Cum R. Moldova a îndeplinit cele 9 condiționalități formulate de Comisia Europeană, pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană

În cei 32 de ani de la declararea Independenței, R. Moldova a parcurs mai multe etape care o apropie de Uniunea Europeană. În prezent, are statutul de țară candidată pentru aderare la spațiul comunitar și „către vara anului 2023”, așa cum anunțau autoritățile din R. Moldova, dacă îndeplinește cele nouă condiționalități ale Comisiei Europene, ar putea începe negocierile de aderare. 

ZdG a abordat mai mulți experți pentru a analiza cum R. Moldova a îndeplinit cele nouă condiționalități și care sunt principalele aspecte ce apropie R. Moldova de UE, dar și cele care frânează acest proces sau o țin pe loc. 

De ce alegătorilor le revine cel mai semnificativ rol în calea spre UE? Pe cine favorizează stagnarea reformării justiției? De ce oligarhii fugari și așa-numiții pro-europeni prezintă pericol pentru procesul aderării? Care este rolul politicii externe promovate de Maia Sandu și rolul României în procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană? Răspundem la acestea și alte întrebări în articolul respectiv.

Statutul de țară candidat pentru aderarea la UE oferă R. Moldova o serie de beneficii, cum ar fi o perspectivă exactă de aderare la Uniunea Europeană, justiție corectă, instituții publice reziliente, acces la o piață internațională extinsă pentru producătorii moldoveni, dezvoltare durabilă, independență economică și energetică, atractivitate pentru investitori străini, asistență și sprijin pentru realizarea reformelor în domeniile cheie, acces direct la programe europene.

De la început de cale 

Dar cine poate adera la Uniunea Europeană?  Ce reprezintă acest proces de extindere? Extinderea UE este procesul prin care un stat aderă la Uniunea Europeană după ce a îndeplinit un set de condiții politice și economice. Orice stat european care respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le promoveze poate solicita aderarea la UE.

Criteriile de aderare sau criteriile de la Copenhaga sunt condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească toate țările candidate pentru a putea deveni state membre ale UE. 

Acestea sunt: 

• criterii politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectarea și protecția minorităților
• criterii economice: o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței
• capacitatea administrativă și instituțională de a pune în aplicare în mod eficace acquis-ul UE (corpul de drepturi comune) și capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de stat membru al UE. 

În acest an s-au împlinit nouă ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană, care s-a produs la 27 iunie 2014.  Începând cu 28 aprilie 2014, are loc un alt moment important în parcursul european – liberalizarea regimului de vize. Regimul de călătorii fără viză cu Uniunea Europeană facilitează călătoriile și afacerile. În 2017, UE devine principalul partener comercial al R. Moldova.

„În săptămâna potrivită, în momentul potrivit”

Pe 3 martie 2022, la distanță de o săptămâna, după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, R. Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat de către președinta Maia Sandu, iar cererea a fost adresată lui Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care, la moment, deținea Președinția Consiliului Uniunii Europene.

În aprilie, Guvernul a primit două părți ale unui chestionar privind cererea de aderare la UE. După completarea chestionarului și studierea situației, pe 23 iunie, Consiliul UE a decis să le acorde Ucrainei și R. Moldova statutul de candidați la aderarea la UE. Această decizie a fost susținută de șefii tuturor celor 27 de state ale Uniunii Europene. Georgiei, care a depus şi ea cerere, i s-a acordat o perspectivă europeană și i s-a menţionat necesitatea de a înlătura o serie de lacune din dezvoltarea democratică a țării.

Totodată, R. Moldova și Ucraina, care au primit statutul de candidat, au primit și „temele pentru acasă” – o listă de recomandări de la Comisia Europeană care trebuie completată pentru a începe negocierile de aderare. 

Astfel, R. Moldova a primit un plan de acțiuni pentru implementarea celor 9 condiții formulate de către Comisia Europeană. Proiectul planului a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) din 13 iulie 2022 și a fost adoptat la 4 august 2022.

Planul de acțiuni conține pașii următori, ce urmau a fi realizați către vara anului 2023, anunțau atunci autoritățile. 

Planul de acțiuni aprobat la CNIE, a fost consultat de MAEIE, împreună cu echipa de la Cancelaria de stat și instituțiile naționale, cu reprezentanții societății civile și cu Comisia Europeană.

Cele nouă condiționalități 

Documentul conține acțiuni, termeni și instituții responsabile pentru fiecare din cele nouă domenii:

1. reforma justiției
2. cadrul electoral
3. combaterea corupției
4. deoligarhizarea și reducerea influenței intereselor private
5. combaterea criminalității organizate și spălării banilor
6. îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice
7. managementul finanțelor publice
8. implicarea societății civile
9. drepturile omului.

Astfel, apare întrebarea „cât suntem noi de pregătiți pentru a construi o țară europeană”? Pentru a răspunde la această întrebare, ZdG a decis să analizeze sub ce aspecte R. Moldova a progresat și la care aspecte mai are de muncit, cu mai mulți experți care urmăresc procesul de aderare al R. Moldova. 

„Este ușor de pierdut ceva și este foarte greu de recuperat”

Una dintre cerințele Comisiei Europene este recuperarea bunurilor obținute în mod ilicit, de care se ocupă Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. O investigație a ZdG din mai 2022 a demonstrat că, în cinci ani de activitate, sub 1% din valoarea sechestrelor ARBI a ajuns, până acum, în bugetul de stat. Viorel Chivriga, expert în politici economice recunoaște că la acest aspect, R. Moldova nu a înregistrat succese prea mari. 

„Într-adevăr, succesele sunt tare mici, dar trebuie să înțelegem niște lucruri – este foarte ușor ca să admiți unele încălcări ale legii, dar e greu să tragi la răspundere și să recuperezi ceea ce a pierdut statul și ce au pierdut cetățenii, dar eu cred că partenerii europeni fac un lucru bun că ei insistă și cer”, punctează Chivriga. 

„Banul public e ban public. Banul cetățeanului e banul cetățeanului și el trebuie să se afle acolo unde trebuie să se afle, dar nu în mâna unor anumite grupuri de oameni care au încălcat legea și care nu se mai află în țară sau care vor să devină din nou politicieni de top”, mai adaugă acesta. 

Anul 2014 nu reprezintă doar anul ratificării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ci anul când cetățenii R. Moldova au aflat despre furtul miliardului. 

Tocmai de aceasta, nu au fost făcuți pași semnificativi în direcția spre UE,  iar aspirațiile de a urma calea integrării europene au fost temperate. Expertul în politici economice consideră de „anul 2014 putea să devină un an de cotitură pentru țară, dacă exista onestitate în rândul politicienilor, dar a devenit anul celei mai mari eșuări a R. Moldova”. 

Principalii beneficiari ai furtului miliardului se plimbă, în libertate, peste hotare, iar returnarea banilor a fost plasată pe umerii cetățenilor. Chivriga evocă restanțe și de o parte, și de alta. 

„Din păcate, politicienii sunt așa cum sunt și populația țării, în mod normal, trebuie să ceară socoteală, dar să nu tolereze situații când cei care sunt implicați în frauda bancară să facă mitinguri pe la Chișinău, să intre în competiții electorale și să se considere eroi ai țării. Aici trebuie să existe în primul rând demnitate pentru toți, inclusiv și pentru oamenii simpli și trebuie să existe și răspundere”, declară expertul în politici economice. 

„Sunt unele momente care arată că se încearcă, dar eu știu că asta este dificil. Asta nu se întâmplă într-o zi sau două. Este ușor de pierdut ceva și este foarte greu de recuperat, dar în mod normal dacă reformele în instituțiile statului o să aibă succes, atunci eu sper că o să fie schimbări pozitive. Deci, practic trebuie de avut răbdare, trebuie de cerut de la politicieni și, în mod normal, cei din breasla mass-mediei trebuie să fie o voce perspicace și să arate ce se întâmplă, care este situația și să informeze publicul corect”, susține acesta. 

 R. Moldova nu a înregistrat progrese semnificative nici la reforma managementului financiar public. 

 „Sunt necesare reforme din  structura Guvernului. Sunt necesare reforme legate de ministere, agenții și mai este un lucru la care trebuie de atras atenția, anume neacoperirea efectivelor angajaților în instituțiile statului. Deci nu există oameni. Instituțiile statului au nevoie de oameni integri, oameni care au o pregătire bună și oameni care trebuie să fie plătiți pentru munca depusă, pentru rezultatele care sunt puse la activ. Toți trebuie să primească un salariu just, care să acopere toate costurile pe care le admit oamenii, inclusiv munca pe care o prestează. Principiul meritocrației care își pierde deja din actualitate, deoarece pică la pământ, trebuie să fie respectat”, afirmă Chivriga. 

Situația energetică a țării 

Acum 32 de ani, R. Moldova și-a căpătat independența, dar a moștenit toată infrastructura de rețelele electrice și de gaze naturale din timpurile sovietice. În plus, stațiile de pompare a gazelor, Centrala Electrică de la Cuciurgan, au fost construite pe malul stâng al Nistrului, așa încât Moscova să poată șantaja în orice moment țara noastră. Criza energetică a devenit tot mai acută în R. Moldova după declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Expertul consideră că R. Moldova a înregistrat pași semnificativi în depășirea crizei energetice. 

„R. Moldova a reușit să facă anul trecut ceea ce n-a reușit probabil în toată istoria ei. În primul rând, au apărut niște furnizori de gaze pe piață. A apărut acea diversificare care trebuia să existe. Doi,  au apărut schimbări majore în ceea ce privește turațiile și rapiditatea cu care R. Moldova a început să recurgă la interconexiuni . În partea ce ține de livrare a energiei electrice, au apărut unele căi care leagă România de R. Moldova. Pe partea eficienței energetice  s-a lucrat foarte mult. Au dispărut presiunile asupra unor operatori economici care au venit cu metode alternative de obținere a energiei electrice – eoliană. S-a făcut mult pe partea ce ține de promovare și de apariție în premieră pentru țară – panourile fotovoltaice care ajută acum operatorii economici și persoanele fizice. Persoanele fizice au ajuns să vândă energie electrică. Pe partea ce ține de modernizare a imobilelor, a spațiilor de producere, sunt convins că aici s-a făcut ceea ce trebuia de făcut într-un timp foarte scurt. Eu consider că este un succes al tuturor. Aici Guvernul a avut o abordare corectă”, relatează Chivriga. 

„România – colac de salvare”

Potrivit lui Viorel Chivriga, cei mai mari adversari ai apropierii de UE sunt fenomenul lipsei de oameni și presiunile politice venite din partea Federației Ruse. De cealaltă parte sunt oamenii care au mers la alegeri, exprimându-și viziunea pro-europeană, cetățenii R. Moldova din diasporă și România. 

„Îmi aduc aminte de ceea ce spunea academicianul, politicianul Ilie Untilă, după independență. El îmi spunea: „Tinere, Moldova nu are nevoie de bani în saci, dar are nevoie de multe, multe vagoane în care să fie invitați moldovenii să vadă alte țări, să vadă ce viață au fermierii, oamenii simplii din UE și atunci schimbarea va fi alta”, relatează expertul. 

„Eu văd că există o mare deschidere a României de a veni cu expertiza lor și pe mai multe domenii. Deci oamenii trebuie să învețe unii de la alții. Noi trebuie să învățăm permanent de la cei care au experiență. Experiența, în multe cazuri e cu mult mai valoroasă decât granturile care vin, decât creditele care sunt favorabile. Experiența provocă schimbări fundamentale.  România reprezintă colacul de salvare al  R. Moldova”, conchide Viorel Chivriga. 

„Lucrurile nu stau prea bine la capitolul justiție și combaterea corupției”

Despre reforma justiției se vorbește de ani de zile, nu doar când a devenit și o condiție formulată de Comisia Europeană. Juristul Vadim Vieru consideră că „reforma justiției a fost asuprită de politic”. 

„Politicul de multe ori începe să facă reforme de politici publice, fără a implica beneficiarii la direct. Și stabilindu-i pe beneficiari ca subiecți care de fapt nu ar trebui să fie implicați, dar doar să suporte anumite consecințe și evident asta creează din start, până reforma să înceapă, creează anumite presiuni. Și chiar judecătorii, procurorii integri care doresc să facă anumite schimbări în instituțiile pe care le reprezintă, din start sunt plasați pe aceeași baricadă cu alți colegi de-ai lor, care nu se bucură de o integritate atât de suficientă sau integritatea ca să poată să participe la astfel de procese și până la urmă, din start, toate reformele încep cu antagonizarea beneficiarilor, în primul rând, pe când, reforma ar trebui să vină, în primul rând de la beneficiari. Ei ar trebui să fie subiecții implicați, și acest lucru nu s-a făcut nici în mica reformă, nici în marea reformă”, explică Vieru. 

Nici la capitolul lupta cu corupția, nu stăm bine. 

„A trecut mai mult de un an de zile de când avem lider nou la Procuratura Anticorupție și nu aș putea spune, din percepția mea de cetățean, că sunt progrese semnificative în lupta cu corupția, ba mai mult, observăm cerți publice, între șeful CNA și Șefa Procuraturii Anticorupție, ceea ce-mi creează mie impresia că lucurile nu stau prea bine la capitolul lupta cu corupția”, susuține Vadim Vieru. 

Mici progrese se înregistrează la combaterea spălării banilor. 

„A  fost adoptat cadrul normativ, este mult mai greu ca să faci tranzacții finaciare decât a fost, de exemplu, cinci- zece ani în urmă. Și asta este bine din perspectiva prevenirii spălării de bani, dar oricum, criminalii sunt destul de inovativi. Mai avem criptovalută, mai avem regiunea transnistreană, mai avem subiecți, reprezentanți ai statului, care sunt corupți și cadrul normativ nu este suficient. Iarăși, ne întoarcem într-un cerc vicios, unde este nevoie să funcționeze instituțiile statului”, precizează juristul. 

Subiectul combaterii criminalității stagnează. 

„Evident că noi avem o tipologie de infracțiuni care se comit cele mai des, cum ar fi – furturile, tâlhăriile, violența în familie, consumul de droguri și tot așa mai departe. Și acești indicatori, aparent nu scad, în condițiile în care populația R. Moldova e în scădere, ceea ce ne face să credem că criminalitatea nu stagnează, inclusiv este în creștere și asta o afirm făcând un coraport cu alt indicator care este numărul populației în penitenciare, care în ultimii ani, este la fel destul de  stabilă”, afirmă Vadim Vieru. 

„Mici progrese în domeniul respectării drepturilor omului”

Se înregistrează mesaje bune din domeniul respectării drepturilor omului. 

„Nu avem dosare politice pornite cum erau anterior când persoanele erau reținute, plasate în arest. Nu avem situații ca-n trecut când cei mai vocali lideri, fie mici, fie mai mari de opoziție, care nu reușeau să fugă la Moscova, evident, sau în altă parte, erau reținuți și plasați în arest. Din punct de vedere al drepturilor omului, este un mesaj bun”, susține Vieru. 

„La capitolul penitenciare avem iarăși suprapopularea. Sistemul penitenciar este vechi, moștenit vechi și cât de mult s-ar dori să schimbi lucrurile și ai avea planuri bine puse pe hârtie, atât timp cât nu ai resurse finaciare și numărul deținuților este legat de aceeași rată de criminalitate, de exemplu, atunci, nu poți să schimbi foarte multe lucruri”, susține juristul.  

Vadim Vieru notează și despre cazurile de malpraxis din sistemul medical. 

„Sistemul medical – cazuri de malpraxis, cu regret se întâmplă, multe, chiar dacă a venit o ministră care anterior critica foarte mult ceea ce se întâmpla la ministerul Sănătății. Cazurile de malpraxis continuă să se întâmple destul de des. Ca și pe mâna justiției, mai bine în spital să nu ajungi”, afirmă Vieru. 

„Investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante – avem o secție specială, lucrurile se mișcă, dar totuși sunt situații, din cauza pregătirii mai slabe a agenților de stat, a legii,  care uneori mai comit depășiri de aplicare a forței fizice și alte chestii, care duc până la urmă la situații de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor omului”, spune Vieru. 

Iar sărăcia influențează nu doar nivelul de trai al oamenilor, dar și respectarea drepturilor acestora. 

„Mai avem și drepturi sociale care, având în vedere nivelul de trai în R. Moldova, tot timpul a fost o problemă. Rata de inflație este una destul de mare, oamenii sunt săraci și statul pur și simplu nu poate să reacționeze eficient la ajutorarea sau crearea pentru persoane în vârstă și cu dizabilități a un trai suficient”, susține Vadim Vieru. 

Dosarul transnistrean 

Neschimbată pare să fie și starea de lucruri în regiunea transnistreană. 

„În regiunea Trasnistreană,  chiar dacă R. Moldova la un moment sub aspect de enforcement, este mai avantajată pentru că Ucraina practic a închis frontierele administrative cu  regiunea Trasnitreană,  acolo se comit abuzuri, deschis, demonstrativ. Sunt reținute persoane pentru simplul fapt că arborează un drapel la balcon și expun opinia anti-război. Guvernul R. Moldova se limitează la condamnări publice”, declară Vadim Vieru. 

„Drepturile omului în regiunea Trasnistreană, nu mai vorbesc de reintegrare, sunt un appendix la toate politicile care sunt la noi și nu sunt luate în serios, practic, sub nici o formă, decât doar când sunt reacții publice și anumite cazuri ajung în presă”, mai spune acesta. 

Iar la capitolul – ce împinge R. Moldova înainte și ce o trage înapoi, Vadim Vieru răspunde: 

„Înapoi o trage superficialitatea politicienilor, egoismul politicienilor, lipsa de cunoștință și lipsa unui plan foarte bine determinat de a-și executa, în raport cu votanții, promisiunile pe care le-au făcut. Și cred că asta este un lucru foarte rău, care o să ne taxeze pe viitor, pe toți cetățenii destul de mult. Și asta o să fie destul de dureros. În domeniul justiției, să vedem cu ce se termine procedura vetting și pre-vettingul, dar ce s-a întâmplat până acum este situația în care nu prea vezi lumina la sfârșitul tunelului”, consideră Vadim Vieru. 

Iar activitatea în politica externă a Maiei Sandu, reprezintă un mare beneficiu în calea spre aderare la UE. 

„La nivel de politică externă , președinta Maia Sandu își face foarte bine munca. Cred că cetățenii de principiu raționali, înțeleg acest lucru. Forumul care a fost organizat la Bulboaca este ceva fără precedent și nu știu dacă o să se mai întâmple în istoria R. Moldova astfel de evenimente, în curând, care permanent țin o astfel de țară destul de mică cu probleme destul de mari, pe agenda internațională. Și cred că asta este bine”, susține juristul. 

Puterea și oligarhii 

Despre deoligarhizare am vorbit cu expertul politic Valeriu Pașa. 

„R. Moldova prin intermediul Guvernului și-a asumat un plan legislativ de deoligarhizare și implementare al acestuia. Am văzut acel proiect, acel program, dacă sincer, nu m-a convins prea mult. Este o înșiruire de proiecte de legi care urmează să fie elaborate. Nu am văzut de acolo care este scopul, deci cum anume ajungem noi să spunem că în urma modificării acestor legi și aplicării acestor modificări, va scădea influența oligarhilor. Sincer, nu cred că la acest capitol s-a făcut tot ce a fost posibil”, consideră Pașa.  V

Cel mai important pas către deoligarhizare l-au făcut cetățenii care la alegeri, au redus influența oligarhilor la putere. 

„Există metode de a verifica de facto dacă a crescut sau a scăzut influența disproporționată a oligarhilor în viața publică din R. Moldova, în politică, în justiție, în mass-media. Și dacă este să comparăm cu anul 2019, atunci avem un progres foarte mare, iar cel mai mare rol în realizarea acestui progres l-au avut alegătorii R. Moldova. Atunci când în anul 2020, ulterior în anul 2021, prin vot la urne au redus influența oligarhilor în R. Moldova. Plahotniuc a fugit din țară. El nu mai are acea influența pe care o avea asupra politicului, deci astăzi în Parlament nu există forțe politice importante care să spunem că se subordonează lui Plahotniuc. Haideți să comparăm cu ceea ce a fost în anul 2019, atunci când 40 de deputați, care au intrat în Parlament la așa-numitele alegeri din 24 februarie, imediat erau sub controlul lui Plahotniuc. Aici avem un progres indiscutabil și putem să spunem că cetățenii au făcut mult mai mult decât a făcut Guvernul. Progresul când o să-l măsurăm? Progresul cel mai important va fi măsurat la următoarele alegeri, în ce măsură partidele care sunt direct sau indirect controlate de oligarhii fugari – cum Plahotniuc, Șor, Platon sau alții care-și doresc să devină în locul lor, vor intra și vor avea o pondere înaltă în Parlament sau nu. Iată aici cred că trebuie să ne punem principalele speranțe și asta va fi testul cel mai important, consideră expertul politic. 

Valeriu Pașa susține că există progres și la realizarea reformei administrației publice locale. 

„Avem un concept de reformă aprobat, mult discutat. Eu cred că procesul de consultări a fost destul de incluziv, nu pot spune că perfect, dar destul de incluziv și reprezentanții primăriilor, consiliilor raionale, consiliilor locale înțeleg că nu mai putem merge înainte cu acea structură pe care o avem. Aici cred că avem un progres veritabil, totuși, chiar dacă încă nu a fost dusă la sfârșit, dar au fost preluate și modele care au funcționat bine în Ucraina – această amalgamare benevolă a primăriilor. Eu cred că e o practică foarte bună și cred că vom avea progrese și în viitor”, menționează expertul. 

„Ceea ce ține de reforma administrației publice centrale, într-o oarecare măsură s-au făcut anumite progrese. Eu de exemplu, salut decizia de a revedea salarizarea personalului din ministere. La noi s-a discutat foarte mult despre salariile miniștrilor, dar scopul principal este profesionalizarea, atractivitatea funcțiilor din ministere, agenții. Chiar avem o problemă, acolo nu există personal calificat suficient, avem o sumedenie de funcții vacante, tinerii specialiști nu vor să vină. Cu acea mărire de salariu nu s-a rezolvat această problemă, dar cel puțin, sper eu că a mai redus din acel reflux de personal, pentru că ar fi cazul să-i ținem măcar pe cei care-i avem, pentru început”, mai punctează Valeriu Pașa. 

„S-a făcut încă o acțiune importantă –  crearea acestor departamente, suplimentarea de personal, în ministere, agenții, oameni care în mod dedicat se vor ocupa de integrarea europeană. Asta, la fel este foarte important”, precizează expertul. 

„Cetățeanul – pus în capul mesei”

Valeriu Pașa susține că în lupta dintre partidele pro-ruse și pro-europene, cetățeanul este cel care decide câștigătorul. 

„Existența unui consens larg, la nivel național în rândul alegătorilor, privind aderarea la Uniunea Europeană, este un factor sine fano. Eu cred că este cel mai important, dacă cetățenii din R. Moldova vor demonstra că noi suntem în absolută majoritate și această opinie nu se va schimba după cum bate vântul politic, de la un scrutin la altul. Asta este cea mai importantă condiție pentru ca să aderăm, adică să demonstrăm că noi vrem, nu doar putem, nu doar să cerem acest suport și deschidere din partea Uniunii Europene, dar să demonstrăm că noi, ca stat, ca și societate, ne dorim această aderare. Și aici, contează foarte mult această dezbatere geopolitică. Unde văd eu riscul cel mai mare – este din partea acestor prefăcuți europeni – cei care până mai ieri au mers să-i pupe papucii lui Putin, iar astăzi se declară cei mai pro-europeni. Asta este cel mai mare pericol, când cetățenii R. Moldova mânați de populism, de problemele pe care le avem, vor crede în falși pro-europeni. Și atunci, nominal putem să avem o majoritate parlamentară care va spune că este pentru integrarea europeană, dar în realitate, vor frâna toate reformele, vor transforma R. Moldova, din nou într-o spălătorie internațională de bani sau ceva de tipul acesta. Dacă unul vine să spună ce le place astăzi alegătorilor, cum este primarul capitalei, Ion Ceban. Acesta este cel mai bun exemplu de fals pro-european. Atât timp cât omul acesta nu și-a cerut scuze, n-a spus că-i pare rău pentru toate mizeriile pe care le-a turnat pe UE, cum să-l credem noi că este pro-european?”, precizează expertul politic. 

De asemenea, și expertul politic, ca și juristul, a calificat activitatea în politica externă a președintei R. Moldova, ca fiind benefică pentru calea spre UE, iar reforma justiției – un impas, și asta și din cauza tacticii adoptate de către guvernare. 

„În primul rând este domeniul justiției, rezistența absolut evidentă la orice schimbare, orice dorință de a lupta cu corupția, de a se curăță, de a se schimba din interior. Și asta se vede pe față și eu cred că lucrurile se agravează atunci când vezi judecători, care cu atâta aplomb iau decizii cum le trăsnește prin cap”, notează Valeriu Pașa. 

„Înțelegi că acești oameni doresc să se întoarcă în timpurile lui Plahotniuc pentru că atunci le-a fost lor bine. Când le este rău oamenilor, le este bine lor. Pe de altă parte, eu cred că și guvernarea a greșit foarte mult în abordarea sa a reformei justiției. Au trebuit să găsească o modalitate de dialog prin care să-i convingă pe majoritatea – judecători, procurori, că ei trebuie și pot să se schimbe, și să scape de cei mai toxici. Astăzi, însă cei mai toxici, practic sunt venerați și susținuți de acest sistem al justiției. Și asta cred că e cea mai mare problemă pentru că, atât timp cât nu vom avea principiul aplicării legii, vom avea probleme și în politică. Fugarii, oligarhii susținuți de Kremlin astăzi pompează bani la liber în R. Moldova, își plodesc un partid politic după altul, își cumpără posturi TV, finanțează o sumedenie de instituții așa-numite  de presă. Păi organele de drept trebuie să lupte cu această finanțare ilegală, dar ei nu doar că nu luptă, ei susțin cu tot dinadinsul și aceasta este cea mai mare vulnerabilitate și problemă a țării”, justifică expertul politic. 

Valeriu Pașa consideră că totuși, cea mai mare influență spre parcursul european al R. Moldova, l-au avut și îl au cetățenii R. Moldova, alegătorii. 

„Rezultatele alegerilor, asta contează foarte mult. În 2021, dincolo de mandatul vădit anti-corupție pe care l-a câștigat Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost și o alegere geopolitică clară. Urmează următoarele alegeri și asta va conta cel mai mult, cum o să voteze poporul. Ce poate să fie mai important decât alegerile și rezultatul acestora”, punctează Pașa. 

Referendum – da sau ba?

În cadrul Adunării  „Moldova Europeană”, s-a adoptat o rezoluție care prevede inclusiv modificarea Constituției pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.

Anterior, Igor Grosu, președintele Legislativului a declarat că în Parlament vor începe discuțiile privind introducerea integrării europene în Constituția Republicii Moldova. Deși PAS nu are majoritate constituțională pentru a modifica Legea Supremă, voturile necesare ar putea fi identificate de la unii deputați din opoziție. 

Și deși Maia Sandu a declarat că nu exclude desfășurarea unui referendum cu privire la aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, Igor Grosu susține „că lucrurile sunt deja confirmate”. 

„Cel mai bun referendum au fost cele două scrutine electorale, alegerile din 2020 și 2021, iar evenimentul „Moldova Europeană” a fost o confirmare în plus. Cetățenii Republicii Moldova sunt pro-europeni, optează pentru acest deziderat, vor să facă parte din lumea păcii, stabilității, respectului față de oameni. De aceea, toate lucrurile sunt deja confirmate”, a spus președintele Parlamentului.

Ce ne rezervă anul 2030?

Ceea ce ține de pronosticului Maiei Sandu ca R. Moldova să devină stat-membru UE până în anul 2030, experții abordați de ZdG susțin că e un pronostic realizabil. 

„Când a numit această dată, Maia Sandu, cred că s-a bazat pe discuțiile neoficiale pe care le-a avut cu liderii europeni. Vedem că zilele trecute a venit și președintele Consiliului European, Charles Michel, cu aceeași dată, cu aceeași perspectivă”, a menționat Valeriu Pașa. 

„Eu cred că R. Moldova o să facă parte din Uniunea Europeană, dacă la nivel național în R.  Moldova o să există suport politic pentru această idee. Suportul politic depinde de partidele care promovează această idee pro-europeană și se află la guvernare. Și depinde de prestația lor și modul în care în următoarele procese electorale, aceste partide o să fie selectate”, punctează Vadim Vieru. 

„Eu cred că e real ca până în 2030, R. Moldova să devină membru UE,  dar depinde de toată țara. Și e nevoie de a demonstra că țara este una europeană. E nevoie de muncit, e nevoie de a face o ordine generală, e nevoie de schimbat viziunile multor cetățenii care încă nu înțeleg că aceasta e unica perspectivă de existență și dezvoltare a țării”, a precizat Viorel Chivriga.

Această analiză este publicată în cadrul proiectuluiRepublica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).