moldova, punând în pericol viața și integritatea femeilor și copiilor ucraineni, care sunt în căutarea unui refugiu din calea războiului, ne-am propus să aflăm cum funcționează aceste rețele, ce cunosc organele de anchetă din R. Moldova despre activitatea lor și ce se întâmplă cu victimele, atunci când acestea nu reușesc să se salveze de traficanți.

Pe Irina (nume schimbat) am întâlnit-o printre ucrainenii care periodic protestează în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Am căutat-o după ce am aflat că, împreună cu altă ucraineancă, fusese ademenită să plece „la bani ușori” în Germania. Ea însă a avut îndoieli că oferta ar fi adevărată și a decis să rămână în R. Moldova. Ulterior a aflat că partenera sa de drum, ajungând în Germania, a fost deposedată de acte, fiind forțată să presteze servicii sexuale într-un hotel. „Nu cunosc detalii și nu am cum să le aflu”, ne-a spus Irina, amintind că atunci când au traversat frontiera Ucrainei cu R. Moldova, au fost informate despre riscurile care ar putea veni din partea unor răuvoitori interesați de „comerțul cu oameni”. 

Infracțiunile au loc în umbră și sunt greu de investigat

Chiar de la începutul războiului, psihologa Victoria Gonța, împreună cu colegele sale de la Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC), lucrează cu refugiați din Ucraina, acordându-le suport psihologic atunci când aceștia au nevoie. Victoria spune că cei care se refugiază din Ucraina „chiar la frontieră sunt informați despre faptul că se află într-o zonă de risc sporit, li se spune care sunt mecanismele de protecție existente pe care le pot utiliza în procesul de căutare a unui loc de muncă, pentru a evita orice tentative de trafic de persoane”.

Psihologa constată că „au existat numeroase tentative de trafic de persoane”, pentru că deseori războaiele oferă condiții propice pentru traficanți, or aceștia știu că în afara casei, în afara unui mediu protector, lumea este vulnerabilă.

„Și nu a funcționat o singură rețea de traficanți. Cineva „lucrează” cu Cehia, cineva cu Turcia, altcineva cu Polonia, alții cu Germania. Momeală sunt ofertele de locuri de muncă bine plătite, tot felul de garanții, li se propune marea și sarea. În continuare, îi deposedează de acte și îi „utilizează” după „necesități”, fie pentru trafic și exploatare sexuală, fie pentru exploatare prin muncă. Racolarea are loc direct la frontieră. Cei care fug din calea războiului sunt în vulnerabilitate maximă, nu sunt protejați, adică sunt total „dezgoliți” în fața tentativelor de trafic”, explică psihologa.

„Traficanții spuneau că îi duc la hotel, că îi cazează, că îi iau la ei acasă. Au fost cazuri că i-au dus în vreo locuință, după care le-au promis aranjare peste hotare. De obicei, ei nu lucrează singuri, sunt mai mulți în aceeași schemă, ca urmele să se piardă mai ușor. Au fost situații în care refugiații nu cunoșteau nici unde au fost duși, adresa, locul în care erau cazați. Erau ținuți închiși, ca să nu poată comunica cu cei din afară. Erau hrăniți cu promisiuni. Atunci când tranzacția era încheiată, aceștia erau transportați din R. Moldova. Noi multe nu cunoaștem. De exemplu, cazuri în care refugiații au fost luați de la frontieră și duși în pădure, unde au fost deposedați de bani și acte. Au fost și așa cazuri, chiar dacă nu foarte multe. De fapt, e un fenomen întâlnit și în alte țări, acolo unde ajung refugiații. Moldova e un punct de trecere pentru ei”, dezvăluie psihologa informații și date pe care le-a aflat de la refugiatele din Ucraina care, având nevoie de suport psihologic, și-au povestit durerile. 

0 800 77777 – Linia fierbinte antitrafic

Tatiana Fomina, expertă la Centrul Internațional „La Strada Moldova”, organizație implicată în acțiuni de prevenire a traficului de ființe umane, ne-a spus că, potrivit datelor oficiale, în acest an numărul migranților ilegali a crescut de 30 de ori, aceștia fiind în special bărbați ucraineni care refuză să lupte în război. 

„Ei trec frontiera și solicită azil în R. Moldova”, explică Tatiana Fomina. Ea spune că Linia fierbinte antitrafic 0 800 77777 este solicitată de persoane aflate în dificultate. În acest context, experta amintește de un caz în care în decembrie 2022 o femeie din Ucraina și un bărbat cu pașaport emis de R. Moldova, au fost surprinși în aeroport, însoțitorul femeii fiind suspectat că ar încerca să o traficheze în Turcia. 

„Am fost contactați la Linia antitrafic. Poliția de Frontieră ne-a anunțat, noi având o colaborare cu ei. Ne-au zis că femeia e inadecvată, că nu răspunde clar la întrebări, având bilete spre Istanbul. Ei au fost reținuți, a plecat încolo o echipă mobilă – un jurist, un psiholog și un polițist. Tentativa de trafic a fost contracarată, dar până a ajuns echipa mobilă, bărbatul a fugit. La fața locului s-a constatat că femeia într-adevăr era confuză. Când și-a revenit, era foarte speriată. Ne-a spus că cel care o însoțea ar fi drogat-o. Ea a fost ajutată, fiind cazată și asistată de specialiștii Centrului de asistență și protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane din Chișinău. A fost deschis un dosar penal, dar e foarte complicat, la etapa tranzitării R. Moldova, să descoperi traficanții. În condițiile actuale, Ucraina e un stat în care cetățenii sunt extrem de vulnerabili din cauza războiului, iar R. Moldova e statul de tranzit, utilizat inclusiv de potențiali traficanți”, ne-a spus Tatiana Fomina. 

Ce spun instituțiile statului?

Cum luptă instituțiile statului cu rețelele de traficanți și cu organizatorii migrației ilegale a refugiaților din Ucraina, în condițiile în care se constată că migrația ilegală și traficul de persoane s-au intensificat în perioada agresiunii Federației Ruse în Ucraina?

Poliția de Frontieră: opt angajați sunt cercetați penal pentru complicitate 

La 27 februarie 2022, la doar trei zile de la începutul războiului, Poliția de Frontieră comunica despre primele cazuri de fraudă înregistrate la trecerile de frontieră dintre Ucraina și R. Moldova. Tot pe 27 februarie au avut loc primele rețineri în cazul tranzitării ilegale a frontierei de către cetățeni ucraineni. În acea zi, polițiștii de frontieră au reținut și au plasat în izolatorul de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț un cetățean din s. Clocușna, rl Ocnița care transportase clandestin doi cetățeni ucraineni. Reținerile s-au produs la intrarea în Hădărăuți, după ce autoturismul traversase frontiera și parcursese 4 km pe teritoriul R. Moldova. Poliția de Frontieră nu spune nimic despre o posibilă implicare a polițiștilor de frontieră în facilitarea tranzitării ilegale a frontierei.

Au fost și alte cazuri, multe dintre ele deconspirate de Poliția de Frontieră, situații în care sumele de bani care intrau în buzunarele traficanților variau între 2000 și 8000 de euro pentru o singură persoană. Alte sute de persoane au reușit să traverseze frontiera fără probleme, deoarece organizatorii migrației reușeau să se „înțeleagă” cu polițiștii de frontieră.

Potrivit datelor prezentate ZdG de către IGPF, în prezent sunt intentate mai multe procese penale, având drept componență de infracțiune migrația ilegală din Ucraina spre R. Moldova. „Din numărul total al angajaților IGPF în raport cu care au fost intentate cauze penale, cu 6 au fost încetate raporturile de muncă, 2 angajați fiind suspendați din funcțiile deținute, în legătură cu obținerea statutului procesual de învinuit”, se spune în informația oferită de către Rosian Vasiloi, șeful IGPF, precizându-se că Inspectoratul a documentat și are în proces de investigare două cazuri de trafic de ființe umane, fără implicarea copiilor. 

PCCOCS: Transferul refugiaţilor era organizat prin fâşii forestiere, pe câmpuri, cu folosirea bărcilor gonflabile peste Nistru

Vitalie Chișcă, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), susține că referitor la „organizarea migrațiunii ilegale” a cetățenilor Ucrainei pe teritoriul R. Moldova, în 2022 au fost inițiate 37 de cauze penale, cu 46 de învinuiți, dintre care 8 sunt angajați ai Poliției de Frontieră, 7 persoane implicate în comiterea infracțiunilor investigate sunt cetăţeni ai Ucrainei, ceilalți – ai R. Moldova. În perioada de referință, 11 cauze penale cu rechizitoriu au fost expediate în instanţele de judecată pentru examinare în fond.

În cadrul investigațiilor penale s-a constatat că în perioada respectivă 81 de cetățeni ucraineni au traversat ilegal frontiera R. Moldova, toți având vârste cuprinse între 18 și 50 de ani, aceștia fiind liberați de răspundere penală, dat fiind faptul că, potrivit Codului Penal, „victima migrației ilegale este absolvită de răspundere penală pentru faptul intrării, şederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau al ieşirii de pe acest teritoriu, precum şi pentru faptele de deţinere şi folosire a documentelor oficiale false în scopul organizării migrației sale ilegale”.

Potrivit PCCOCS, majoritatea victimelor, cetăţeni ai Ucrainei, au tranzitat şi au părăsit R. Moldova, având ca destinație una din țările UE, depunând şi cereri de azil pe teritoriul R. Moldova.

De la Ocnița până la Vulcănești, de-a lungul frontierei, s-au produs numeroase cazuri de tranzitare ilegală a hotarului cu R. Moldova. PCCOCS subliniază că grupurile de cetățeni implicați în organizarea migrațiunii ilegale au acționat prin înțelegere prealabilă cu cetățeni ucraineni aflați pe teritoriul Ucrainei, care, la etapa inițială, aveau scopul de a identifica victimele prin intermediul rețelelor de socializare şi prin canalele de „Telegram”, după care le  preluau în anumite localități din apropierea frontierei de stat a Ucrainei cu R. Moldova, în calitate de călăuze, instructându-le cu privire la direcțiile de deplasare. „Transferul refugiaţilor era organizat prin diverse modalități: prin fâşii forestiere, pe câmpuri, cu folosirea bărcilor gonflabile peste râul Nistru. În R. Moldova erau așteptați de persoane care organizau şederea temporară a acestora pe teritoriul R. Moldova, în diferite hotele, din diverse zone, inclusiv cazare temporară la domiciliile infractorilor pe perioada organizării „legalizării” şederii acestora, pentru aplicarea ilegală a ştampilelor de intrare pe teritoriul R. Moldova în pașapoartele refugiaţilor”, constată procurorii PCCOCS.

INI: În R. Moldova nu au fost raportate sau identificate cazuri de exploatare sexuală, de exploatare prin muncă sau de dispariție fără veste a refugiaților

„Mediul infracțional încearcă să beneficieze de persoanele vulnerabile. Oamenii fugiți din calea războiului sunt gata să accepte orice condiții, doar ca să ajungă la o casă, la un serviciu, ca să-și poată continua viața. Pe parcursul anului 2022 noi nu am înregistrat cereri despre traficul de persoane în rândul refugiaților din Ucraina. În schimb, s-a înregistrat o tendință sporită a migrației ilegale și asta pentru că în Ucraina fusese instituită Legea marțială, bărbații apți de serviciul militar fiind înrolați. Cei care nu acceptau înrolarea, încercau să evadeze, situație ce a determinat intensificarea migrației ilegale”, constată Dumitru Lazăr, șeful adjunct al Inspectoratului Național de Investigații (INI), în subordinea căruia se află și Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP).

În contextul datelor prezentate de instituțiile internaționale cu referire la amplificarea traficului de ființe umane în rândul refugiaților ucraineni, Dumitru Lazăr confirmă că CCTP a fost solicitat de mai multe ori de către instituțiile omoloage din alte țări, în contextul unor investigații legate de TFU. 

„Bunăoară, în unul din statele europene este investigată activitatea unei rețele de traficanți și s-a constatat că trei femei din Ucraina ajunseseră în acea țară traversând R. Moldova. În urma verificărilor efectuate de CCTP s-a stabilit că acele femei au avut o traversare de doar trei ore a R. Moldova și că, în acest drum, ele nu au fost ghidate de traficanți. Deja ajungând la destinație, s-a constatat că au fost traficate și exploatate sexual, deci traficanții acționau în afara R. Moldova. În asemenea cazuri R. Moldova e doar un sector de tranzit”, explică responsabilul din cadrul INI. 

Dumitru Lazăr amintește că, odată cu începerea războiului, și mediul infracțional din Ucraina a încercat să evadeze din țară, reprezentanții acestuia schimbându-și locațiile, ajungând astfel în Polonia, România, poate și în R. Moldova. „Toate infracțiunile comise de grupuri criminale organizate sunt bine camuflate de făptași”, punctează Dumitru Lazăr, precizând că „pentru R. Moldova e important că nu figurează în rapoartele internaționale ca fiind țară care a gestionat cazuri de trafic de persoane în rândul refugiaților ucraineni”.

Potrivit INI, în 2022 MAI a înregistrat 346 de infracțiuni de organizare a migrației ilegale, în această perioadă nefiind denunțate sau depistate cazuri în care refugiații ucraineni ar fi fost expuși exploatării sexuale sau exploatării prin muncă în R. Moldova. Totodată, nu au fost raportate sau identificate cazuri de dispariție fără veste a refugiaților. 

Instituțiile europene – îngrijorate

Totuși, instituții europene de protecție și de promovare a drepturilor omului bat alarma, confirmând că „există rețele criminale mari, bine organizate care operează, de exemplu, în România, Bulgaria, Moldova și Ucraina”. O astfel de constatare a făcut  pentru Der Spiegel șeful filialei germane a organizației internaționale pentru drepturile omului „International Justice Mission” (IJM), Dietmar Roller. Acesta dezvăluie cum voluntarii organizației sale i-au prins literalmente de mână pe traficanții care nu ezită să se îmbogățească pe seama femeilor ucrainene refugiate din cauza războiului din țara lor.

„În cadrul raidurilor, poliția găsește tot mai multe victime ale traficului de persoane din Ucraina în bordelurile din Berlin. Cererea generează oferta, iar traficul și exploatarea de persoane se regăsesc tot mai mult în industrii precum construcțiile, recoltarea sau munca în abatoare”, punctează compania rbb, o instituție media de drept public, precizând că proxeneții stau la pândă în gări și pe rețelele de socializare. 

Potrivit avocatului Robert Biedron, membru al Parlamentului European, șef al comitetului pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, mii de migranți din Ucraina, majoritatea femei, sunt victime ale traficului de ființe umane, numărul victimelor crescând rapid.

Ministra Politicilor Sociale din Ucraina, Oksana Jolnovici, anunța recent într-un interviu acordat pentru Radio Liberty că și în Franța au fost înregistrate șapte cazuri de trafic de persoane în rândul refugiaților ucraineni, victimele fiind repatriate în Ucraina.

Și recomandările OSCE semnalează că de la începutul conflictului din Ucraina numărul cazurilor de abuz sexual în privința refugiaților în țările UE a crescut.

ZdG l-a contactat pe Valiant Richey, reprezentantul special și coordonatorul OSCE pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane, care imediat după începerea războiului a vizitat mai multe puncte de frontieră ale R. Moldova cu Ucraina.

„Privind la Ucraina, zona în care observăm cea mai mare creștere este exploatarea sexuală comercială. Cererea de femei și copii ucraineni pe internet a crescut. Solicitările de „escorte ucrainene” sau „servicii porno” acordate de refugiați ucraineni” au crescut între 200 și 600% după ce a început războiul pe 24 februarie 2022… Este deranjant. Există o mulțime de bărbați a căror primă reacție la război a fost cum să le abordeze pe femeile refugiate pe cale sexuală, iar asta creează un stimulent imens pentru traficanți să recruteze și să exploateze femei ucrainene pentru a satisface această cerere”, a declarat Valiant Richey pentru ZdG, subliniind că „factorii de risc pentru exploatare sunt extrem de mari, iar cel mai mare risc începe acum, când oamenii care au fugit rămân fără bani”. 

Coordonatorul OSCE pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane amintește că, la doi ani de la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, s-a constatat o creștere bruscă a numărului de femei ucrainene exploatate sexual, numărul acestor victime crescând de patru ori. Valiant Richey amintește că „în august 2022, o companie olandeză care analizează site-uri web europene ce promovează servicii sexuale a constatat că, în urma războiului, de zece ori mai multe femei ucrainene sunt distribuite pe site-urile de servicii sexuale decât înainte și aceasta nu este o chestiune neînsemnată, deoarece este cert că „cererea crescută se transformă foarte repede în exploatare reală”.

În Irlanda, de exemplu, un site web de servicii sexuale (Escort Ireland) a autoraportat o creștere cu 250% a traficului legat de femeile din Ucraina și a oferit utilizatorilor săi o „modalitate etică” de a trăi „războiul prin fantezii inspirate”.

În Suedia, unde cumpărarea de sex este interzisă, 30 din 38 de bărbați arestați pentru cumpărare de sex în prima lună de la începutul războiului, solicitau în special femei ucrainene. „Am colectat dovezi ale tentativelor de recrutare a femeilor și fetelor ucrainene pe chaturile de pe rețelele sociale folosite de ucrainenii din Europa. Sunt anunțuri de angajare care caută „fete”, inclusiv „fără experiență”, care trebuie să fie „prietenoase” și pregătite să lucreze în cluburi din Europa sau „în fața camerei web” sau pur și simplu să fie dispuse să ofere companie unui „prieten” care găsește femeile ucrainene frumoase. Avem dovezi că traficanții acceptă chiar și minore, cerința de vârstă neavând o limită minimă, doar un maxim de 65 de ani”, precizează reprezentantul special și coordonatorul OSCE pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane.

„Cu o cerere mare, cu tehnologii moderne, cu potențiale profituri în joc, fiecare trebuie să întreprindă mai mult pentru a opri aceste infracțiuni. Există oportunități de a promova legi care ne pot ajuta să combatem mai bine traficul. Este imperativ să vedem realitatea exploatării sexuale așa cum este și să-i căutăm pe cei care sunt cu adevărat în spatele acestui comerț: bărbații care beneficiază de femeile traficate. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: „Cum îi împiedicăm pe bărbați să cumpere sex de la victimele traficului?”,  concluzionează Valiant Richey, pledând ca guvernele să consolideze cât mai rapid mecanismele antitrafic.