Nicio referinţă la propagandă în noul Cod al Audiovizualului

Nicio referinţă la propagandă în noul Cod al Audiovizualului

vizualizări
29 martie 2016 | 10:53

Recent, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a organizat o nouă şedinţă a Clubului de Presă cu genericul „Modificarea Codului Audiovizualului: mimăm reforme sau reducem concentrarea?”. Au fost luate în discuţie subiecte legate de activitatea instituţiilor audiovizuale din R. Moldova. Cei prezenţi la dezbatere au analizat aspecte ale noului cod, tratând, inclusiv, felul în care acesta ar combate manipularea şi propaganda.

„Din 1995, am avut o Lege a Audiovizualului, iar din 2006 avem un Cod al Audiovizualului, potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică putea deţine două licenţe de emisie într-o unitate administrativ-teritorială. În 2010, în iulie, la iniţiativa Partidului Liberal, a fost votată o modificare a Codului Audiovizualului prin care se permitea deţinerea până la cinci licenţe. Şi, nota bene, în lege scrie că „într-o unitate administrativ-teritorială sau zonă”. Ce înseamnă zonă? Nicăieri nu-i descifrat sensul acestei noţiuni în contextul respectiv. Până acum, în acest proiect de lege votat deja în două lecturi, avem aceeaşi stipulare. În 2010, am avut alegeri parlamentare anticipate. Atunci aveam 4 sau 5 televiziuni naţionale. În 2014, ajungeam la parlamentare cu 5 televiziuni naţionale, patru dintre acestea fiind ale aceluiaşi proprietar, plus Moldova 1, audiodifuzor public naţional. Iată cum s-au perindat lucrurile”, a punctat la deschidere directorul executiv al Asociaţiei Presei Eelectronice (APEL), Ion Bunduchi.

La noi, mass-media a fost concepută ca instrument de manipulare

„A fost o iniţiativă a PCRM de a reveni la două licenţe în loc de cinci. Cei de la APEL au fost solicitaşi să analizeze această iniţiativă. Am avizat pozitiv, crezând că trebuie să se revină la două şi nu la cinci licenţe. Guvernul a respins proiectul. Peste două săptămâni, aflăm că Parlamentul a şi votat un proiect de lege în două lecturi”, mai spune Bunduchi, amintind că, sub egida APEL, în mai 2011, în Parlament a fost propus un proiect al unui nou Cod al Audiovizualului. Acum un an, acesta a devenit iniţiativă legislativă. „Tare am visa ca asemenea proiecte să fie votate în două săptămâni, în două lecturi”, a menţionat Bunduchi.

Jurnalistul Ion Terguţă a citit proiectul de lege, a văzut şi expertizele europenilor, dar documentul nu-i este pe plac. „Codul este elaborat înainte ca în audiovizual să apară marile probleme. Proiectul nu ţine cont de fentele făcute de politicieni şi, în speţă, de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) pentru a dribla legea. Argumentele CCA, când a încercat să explice de ce o persoană poate deţine cinci şi nu două licenţe, sunt foarte slabe. Noul Cod ar fi trebuit să ţină cont de problemele create şi să ofere alte soluţii, sau să creeze nişte obstacole, pentru ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple”, a subliniat jurnalistul. El a mai adăugat că nu acceptă noul Cod şi pentru că acesta, conceptual, nu diferă de precedentul. „Aş fi vrut ca noua lege să dea principial o altă abordare a Audiovizualului. Aş fi vrut ca acest domeniu să fie conceput ca fiind unul economic… Avem probleme cu concentrarea şi cu proprietarii din Audiovizual, dar o problemă e şi cea că, la noi, televiziunea şi radioul au fost concepute ca instrumente de manipulare. Într-un moment, oamenii au înţeles că pot face afaceri, deşi, din start, aceste domenii nu sunt percepute ca atare”, a conchis jurnalistul.

„Avem nevoie de două legi”

Prezent la eveniment, jurnalistul Anatolie Golea a spus că, în 2009, a încercat să discute cu Corina Fusu, deputată PL, când apăru această prevedere cu 5 posturi admisibile în mâinile unui proprietar, întrucât iniţiativa a fost a PL. „Mi s-a spus că „trebuie să dezvoltăm Audiovizualul şi un proprietar trebuie să investească, să diversifice, să creeze posturi TV pentru diverse categorii. Un proprietar trebuie să aibă un canal de ştiri, unul generalist, unul muzical, unul sport şi, poate, încă ceva. Aşa au apărut cinci licenţe în loc de două. Ulterior, s-au folosit foarte bine de această prevedere. Acum s-a revenit la două. Atunci aşa şi nu am înţeles această iniţiativă pripită a autorilor, pentru că era şi alt proiect de lege, care urma să fie analizat. Nu trebuia ca acest proiect de lege să fie adoptat în două lecturi, ad-hoc, peste noapte, fără a se ţine cont de modificările făcute pe parcurs. Or, s-a interzis concentrarea de mai mult de două posturi, dar nu s-au luat în considerare licenţele pentru posturile TV digitale. Vom avea situaţia în care un proprietar va avea două plus două, cel puţin. Ceea ce iarăşi e mult”, a conchis Golea. Acesta crede că aceste modificări în Cod sunt inutile şi că este necesară adoptarea unui Cod al Audiovizualului absolut nou.

„Avem nevoie de două legi: Codul Audiovizualului, care ar ţine cont de trecerea la televiziunea digitală şi de multitudinea de probleme care au apărut şi apar, şi vor continua să apară, şi o lege, un cod al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, pentru că acest Cod, intrat în vigoare din august 2006, când era o cu totul altă situaţie…”, spune Golea, precizând că, odată cu trecerea la televiziunea digitală, apar foarte multe întrebări.

S-a votat altceva

Deputatul socialist Adrian Lebedinschi, unul dintre autorii legii, prezent la Clubul de Presă, a recunoscut că legea nu a fost pregătită minuţios şi că autorii nu au luat în calcul trecerea la TV digitală. El a spus că a depus o cerere în care a solicitat, ca raportor, să nu semneze proiectul de lege care urma să fie transmis preşedintelui pentru promulgare, astfel proiectul a fost reţinut timp de 20 de zile, dar, după expirarea acestui termen, preşedintele Parlamentului poate trimite proiectul la Preşedinţie, şeful statului fiind în drept să-l semneze. Ceilalţi deputaţi care au semnat proiectul de lege nu şi-au retras semnăturile.

„Chiar nu cunoaşteţi că majoritatea televiziunilor din R. Moldova nu au profit şi sunt folosite de proprietari doar ca să spele creierii oamenilor? Ele nici nu speră la profit. Se investeşte în ele ca să fie portavoce politică”, i-a reproşat, într-un schimb de replici, lui Lebedinschi directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei.

„Există o problemă şi noi ar trebui să găsim o soluţie, doar că prin simpla modificare şi reducere a numărului de licenţe nu văd cum am putea să o soluţionăm”, a accentuat Olga Guţuţui, membră a CCA, explicând că, după ce au fost depuse declaraţiile cu privire la transparenţa proprietăţilor, a observat că e o problemă, făcând apel la colegii săi. „Fiecare înţelege prevederile legale în felul său”, a spus Guţuţui.

Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, a specificat că acum câţiva ani, când a început la CJI proiectul privind asigurarea transparenţei proprietăţii mass-media, dar şi ulterior, a spus de mai multe ori că este necesar să se facă ceva pentru a reduce concentrarea, întrucât este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă la momentul actual domeniul. „Ar fi trebuit, logic, să ne bucurăm când o astfel de lege a fost votată. Dar n-am făcut-o, deoarece atunci când o lege este votată timp de 20 de minute în două lecturi, e logic să apară nişte semne de întrebare: de ce s-a făcut, cui serveşte, cine are interese?”, a atras atenţia Gogu, subliniind că CJI a avut acces la proiectul de lege plasat pe site-ul Parlamentului, dar s-a votat altceva. „Am solicitat preşedintelui să nu promulge legea, pentru că erau probleme”, a mai spus Gogu.

Petru Macovei a spus că, de fapt, „nu trebuie să inventăm, legislaţia românească e foarte bună şi are prevederi care pot fi făcute copy-paste”.

Atâta timp cât vom accepta să funcţionăm cu un CCA bolnav, vom avea acest risc de propagandă

Referitor la manipulare şi propagandă, care evoluează din deficienţele prezente la nivel de sistem, Ion Bunduchi a indicat că noul Cod, în ceea ce ţine de subiectul propagandă, nu prevede nimic: „Pentru că în legislaţia noastră, în general, nu este definită această noţiune şi nu este nici în Codul Audiovizualului. E o supraproblemă să dai o definiţie propagandei şi, mai ales, să prevezi un mecanism prin care, eventual, ceri CCA să poată sancţiona pe cei care fac propagandă. În 2011, nu era propaganda la ordinea zilei. Noi ne-am gândit atunci la principii democratice de dezvoltare a domeniului audiovizualului şi considerăm că, dacă sunt respectate, atunci nu există loc de propagandă. Ceea ce nu este în Cod: nu se regăsesc noţiuni care au apărut în recomandări şi în legislaţia comunitară, care nu existau în 2010-2011, când a fost scris. Noi am preluat masiv de acolo, dar, între timp, au apărut noţiuni cu duiumul şi va trebui redactat bine”.

Bunduchi a accentuat că contracararea propagandei poate fi făcută printr-un jurnalism de calitate, de către autori care posedă gândire critică.

„Şi o instituţie regulatorie cum este CCA corectă şi profesionistă, pentru că, dacă CCA şi-ar dori combaterea propagandei, cred că, chiar şi în condiţiile actualului Cod, ar avea suficiente pârghii pentru a face acest lucru, dar, din păcate, nu e. Am văzut cum s-a votat recent acordarea unei licenţe. Acolo interesele sunt altele. Atâta timp cât vom accepta să funcţionăm cu un CCA bolnav, vom avea acest risc de propagandă rusească, parte a războiului hibrid pe care îl duce Federaţia Rusă în zona noastră”, a adăugat, în concluzie, jurnalistul Vitalie Călugăreanu.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Peste 15.000 de intervenții au fost efectuate de AMUP în ultimele 6 zile

Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (AMUP) a efectuat 15.614 intervenții în perioada 23-29 noiembrie. Anunțul a fost făcut marți, 1 decembrie, de către Centrul Național de Asistență Medical…
Peste 15.000 de intervenții au fost efectuate de AMUP în ultimele 6 zile

Ședința CSM, contramandată din lipsă de cvorum: mai mulți membri sunt bolnavi

Ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) programată pentru marți, 1 decembrie, a fost contramandată din cauza lipsei de cvorum. Solicitată de ZdG, președinta interimară a CSM, Luiza Gafton, ne-a comu…
Ședința CSM, contramandată din lipsă de cvorum: mai mulți membri sunt bolnavi

Procuratura Generală i-a pierdut urma lui Plahotniuc: „Nu știm unde se află, dar am trimis solicitări în multe colțuri ale lumii”

Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) nu cunosc unde se află la moment ex-liderul Partidului Democraților din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, anchetat în dosarul „furtului miliardului” din sistemul fina…
Procuratura Generală i-a pierdut urma lui Plahotniuc: „Nu știm unde se află, dar am trimis solicitări în multe colțuri ale lumii”

Suntem atât de similari cu frații noștri de peste Prut – vrem să fie bine acasă. Vrem o țară ca „afară”

Vorbeam zilele astea cu o jurnalistă din Marea Britanie, care a lucrat pentru CNN International. Îi vorbeam despre alegerile din R. Moldova care au avut loc recent și care m-au bucurat enorm - totuși, a fost al…
Suntem atât de similari cu frații noștri de peste Prut – vrem să fie bine acasă. Vrem o țară ca „afară”

FOTO/ O casă de locuit din Capitală a fost cuprinsă de flăcări: 4 autospeciale au intervenit la fața locului

O casă de locuit din Capitală a fost cuprinsă de flăcări luni dimineață. Potrivit responsabililor din cadrul Inspectoratului General de Urgență (IGSU), incendiul a pornit de la acoperișul casei, iar la fața loc…
FOTO/ O casă de locuit din Capitală a fost cuprinsă de flăcări: 4 autospeciale au intervenit la fața locului

CV-ul candidatului propus Parlamentului pentru funcția de viceguvernator al BNM. Din 2016 încearcă să obțină funcția

Candidatura lui Alexandru Savva va fi propusă plenului Parlamentului pentru aprobare în calitate de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), membru al Comitetului executiv și al Consiliului de Supra…
CV-ul candidatului propus Parlamentului pentru funcția de viceguvernator al BNM. Din 2016 încearcă să obțină funcția