Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Sechestre de miliarde vs confiscări…

Sechestre de miliarde vs confiscări de sub 1%. Cum am aflat, timp de cinci luni, câți bani (nu) ajung în bugetul de stat, după sechestrele anunțate de ARBI

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) anunță săptămânal despre sechestrarea unor bunuri care valorează zeci de milioane de lei. În cei cinci ani de activitate, valoarea bunurilor sechestrate de Agenție a ajuns la circa 5,6 miliarde de lei, majoritatea dintre ele fiind indisponibilizate exclusiv în folosul statului.

Mai puțin sau practic deloc se vorbește însă despre finalitatea acestor sechestre.

De la aplicarea sechestrului pe un bun și până la confiscarea acestuia este o cale lungă și anevoioasă. O parte dintre sechestre sunt scoase de procurori la faza urmăririi penale, unele se perindă prin instanțe ani buni, până când ajung magistrații să decidă soarta acestora, iar altele se blochează la partea confiscării.

Timp de aproape jumătate de an, ZdG a încercat să afle câți bani au fost confiscați în folosul statului din contul sechestrelor aplicate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Ne-am ciocnit de reticența instituțiilor, care au pasat responsabilitatea de la una la alta și ne-au îngrădit, sistematic, accesul la informații.

Într-un final, am aflat! Sub 1% din valoarea sechestrelor ARBI a ajuns, până acum, în bugetul de stat. Între timp, în aceeași perioadă însă, procurorii și magistrații au decis scoaterea de sub sechestru a bunurilor în valoare de 401 milioane de lei, indisponibilizate anterior de ARBI. Cu alte cuvinte, valoarea bunurilor scoase de sub sechestru este de zece ori mai mare decât valoarea confiscărilor în folosul statului.

Publicitate
Publicitate

Octombrie 2015: Cazul Olga Roman și Porsche-ul sechestrat

Olga Roman a ajuns în atenția opiniei publice în octombrie 2015, atunci când pe unul dintre cele mai populare site-uri pentru adulți a fost publicată o înregistrare cu caracter intim în care apare alături de Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat. O săptămâna mai devreme, Filat rămăsese fără imunitate parlamentară, fiind plasat în arest preventiv după ce pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru corupere pasivă și trafic de influență.

Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat.

La câteva zile după apariția acelui video, procurorii au deschis o cauză penală și pe numele Olgăi Roman pentru declarații false, iar la începutul lunii noiembrie 2015, au pornit o altă cauză penală pe numele ei, pentru complicitate la spălare de bani. Într-un final, ambele dosare au fost comasate. Olga Roman era acuzată că a beneficiat de o mașină de lux, înscrisă pe numele ei, din bani pe care Filat i-ar fi primit drept mită de la Ilan Șor. Ulterior, tânăra a vândut acel automobil, dar și-a procurat, în scurt timp, altul, de model „Porsche Cayenne”. Roman a fost audiată de procurori și obligată să nu părăsească țara. Ea însă nu s-a conformat și a plecat din R. Moldova, fiind ulterior dată în căutare internațională.

Martie 2021: Dosarul penal este clasat, iar banii din vânzarea mașinii, returnați proprietarei

În baza cauzei penale, în octombrie și noiembrie 2015, procurorii au descins cu percheziții la domiciliul tinerei, iar împreună cu ofițerii Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) au pus sub sechestru automobilul de model „Porsche Cayenne”, mijloace financiare în sumă de 8,5 mii de euro, patru carduri bancare, dar și un bilet de avion pe numele Olgăi Roman.

Totodată, pentru conservarea valorii mașinii sechestrate, ARBI, în comun cu Serviciul Fiscal de Stat (SFS), au decis valorificarea anticipată a automobilului „Porsche Cayenne”. Astfel, în 2019, acesta a fost vândut cu circa 653 de mii de lei. Banii au fost transferați pe contul ARBI, unde urmau să fie păstrați până la soluționarea cazului.

În noiembrie 2019, Olga Roman a fost reținută în Dubai, iar ulterior a fost extrădată autorităților de la Chișinău. Tânăra a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile, însă la scurt timp a fost eliberată.

Olga Roman

La începutul lunii martie 2021 însă, procurorii au dispus scoaterea ei de sub urmărire penală pe motiv că acțiunile acesteia nu întruneau elementele infracțiunii. Acuzatorul de stat şi-a argumentat decizia prin faptul că mai mulți martori au declarat că au ajutat-o financiar pe Olga Roman să-şi cumpere mașina.

Totodată, procurorul de caz a dispus restituirea banilor și a obiectelor sechestrate, dar și a mijloacelor financiare obținute după vânzarea automobilului, care se păstrau în contul ARBI, astfel încât niciun leu nu a mai ajuns în bugetul de stat.

ARBI: Două automobile valorificate anticipat. Alte 324 de bunuri nu au putut fi vândute

În cei cinci ani de activitate, deși ARBI este responsabilă de procedura de valorificare a bunurilor, Agenția a reușit să valorifice doar două autoturisme. În 2021, ARBI a comercializat cu 390 de mii de lei un automobil sechestrat într-un dosar care vizează frauda bancară. Banii, la fel, au ajuns, pe contul Agenției. Ca și în cazul Olgăi Roman, soarta acestora va fi decisă doar când dosarul va ajunge la o finalitate.

Până la începutul anului 2022, în cazul altor 324 de bunuri puse sub sechestru nu s-a reușit comercializarea acestora, din lipsa participanților, susțin reprezentanții Agenției. Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul ARBI, susține că valorificarea este un instrument de conservare a valorii bunului sechestrat și acesta poate fi aplicat atunci când există riscul de depreciere a bunului.

Procesul de valorificare nu are însă nimic cu confiscarea definitivă a bunurilor sechestrate de ARBI. În procesul de recuperare a bunurilor infracționale, conform legislației, ARBI este responsabilă doar de primele două faze ale procesului: efectuarea investigațiilor financiare paralele, indisponibilizarea bunurilor infracționale, evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale sechestrate, nu și de confiscarea acestor bunuri.

Procesul de recuperare a bunurilor infracționale se consideră finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzare a obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat, subordonat Ministerului Finanțelor.

Sechestre de 5,66 de miliarde de lei, majoritatea în folosul statului

ARBI a fost creată în anul 2017 ca subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) cu scopul de a eficientiza procesul de recuperare a banilor obținuți prin infracțiuni. Instituția a devenit pe deplin funcțională abia peste un an, după ce s-au operat mai multe modificări ale cadrului legal.

Într-un răspuns primit de ZdG, la 20 ianuarie curent, Agenția ne informează că în cei cinci ani de activitate a identificat bunuri și proprietăți, provenite din infracțiuni, atât din țară, cât și din jurisdicții din afară, în valoare de circa 6,5 miliarde de lei, aplicând sechestre pe bunuri care valorează aproximativ 5,66 miliarde de lei. Majoritatea acestor bunuri, cu o valoare de circa 5,36 miliarde de lei, au fost sechestrate exclusiv în folosul statului.

Săptămânal, ARBI anunță prin comunicate de presă cifre spectaculoase cu privire la valoarea bunurilor indisponibilizate. Agenția însă nu anunță niciodată despre soarta acestora, dar nici câte dintre bunurile sechestrate ajung să fie confiscate, într-un final. Pentru prima dată, despre transferul în beneficiul statului a unei sume de bani sechestrate, ARBI a anunțat, într-un comunicat, abia la sfârșitul lunii ianuarie curent, la câteva luni după ce ZdG se interesa de acest subiect.

Comunicat ARBI.

Agenția a anunțat despre transferul în beneficiul statului a 32 de milioane de lei, confiscați în urma unei decizii judecătorești pe cazul contrabandei de 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali în aprilie 2020. Mijloacele financiare reprezintă captura de la vama Leușeni, din aprilie 2020, atunci când șoferul unui autocamion a fost prins la frontieră în timp ce avea asupra sa 1,6 milioane de euro, nedeclarați. Banii au ajuns în bugetul de stat, după ce șoferul camionului a fost condamnat definitiv.

Deși, încă din 2020, autoritățile au aprobat instituirea unui Registru de stat al bunurilor infracționale indisponibilizate, iar dezvoltarea, funcționarea și implementarea acestuia urma să fie asigurată de către CNA, un asemenea sistem NU există. În context, ARBI ne-a comunicat că „Agenția este în proces de identificare a mijloacelor financiare necesare pentru elaborarea și implementarea acestui sistem”.

Decembrie 2021: ZdG începe să caute informații despre confiscările de pe urma sechestrelor ARBI

Timp de cinci luni, ZdG a încercat să afle câți bani au ajuns în bugetul de stat din contul sechestrelor aplicate de ARBI. Au fost luni de ping-pong de la o instituție la alta, în care autoritățile și-au pasat responsabilitatea și în care singura certitudine a fost încălcarea termenelor legale de a ne răspunde la solicitări.

La 1 decembrie 2021, a fost prima tentativă de afla care este valoarea confiscărilor din contul sechestrelor aplicate de ARBI. Într-o solicitare către ARBI am formulat o listă de întrebări, printre care ultima – despre valoarea confiscărilor. În răspunsul primit 10 zile mai târziu, această întrebare a fost neglijată.

La 15 decembrie 2021, am întrebat ARBI, repetat, despre valoarea confiscărilor din ultimii patru ani. Ni s-a spus că informația solicitată depășește aria de competență a ARBI și am fost direcționați către Ministerul Finanțelor (MF).

La 16 decembrie 2021, am solicitat MF informații despre valoarea totală, pe ultimii patru ani, a confiscărilor din contul valorificării sechestrelor aplicate de ARBI.

La 5 ianuarie 2022, MF prezintă informații cu referire la valorificările anticipate ale bunurilor sechestrate de ARBI, procedură realizată în comun cu Serviciul Fiscal de Stat (SFS), care are menirea de a conserva valoarea bunului și păstrarea banilor pe contul Agenției până la o eventuală soluționare a dosarului în cadrul căruia s-a decis indisponibilizarea acestuia. Totodată, reprezentanții ministerului cereau, în răspunsul lor, să expediem același demers către CNA, în subordinea căruia se află ARBI, pentru a obține informații complete.

La 12 ianuarie 2022, ne-am adresat din nou la ARBI. Am prezentat datele de la MF și am solicitat informații cu referire la confiscările la bugetul de stat din contul sechestrelor. Agenția ne-a confirmat informația oferită de minister. Ulterior, angajații Agenției au precizat că există o diferență între valorificare, care ține de competențele instituției, date de care dispun, și confiscare definitivă în folosul statului a sechestrelor aplicate de Agenție, informații pe care nu le dețin, instituția nefiind responsabilă de procedura de confiscare, care demarează doar după ce instanța decide asupra vinovăției persoanei și a confiscării bunurilor sechestrate. După confiscare, susțin reprezentanții ARBI, instanța transmite titlul executoriu către executorii judecătoreşti sau SFS, care vând bunurile și transferă/încasează banii la bugetul de stat.

„Din momentul informării procurorilor despre sechestrele aplicate, niciun organ – organele de urmărire penală, procurorii, instanțele de judecată sau executorii judecătoreşti –  nu informează Agenția cu privire la soarta bunurilor sechestrate de Agenție. Astfel, Agenția este în imposibilitatea de a informa cu privire la încasările provenite din vânzarea bunurilor confiscate”, se arată în răspunsul ARBI.

Ianuarie 2022: Nu există un sistem informațional

Din discuțiile neoficiale purtate cu reprezentanții ARBI pe parcursul lunii ianuarie, aflăm că, de fapt, problema constă în faptul că instituția nu dispune de un sistem informațional care ar permite vizualizarea informațiilor cu privire la soarta sechestrelor aplicate de instituție. Recomandarea a fost să solicităm datele de la Procuratura Generală (PG), Agenția Proprietății Publice sau MF.

Astfel, la 20 ianuarie 2022, am solicitat informații de la PG despre confiscările bunurilor infracționale sechestrate de ARBI.

La 31 ianuarie 2022, PG ne răspunde că „în fapt, Procuratura Generală nu duce evidență statistică specială a respectivelor” informații.

„Sistemul informațional automatizat „Urmărire penală: E-dosar, implementat în organele Procuraturii, nu oferă posibilitatea inițierii căutării datelor după criteriile invocate de dvs. În circumstanțele enunțate, nu este posibilă oferirea datelor indicate în solicitare”, se arată în răspunsul Procuraturii.

Totodată, PG ne sugerează să solicităm informațiile de la ARBI, care, potrivit prevederilor legale, asigură ținerea evidenței unice cu privire la bunurile infracționale indisponibilizate pe care le administrează, precum și cu privire la bunurile în privința cărora a fost dispus sechestrul, confiscarea specială sau confiscarea extinsă, inclusiv prin crearea unei baze de date specializate în acest sens.

La fel, la 20 ianuarie 2022, am expediat o nouă solicitare de informații MF în care ceream să ni se ofere informații despre valoarea bunurilor confiscate în folosul statului din contul sechestrelor aplicate de ARBI. Solicitarea a fost recepționată în aceeași zi.

Martie 2022: „Ne-a luat ceva timp ca să înțelegem dacă avem noi aceste date sau nu”

Peste două luni, la 30 martie 2022, am contactat reprezentanții MF pentru a afla la ce etapă este răspunsul la solicitarea noastră și când urmează să primim răspunsul, termenul maxim legal de furnizare a informației în baza unei solicitări fiind de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. În contextul Stării de Urgență, termenul general pentru oferirea unui răspuns este de 30 de zile, cu posibilitatea extinderii examinării din motive justificate până la 40 de zile calendaristice. MF a depășit însă chiar și acest termen.

„Da, nouă ne-a luat ceva timp ca să înțelegem dacă avem noi aceste date sau nu. Credeam că da, dar, de fapt, colegii noștri au verificat și noi nu le avem. Ceea ce avem noi este doar partea ceea de recuperare a activelor fraudate, adică ce ține de bănci. Dar ceea ce ne-ați întrebat, noi nu avem datele respective. De aceea a durat atât de mult, pentru că am încercat să înțelegem dacă cu adevărat nu deținem aceste date și să nu vă informăm eronat. Dar haideți că vedem și vă dăm ceea ce avem noi”, ne-a comunicat serviciului de presă al MF, precizând că vom primi răspunsul până la sfârșit de săptămână, (adică peste două zile). 

La 1 aprilie 2022, am revenit cu un apel pentru a ne asigura că vom primi răspunsul în termenii promiși, ni s-a comunicat însă că scrisoarea este la „semnat” pe masa ministrului și că, imediat ce va fi semnată, o vom primi.

La 4 aprilie 2022, am revenit cu apeluri, însă, de această dată, nu ne-a mai răspuns cineva. Astfel, am decis să-l contactăm direct pe Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor. Acesta ne-a asigurat că va discuta cu serviciul de presă pentru a afla unde e răspunsul și că vor reveni. În scurt timp, primim un e-mail de la serviciul de presă al MF: „Bună ziua, mai avem nevoie de câteva zile pentru solicitarea dvs. Vă rog să acceptați scuzele noastre de rigoare”.

Așteptăm!

La 13 aprilie 2022, întrucât MF nu a mai revenit, transmitem, din nou, un e-mail către minister pentru a afla la ce etapă este totuși răspunsul la solicitare. Totodată, insistăm să primim răspunsul, cel târziu, a doua zi. În scurt timp, suntem informați că scrisoarea a fost transmisă la semnat (din nou – n.r.). „Aștept acceptul conducerii”.

La 14 aprilie 2022, primim e-mailul de la Cancelaria MF cu răspunsul!

Cât ajunge în bugetul de stat din contul sechestrelor de miliarde?

Din răspunsul MF aflăm că din activitatea ARBI din ultimii patru ani, la bugetul de stat au fost încasați, în total, circa 38 de milioane de lei (!). Astfel, raportând valoarea de miliarde a sechestrelor aplicate de ARBI, care urmează a fi încasate la bugetul de stat sub diverse forme, la sumele încasărilor furnizate de MF pentru ZdG, constatăm că, de fapt, sub 1%, adică circa 0,71% din valoarea sechestrelor ARBI a ajuns, până acum, în bugetul de stat.

Între timp, în aceeași perioadă însă, procurorii și magistrații au decis scoaterea de sub sechestru a bunurilor în valoare de 401 milioane de lei, indisponibilizate anterior de ARBI. Cu alte cuvinte, valoarea bunurilor scoase de sub sechestru este de zece ori mai mare decât valoarea confiscărilor în folosul statului.

Infografic ZdG

„Mijloacele bănești încasate la bugetul de stat reprezintă munca mai multor instituţii publice”

Am cerut de la reprezentanții ARBI un comentariu cu referire la suma recuperată ca urmare a sechestrelor aplicate de instituție. Reprezentanții instituției au precizat că nu au o confirmare a acestei sume, dar au ținut să puncteze că „aceste mijloace bănești încasate la bugetul de stat reprezintă munca mai multor instituţii publice din R. Moldova, inclusiv a organelor de urmărire penală, procurorilor, instanțelor de judecată și, nu în ultimul rând, a SFS și executorilor judecătoreşti. Rolul fiecărei instituţii publice rezidă din faptul că, procesul de recuperare este format din patru etape – identificarea și urmărirea bunurilor infracționale, sechestrarea acestora, confiscarea acestora și a patra etapă – recuperarea efectivă a bunurilor infracționale, cu alte cuvinte restituirea bunurilor infracționale persoanelor vătămate sau, după caz, vânzarea bunurilor confiscate și încasare mijloacelor bănești la bugetul de stat. În același timp, Agenția are competențe funcționale doar în cadrul primelor două etape ale procesului de recuperare”.

Totodată, Agenția a precizat că, în contextul eficientizării cooperării la nivel național în domeniul recuperării bunurilor infracționale, urmează a fi creat și implementat un Program Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale.

Infografic ZdG

Rata de executare, în continuă scădere

Procedura de executare a titlurilor executorii, care prevede confiscarea bunurilor după ce dosarul în cadrul căruia a fost aplicat sechestrul ajunge la o finalitate în instanță, îi revine executorului judecătoresc. Atunci însă când e vorba despre încasări la bugetul de stat, procedura de executare este realizată de SFS, în comun cu executorii judecătorești.

Roman Talmaci, ex-președinte UNEJ

„UNEJ duce o evidență a tuturor dosarelor care sunt în executare și vreau să vă spun că rata nu este atât de îmbucurătoare. Peste legislația execuțională s-a intervenit foarte mult în ultimii 10 ani. Tot timpul legiuitorul a căutat cum să protejeze debitorul, nu știu de ce, în mod normal, ar fi trebuit creditorii, cei care au de recuperat. Mai ales că însăși reforma care a avut loc în 2010, temei pentru această reformă au fost multiple condamnări ale statului la CtEDO, anume la faza neexecutării hotărârii judecătorești. În 2010, rata de executare reală era 50,02%, adică 50% se executau. În 2020, a fost de 19%. Pentru 2021, statistica nu este încă definitivată, dar rata este mai joasă și este în continuă scădere. În fond, asta vorbește despre ineficiența mecanismelor care sunt puse la dispoziția organului de executare”, a declarat Roman Talmaci, ex-președintele și actualul membru al Consiliului UNEJ, care susține că deși, potrivit CtEDO, termenul rezonabil de executare este de un an, are dosare, în care sunt implicate autoritățile publice, care depășesc 10 – 15 ani.

ZdG a constat că autoritățile responsabile din R. Moldova însă nu dețin date cu referire la rata executărilor în cazul dosarelor care vizează încasări la bugetul de stat. Potrivit datelor Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, dacă în 2020, rata reală de executare în R. Moldova era de 19%, anul trecut, 2021, rata de executare a ajuns la circa 13%.

Evoluția ratei de executare în R. Moldova.

Roman Talmaci explică că tendința constantă de declin a indicatorilor de executare silită, se datorează unei serii de problemele sistemice asupra cărora UNEJ semnalează în ultimii 4 ani și care rămân a fi actuale și în prezent. 

Lipsa mecanismelor eficiente pentru executare și constrângere a debitorilor;
– Neexecutarea cronică a documentelor executorii privind încasarea pensiilor de întreținere
– Lipsa unei înțelegeri și aplicări unitare a prevederilor legale de către executorii judecătorești, judecători, procurori, avocați etc.;
– Încurajarea de către instanțele de judecată a unor practici nocive ale executorilor judecătorești;
Lipsa unor  garanții sociale pentru executorii judecătorești”, enumeră Roman Talmaci.

Lilia Ioniță, expertă anticorupție

Lilia Ioniță, expertă anticorupție și coordonatoare de proiecte în cadrul Asociației Obşteşti „Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupției”:
Problema constă în faptul cum se mișcă, în general, acest mecanism al proceselor penale în instanțele de judecată. Nu cred că e problema propriu-zis în instituțiile care decid aplicarea sechestrelor, dar viteza cu care se mișcă procesele în instanță, pentru că ele pot fi confiscate abia după ce există o decizie definitivă a instanței, atunci când persoana este condamnată. Astfel, atâta timp cât ele trenează, și asta durează ani buni, respectiv, și bunurile care au fost indisponibilizate de autorități, la fel, stau într-o stare de suspans și așteaptă ca judecata să-și spună cuvântul. Dar iarăși trebuie să vă dați seama că nu e vorba de un simplu judecător, pentru că în procedurile judiciare e vorba de comportamentul tuturor participanților. S-ar putea ca și procurori să nu se miște cu viteza așteptată de la ei, hai să zicem așa. Și ei ar putea să poarte o anumită vină pentru că nu merg prea rapid cu dosarele în judecată. Așa că toți participanții ar putea să poarte o parte din vină pentru faptul că aceste lucrurile trenează. Este totuși o chestie de colaborare dintre sistemul nostru judiciar, dintre organele Procuraturii, dintre ARBI, CNA. Soluția pe care o văd pe moment, este că ar trebui să se întrunească toți decidenții de la toate autoritățile implicate în acest mecanism, actorii care trebuie să contribuie la recuperarea activelor. Mă refer, începând cu cei implicați la faza de urmărire penală, ARBI, procurorii, instanțele de judecată, SFS, executorii judiciari și să vadă unde sunt aceste probleme. Înțeleg eu că s-au mai făcut niște strategii, s-a făcut și un plan de acțiuni pentru activitatea ARBI, dar ARBI este doar, să spunem așa, o piuliță mică în tot acest mecanism și ar trebui să facă totuși front comun cu celelalte instituții implicate, să analizeze și să vadă unde este, de fapt, problema. 

Publicitate
Publicitate