• VIDEO/ Filmul incendiului de la Filarmonică: Mărturiile inginerului care a încercat să stingă focul de unul singur

    VIDEO/ Filmul incendiului de la Filarmonică: Mărturiile inginerului care a încercat să stingă focul de unul singur

    Joi, 24 septembrie, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” au loc repetiții pentru festivitățile prilejuite de cea de-a 80-a aniversare de la fondare. Într-o anexă alăturată, izbucnește un incendiu. Inginerul Filarmonicii, de unul singur, încearcă să stingă focul. Clădirea Filarmonicii este cuprinsă de fum. Zece echipaje ale pompierilor ajung la fața locului și încearcă să stingă incendiul. Focul ia amploare. La câteva ore, în plină zi, în centrul Chișinăului, Filarmonica Națională arde în proporție de 80%. O clădire devastată și un gol în sufletul artiștilor – tot ce a mai rămas din Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”.

    Ziarul de Gardă a reprodus filmul incendiului devastator din acea zi.

    Pregătiri pentru aniversarea de 80 de ani 

    9.30 – 10.00 Câțiva muncitori se ocupă de lucrările de tencuială și zugrăvire ale fațadei Filarmonicii. Într-o anexă, un bloc sanitar vechi, muncitorii Filarmonicii, printre care și un inginer taie o țeavă. Rând pe rând, artiștii, cam 60 la număr, se adună pentru repetițiile concertului de pe 1 octombrie, deschiderea unei noi stagiuni la Filarmonică, dar și concertul aniversar de 80 de ani ai Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. 

    „În ziua aceea ne pregăteam de activitățile care urmau să se întâmple la Filarmonică. Împreună cu Svetlana Bivol, planificam aceste concerte”, își amintește Agnesa Rusu, directoarea adjunctă a Filarmonicii.  

    „Am repetat până pe la oră 11:30, după care fiecare a mers în drumul său. La ieșirea din Filarmonică am văzut niște praf neînțeles, dar m-am gândit că este provocat de lucrările muncitorilor”, povestește Petru Rastrașanu, contrabasist al Orchestrei Simfonice.  

    Petru Rastrașanu, contrabasist al Orchestrei Simfonice.  

    „Am încercat de unul singur să opresc focul”

    11:50 „Tăiasem țeava în anexă, apoi am fost anunțat că iese fum. Am mers și am văzut că de pe acoperișul cel mic fumul negru mergea sus pe cabluri”, îi revine în minte lui Pavel Turcai, inginerul Filarmonicii care lucrase mai devreme în anexă. Totodată, bărbatul susține că inițial a încercat singur să potolească focul. „Acolo, alături era un hidrant și un stingător ca pentru pompieri. Am deschis apa și am intrat acolo, dar nu se mai vedea nimic, focul era sus deja”, precizează inginerul.

    Eugeniu Dima, angajatul unei companii situate vizavi de anexa de unde a pornit incendiul, povestește cum a chemat pompierii după ce fumul devenise tot mai dens.

    „Pompierii au ajuns în 5 minute”

    „Era o zi obișnuită de muncă, dar la un moment dat de afară s-a auzit mare gălăgie. Am ieșit și am văzut că iese fum din acea anexă. Ieșea tot mai mult fum și am sunat la 112. Cred că era ora 11:59”, își amintește Eugeniu, menționând că, deși pompierii au venit repede, au întâmpinat dificultăți din cauza aglomerării cu mașini din zonă. „Pompierii au venit foarte repede, imediat după apel s-au auzit sirenele de la distanță și în decurs de 5 minute erau de-acum aici. A fost problemă cu străzile ce erau supraaglomerate cu automobile, ceea ce încurca la trecerea autospecialelor. A luat ceva timp să eliberăm locul”, mai punctează Eugeniu. 

    foto: Ecaterina Alexandr

    12:00 Este înregistrat un apel la Serviciul 112. Potrivit primelor informații, din acoperișul  Filarmonicii Naționale iese fum dens. La fața locului sunt îndreptate cinci echipaje de pompieri și o autoscară. Pompierii stabilesc că arde acoperișul unei anexe, nefiind raportate victime. Începe intervenția pentru localizarea focului.  

    Petru Rastrașanu, contrabasistul, ajunsese în parcul central când a primit un mesaj de la un prieten din Italia. Mediul online era deja invadat de poze și video cu mesajul: „Arde Filarmonica”.

    „Am sărit de spaimă. Contrabasul meu era acolo. Am alergat într-un suflet. Aici erau colegii din orchestră cu care ne văzusem mai devreme”. 

    „Ne-au spus că toată lumea trebuie să iasă din Filarmonică. Bine că nu a murit nici un om, Slavă Domnului, că măcar asta nu s-a întâmplat. Aici era un tub de acesta pentru ventilare. Din el ieșea fum negru… Se potolea într-o parte și apărea în cealaltă parte. Focul trecea prin țeavă și apărea în toată Filarmonica. A fost un dezastru total”, povestește Petre Neamțu, dirijorul  Orchestrei de Muzică Populară „Folclor”. 

    La scurt timp, inginerul care se ocupase de tăierea țevii din blocul sanitar, „din cauza emoțiilor”, își pierduse cunoștința și a fost transportat la spital.

    Petre Neamţu, dirijorul orchestrei „Folclor”din cadrul Filarmonicii

    „Pompierii stropeau cu apă, dar focul se urca în sus. Alergam cu dânșii și le arătam pe unde sunt intrările, pe unde să urce, pe unde e mai repede, ca să nu dea voie focului să urce. Tot alergând încolo-încoace, sistemul nervos mi-a cedat și am început a mă înăduși. S-a ridicat tensiunea și am simțit bătăi puternice de inimă. Nu știu ce a fost mai departe. Am înțeles că, de mai stăteam jumătate de oră, puteam să fac infarct”, relatează bărbatul în vârstă de 67 de ani, angajat în cadrul Filarmonicii de 11 luni. 

    În continuare, prezentăm dialogul direct purtat cu inginerul Filarmonicii, Pavel Turcai: 

    – Vă asumați o parte de vină sau cum calificați cele întâmplate? Poate nu trebuia să încercați singur să stingeți focul? 
    – Eu cred că e accident aici.
    – Cine ar trebui să răspundă? 
    – Trebuia de făcut reparație acolo, trebuia de schimbat cablurile, toate astea, de înnoit. E foarte vechi totul, e de 60-70 de ani. Noi din când în când mai schimbam câte un cablu pentru izolare.
    – Pe cine ați anunțat, cine a chemat pompierii? 
    – Eu când am ieșit afară, pompierii erau deja chemați.
    – Cum vă simțiți acum, după șase zile de spitalizare?
    – Parcă mă liniștesc cu calmante și pe urmă iar mi-e rău. Îmi pare rău că nu știam ce să fac și nu s-a reușit. 

    foto: Ecaterina Alexandr

    12:43 Incendiului i s-a conferit grad sporit de intervenție. Pentru stingerea flăcărilor sunt antrenate opt autospeciale de intervenție din cadrul IGSU, fiind constituite și cinci echipe ale Serviciului de protecție contra gaze și fum, care lucrează pe trei sectoare în interior și în exterior pentru localizarea și lichidarea incendiului. Artiștii scot bunurile din Filarmonică. Apa din tavan ajunge pe scenă. 

    Tavanul sălii cade cu tot cu lampă și cupolă 

    „Am alergat repede după instrumente pentru că asta e pâinica noastră. Am mai salvat câteva instrumente de pe scenă, dar nu a fost posibil să salvăm pianele cele scumpe, pentru că apa curgea din tavan și ajunsese pe scenă. Regizorul de sunet avea un pupitru de sunet chiar sub balcon. Ne-am pus viața în pericol, mergând repede să luăm pupitrul de sunet. În acel moment, a căzut tavanul. Ieșeam cu pupitru și am văzut cum cade tavanul cu tot cu lampă și cupolă. Am ieșit în ultima secundă”, povestește contrabasistul Petru Rastrașanu. 

    14:15 Tavanul sălii principale a clădirii Filarmonicii cedează. Intervenția este una complexă, întrucât acoperișul fusese construit din lut și lemn. Pentru stingerea incendiului, continuă să lucreze zece echipaje de salvatori și pompieri. Disperați și cu ochii în lacrimi, angajații Filarmonicii privesc cum arde clădirea, cu tot cu instrumentele lor.

    „Am pierdut tot ce ne-a legat aici o viață. Pentru noi, nu era doar post de muncă, era sufletul nostru aici, toate emoțiile pentru câte lucruri frumoase am făcut. Acesta a fost un adevărat edificiu de cultură”, explică Agnesa Rusu.

    foto: Ecaterina Alexandr

    Peste 60 de pompieri luptă cu vâlvătaia. Unii intră în interior, alții ies, istoviți, în timp ce flăcările se răspândesc tot mai mult. Strada se transformă într-o zonă fumigenă. Curtea Filarmonicii se umple cu instrumente răsturnate, distruse de flăcări, manuscrise peste care a curs apă, costume transformate în scrum. 

    „Flăcările au afectat o suprafață de 3500 m.p.”

    16:20 Potrivit IGSU incendiul este localizat la 16:20. Date preliminare arată că flăcările au afectat estimativ o suprafață de 3500 m.p. Pompierii înaintează în interior și efectuează lucrările de spălare și demontare în interiorul clădirii, dar și pe perimetrul acesteia.

    Flacăra dogoritoare se extinde cu repeziciune, pompierii lucrează pentru a stinge focul. Artiștii privesc cu disperare cum clădirea în care ani de zile veneau ca la a doua lor casă, e distrusă de foc și apă, iar fumul nu mai contenește.

    19:00 După șapte ore de intervenție continuă, pompierii lucrează la fața locului pentru lichidarea incendiului. Pe parcursul serei, aceștia continuă intervenția pentru stingerea totală, iar la fața locului urmează să fie efectuate lucrări de demontare a acoperișului. Până la această oră, nu sunt raportate victime sau persoane sinistrate. Laboratorul experimental antiincendiar, ajuns la fața locului, efectuează cercetări de rigoare pentru formularea primelor versiuni ale izbucnirii incendiului. Specialiștii realizează cercetarea statică și a locului incendiului pentru stabilirea circumstanțelor și cauzei izbucnirii incendiului.  

    foto: Ecaterina Alexandr

    23:45 Pompierii continuă să lucreze. Artiștii se îndreaptă spre casele lor. 

    A doua zi  după incendiu, 25 septembrie, la 6:00 dimineața, 56 de pompierii își reiau intervenția pentru lichidarea focarelor de ardere din interiorul clădirii. Abia la 10:05, incendiul este stins complet. Astfel, angajații IGSU iau măsuri de înlăturare a pericolelor existente și, alături de artiști, evacuează bunurile rămase, acte contabile și colecția bibliotecii. Lichidarea consecințelor incendiului continuă și în următoarele zile. 

    Ipotezele izbucnirii incendiului

    Și până astăzi nu se cunosc cauzele incendiului din 24 septembrie care a mistuit Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”. Există doar trei versiuni prealabile, anunțate de reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), a doua zi după incendiu. Prima ipoteză se referă la o posibilă defecțiune a echipamentului electric, cea de-a doua – la un eventual scurtcircuit electric, iar a treia ipoteză indică asupra nerespectării normelor antiincendiare în timpul efectuării lucrărilor de tăiere a metalului. Concluzia angajaților IGSU va fi anunțată la finele acestei săptămâni în cadrul încheierii întocmite de specialiști. 

    Deși inițial, Svetlana Bivol declara că incendiul ar fi pornit de la o scânteie aprinsă în timp ce se făceau lucrări de scurtare a unei țevi într-o anexă a Filarmonicii, peste câteva zile, directoarea are îndoieli în privința versiunii inițiale și consideră că focul ar fi pornit de la un scurtcircuit. 

    Svetlana Bivol, directoarea Filarmonicii Naționale

    „Edificiul este vechi, sistemele de electricitate, la fel, nu sunt noi, e un pericol pentru mai multe clădiri vechi din centrul orașului. S-au făcut unele lucrări, dar sistemul nu a rezistat. După mine, acolo s-a produs un scurtcircuit care a mers mai departe. Totul s-a întâmplat absolut spontan”, susține Svetlana Bivol.

    Pe de altă parte, responsabilul pentru instalațiile electrice, întrebat dacă consideră că incendiul a pornit de la sistemul de electricitate, se arată sceptic și afirmă că în acest sens „a trecut laboratorul trei luni în urmă, dar așteaptă expertiza”.

    „Am aflat cu stupoare că nu suntem monument istoric”

    Potrivit directoarei, deși de-a lungul anilor s-au efectuat unele lucrări de reparație, clădirea Filarmonicii necesita o reconstrucție capitală. În urma solicitărilor repetate către autorități, Filarmonica fusese inclusă într-o listă de așteptare. 

    „Trebuia reconstruită, restaurată, practic. Aici era nevoie de sume foarte mari și noi, într-un fel, de mai multe ori am apelat la conducerea țării, care ne-a zis să mai așteptăm… Noi n-am stat degeaba. Întotdeauna am apelat, am trâmbițat că e nevoie de restaurarea acestui sediu, acestui edificiu istoric”, susține directoarea. 

    Svetlana Bivol amintește că, după ce mai multe instituții culturale au fost reparate cu suportul Guvernului român, s-a încercat ca și clădirea Filarmonicii să beneficieze de acest suport. Dar, atunci au aflat că edificiul nu este inclus în registrul monumentelor istorice, deși clădirea care găzduiește instituția datează din anul 1912.

    „Când încercam și noi să pretindem la asta, am aflat cu stupoare că nu suntem monument istoric. În anii “90, a fost scos din registrul patrimoniului național din cauză că partea din față s-a construit în 1962 și ei au trecut-o drept sediu construit în 1962. Noi am făcut toate certificatele istorice, le-am luat din arhivă, am obținut toate confirmările și am demarat procedura de reintroducere a edificiului în lista patrimoniului. Nu am ajuns la asta și nici nu vom ajunge cu sediul respectiv”, spune îngrijorată directoarea Filarmonicii.

    Acum, pagubele sunt enorme. Svetlana Bivol susține că încă nu s-a estimat suma pierderilor, dar că e și o mare „pierdere spirituală”.

    foto: Ecaterina Alexandr

    „S-au realizat reabilitări pe măsura posibilităților. Măsura necesităților – e altceva”

    Contactat de ZdG, Andrei Chistol, secretarul de stat pentru domeniul Culturii, ne-a spus că investiții mai esențiale pentru edificiul Filarmonicii au fost făcute doar în ultimii doi ani, fiind vorba despre 1,5 milioane de lei pentru reparația unei porțiuni de acoperiș și a unor părți din fațada clădirii, anterior fiind efectuate doar „modificări și reparații curente”.

    „Nu au fost făcute investiții masive în reabilitarea Filarmonicii. Nu au fost făcute, pentru că trebuie să știm ce trebuie. Trebuia o proiectare, o estimare, lucrurile nu se fac simplu. Ceea ce s-a reușit de planificat în bugetul de stat, pentru reabilitarea Filarmonicii, s-a realizat pe măsura posibilităților, măsura necesităților – e  altceva”, susține secretarul de stat. 

    Totodată, funcționarul precizează că edificiul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” urma să fie inclus în registrul monumentelor istorice până la finele anului curent. Andrei Chistol afirmă că dosarul tehnic al Filarmonicii, necesar pentru ca aceasta să fie inclusă în registru, era completat încă anul trecut, urmând să fie finalizat în acest an. În contextul celor întâmplate, Chistol menționează că dacă o parte din monument va fi păstrat, există „toate premisele ca clădirea să fie inclusă până la urmă în registru”.

    „Filarmonica nu este în lista monumentelor istorice, dar este în lista adițională pe care am pregătit-o spre aprobare, era în proces de avizare. Nu s-a făcut până acum, pentru că am demarat procesul de inventariere a obiectelor de patrimoniu din tot orașul, cel puțin zona centru. Astfel, am propus includerea mai multor edificii în registrul monumentelor istorice. Anul trecut, s-a făcut parțial un dosar tehnic al Filarmonicii, pentru a fi inclusă în registru, și parțial se face în acest an. Urma să fie inclusă până la finele anului în registru”, punctează acesta.

    Deși și până astăzi nu se cunoaște valoarea pagubei și nici soarta edificiului Filarmonicii, a doua zi după incendiu, la inițiativa Guvernului și a Ministerului Culturii, Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor a lansat o campanie de colectare a fondurilor sub formă de donație pentru reconstrucția Filarmonicii. Întrebat despre suma care ar trebui colectată, Andrei Chistol susține că „vom putea vorbi după finalizarea expertizei tehnice și atunci când vor începe lucrările la proiectare”. Totodată, acesta a dat asigurări că o parte din bani vor fi alocați din bugetul de stat și că acest aspect este la nivel de discuție.

    „Filarmonica a fost afectată în proporție de 80%”

    În următoarele zile va fi efectuată expertiza tehnică a pereților clădirii, iar în funcție de rezultate se va decide asupra următoarelor scenarii: demolare sau restabilire a edificiului. În cazul deciziei de demolare, lucrările vor avea loc până la iarnă.

    Ion Ștefăniță, directorului Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor, în urma unei expertize prealabile, concluzionează că Filarmonica Națională a fost afectată de incendiu în proporție de 80%.

    Ion Ștefăniță, directorului Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor

    „Dat fiind faptul că blocul din partea de nord-est este un imobil mai vechi, dat în exploatare în 1912, este o parte a construcției cu adevărat vulnerabilă. Sala mică o văd ca pe un spațiu mai puțin afectat, în raport cu sala mare, care este afectată în proporție de 99%. Analiza minuțioasă a fisurilor care au apărut în urma incendiului ne arată că anumite spații vor fi supuse demolării totale. Oricum, un proiect de reconstrucție va fi posibil fie parțial, fie total”, susține Ștefăniță.

    Recomandările Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor sunt ca Sala mică a edificiului, precum și stratul istoric construit în 1960 și dat în exploatare în 1968, să fie păstrate și valorificate în continuare în cadrul unui nou proiect de reconstrucție a Filarmonicii.

    „Acum așteptăm opinia inginerilor pentru tot ce ține de rezistență și opinia arhitecților, dacă pot fi integrate aceste părți care noi solicităm să fie menținute. Dacă experții, arhitecții ne vor spune că acest lucru este imposibil, atunci evident că decizia va fi pentru un proiect de reconstrucție de la zero”, precizează expertul.

    „60 de milioane de lei pentru a reconstitui partea afectată a construcției”

    Totodată, Ștefăniță susține că, dacă ar demara un proiect de reconstrucție a Filarmonicii, pe lângă costurile lucrărilor de proiectare, ar fi nevoie de cel puțin 60 de milioane de lei pentru a reconstitui partea afectată a construcției.

    Clădirea Filarmonicii era vulnerabilă și până la incendiu, focul doar a grăbit degradarea acesteia. Directorul Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor afirmă că edificiul avea nevoie de un proiect de restaurare, iar cele întâmplate se datorează faptului că pe parcursul anilor nu s-a investit în reabilitarea și reînnoirea rețelelor.

    „De la începutul sec. XX, când clădirea a avut funcționalitate de circ, a rezistat, bine-mersi, cutremurului din 1940. A fost puțin afectată în cel de-al doilea război mondial, fiind ulterior reconstruită, în perioada postbelică, atunci când s-a decis că acest spațiu va căpăta funcționalitatea unei instituții teatrale concertistice, cum este Filarmonica de Stat. Atunci a fost adaptată și proiectată aripa de vest, cu această intrare și cu sala mare. Deci, este o construcție proiectată la începutul anilor ‘60, dată în exploatare la 1968. Anumite lucrări de reparație s-au făcut în 1982 și, câte puțin, s-a intervenit o dată la 5-8 ani. Ultimul proiect aprobat a fost doar pentru fațadă”, menționează Ștefăniță.

    „Noi de șase ani suntem martorii unei inacțiuni totale față de acest domeniu”

    Ion Ștefăniță susține că Agenția a bătut alarma în 2010 și, repetat, în 2013, prezentând lista roșie a patrimoniului vulnerabil, în care se regăsea și edificiul Filarmonicii, față de care autoritățile trebuiau să ia act și, spune el, „o atitudine responsabilă față de problemă”.

    „De șase ani suntem martorii unei inacțiuni totale față de acest domeniu. Aici avem doar un studiu de caz, este o hârtie de turnesol, care arată situația reală din domeniu culturii. Deci, e important ca fiecare structură să-și facă corect, profesionist meseria, să fie verificări la timp, proiecte la timp, iar atunci când mecanismul funcționează, astfel de situații nu pot apărea. Dacă vreți viitor pentru această țară, fiți buni, stimate autorități, cei care decid bugete, la nivel de guvern, parlament, majorați bugetul culturii. Patrimoniul cultural-istoric trebuie să fie o prioritate”, insistă Ștefăniță.

    Până miercuri, 30 septembrie, Ministerul Finanțelor anunța că au fost colectați din donații 31,1 mii de lei pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Un candidat la funcția de președinte promite să îl propună pe Traian Băsescu la funcția de premier. Chirtoacă: Sunt speculații

    Dacă ajunge președinte al Republicii Moldova, candidatul în cursa electorală din partea Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țicu, spune că va restabili cetățenia moldovenească pentru Traian Băsescu, i…
    Un candidat la funcția de președinte promite să îl propună pe Traian Băsescu la funcția de premier. Chirtoacă: Sunt speculații

    Votarea pentru persoanele cu dizabilități: ce soluții există în condiții de accesibilitate redusă a clădirilor

    Fiind amplasate în școli, case de cultură sau alte edificii cu trepte la intrare, cele mai multe secții de votare vor fi și de această dată greu accesibile pentru persoanele în scaun rulant sau cu dificultăți l…
    Votarea pentru persoanele cu dizabilități: ce soluții există în condiții de accesibilitate redusă a clădirilor

    Programul secțiilor de votare la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie ar putea fi prelungit cu două ore

    Programul secțiilor de votare la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie ar putea fi prelungit cu 2 ore, atât în țară, cât și peste hotare, în vederea exercitării dreptului de vot de către toți cetățenii. Asta…
    Programul secțiilor de votare la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie ar putea fi prelungit cu două ore

    Cartelele prepay vor fi vândute doar cu actul de identitate. Cum SIS motivează un proiect în acest sens

    Cartelele preplătite de telefonie mobilă vor putea fi cumpărate doar cu prezentarea unui act de identitate. Un proiect de modificare a Legii comunicațiilor electronice în acest sens a fost inițiat de Serviciul…
    Cartelele prepay vor fi vândute doar cu actul de identitate. Cum SIS motivează un proiect în acest sens

    Alte zece persoane au pierdut lupta pentru viață din cauza COVID-19. Numărul deceselor a ajuns la 1710

    Încă zece decese au fost confirmate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale(MSMPS), astăzi, 27 octombrie, ducând bilanțul morților la nivel național la 1710. Potrivit (MSMPS), este vorba de: Deces…
    Alte zece persoane au pierdut lupta pentru viață din cauza COVID-19. Numărul deceselor a ajuns la 1710

    649 cazuri noi de infectare cu COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore în R. Moldova

    Alte 649 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 4 cazuri sunt de import (Turcia-2, Ucraina-1, Italia-1). Bilanțul persoanelor infectate…
    649 cazuri noi de infectare cu COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore în R. Moldova