Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ PĂDURI INEXISTENTE. În căutarea…

VIDEO PĂDURI INEXISTENTE. În căutarea copacilor care NU au mai crescut

Terebna, raionul Edineț. În 2015, pe un deal de la marginea satului, au fost plantate câteva hectare cu puieți de salcâm. Astăzi au rămas, abia vizibile, doar brazdele care au fost săpate cu tractorul pentru a sădi copacii. Nici măcar un singur copac nu a crescut, iar ceea ce trebuia să fie deja o pădure frumoasă, a rămas doar un deal acoperit de buruieni.

La 20 de km de Terebna, pe teritoriul comunei Brătușeni, am găsit alte păduri… inexistente. Cazuri similare am găsit și în alte localități din țară. Pădurile inexistente au devenit realitate pentru că, de cele mai multe ori, după ce puieții erau plantați, de soarta lor ulterioară nimeni nu mai avea grijă.

Acum, autoritățile centrale anunță cea mai masivă campanie de împădurire din istoria R. Moldova: 100 de mii de hectare în următorii 10 ani. În acest context, ZdG a încercat să afle cum și dacă cei responsabili de noul program de împădurire au învățat din greșelile trecutului, astfel încât banii statului să nu mai fie irosiți, iar munca silvicultorilor să nu fie în zadar. 

În anul 2021, comparativ cu 2015, suprafețele terenurilor acoperite cu păduri s-au diminuat cu 8503 ha, constata, recent, Curtea de Conturi a R. Moldova.

Dacă vreți să susțineți munca noastră, ca să putem face mai multe materiale despre problemele de mediu, intrați pe https://zdg.one/donatii/

Publicitate
Publicitate

Un prim pas în realizarea Programului Național de Împădurire, în care se promite plantarea a 100 de mii de hectare de terenuri, a fost făcut în luna mai curent, când Ministerul Mediului și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) au semnat, la Chișinău, un acord prin care instituția internațională oferă țării noastre asistenţă în valoare de 325 de mii de dolari pentru elaborarea unui proiect care va fi aplicat la fondul verde pentru climă şi care vizează acest proiect în domeniul sectorului forestier. „Acest proiect va fi una din picături în marea de necesități care există pentru atingerea acestui obiectiv”, puncta Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului, la evenimentul de semnare a proiectului de cooperare. 

Intenția autorităților: 100 de mii de hectare de pădure în următorii 10 ani

În luna iunie curent, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune, ministra preciza că pentru derularea proiectului va fi nevoie de circa un miliard de euro, bani care nu se regăsesc în bugetul de stat. „Acum suntem în proces de dialog cu partenerii de dezvoltare care ar putea să ne ajute în acest sens. Obținerea finanțării este un proces destul de birocratic”, afirma Cantaragiu, care susținea că autoritățile centrale se află în discuții cu autoritățile publice locale pentru identificarea terenurilor pentru împădurire. Or, primăriile urmează să fie principalul furnizor de terenuri pentru campania promisă de autorități, ele având cele mai multe terenuri disponibile pentru acest proces.

Deși reprezintă cea mai mare campanie națională de împădurire anunțată vreodată în R. Moldova, aceasta nu este unica. În ultimii 30 de ani, în țară au derulat mai multe campanii cu un scop similar: de a împăduri terenuri din preajma satelor, care aparțin, în mare parte, autorităților publice locale. 

Rezultatele însă nu au fost, de fiecare dată, cele scontate de autorități. Astăzi, pe multe dintre terenurile pe care anterior s-au plantat copaci, în loc de păduri, avem doar buruieni, iar singurele dovezi care demonstrează că pe acele terenuri s-au plantat copaci sunt mărturiile primarilor, foști sau actuali, și imaginile din satelit.

Primar: „Ei de plantat au plantat, dar de ce nu s-au prins nu pot să spun”. 

Terebna, raionul Edineț. În 2015, pe un deal de la marginea satului, au fost plantate câteva hectare cu puieți de salcâm. Astăzi au rămas, abia vizibile, doar brazdele care au fost săpate cu tractorul pentru a sădi copacii. Nici măcar un singur copac nu a crescut, iar ceea ce trebuia să fie deja o pădure frumoasă, a rămas doar un deal acoperit de buruieni. Lucrările de plantare au fost făcute cu zeci de muncitori și tehnică mecanizată de către Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț, aflată în subordinea Agenției Moldsilva. După lucrările de „împădurire”, terenul a revenit în gestiunea autorității publice locale, în acest caz primăria Terebna. 

Dealul de la Terebna pe care nu a rămas niciun copac

Primarul de atunci al localității, Vitalii Vicol, care a condus primăria între 2015 și 2019, spune că problema împăduririi eșuate de la Terebna a ajuns și în vizorul procurorilor, doar că nu se cunoaște finalitatea. „Ei de plantat au plantat, dar de ce nu s-au prins nu pot să spun. Au fost materiale la procuratură, s-au ocupat cu ăștia de la Moldsilva, cine s-a ocupat acolo de plantare… Eu personal, ca primar, nu am fost chemat nicăieri și nu m-a întrebat nimeni despre asta”, ne-a spus fostul primar. 

Actualul primar, Valentin Țîțanu, confirmă și el că niciunul dintre salcâmii plantați nu s-a prins. Acum primăria își dorește să încerce din nou să împădurească acel deal: „Acolo sunt niște terenuri care se duc la vale, alunecă și noi vrem să le plantăm”.

Tot la Terebna, un exemplu că, de fapt, se poate

Tot la Terebna, pe un deal din imediata apropiere a locului unde împădurirea a eșuat, avem și un exemplu pozitiv de împădurire. Plantarea a avut loc în 2008, iar acum există deja o adevărată pădure de salcâmi. „Atunci au participat peste 100 de persoane în toată ziua și a fost totul bine. Depinde și de puieți, dacă sunt calitativi. Că să fie totul bine, trebuie din toate punctele de vedere să fie ok: și terenul, și aratul, și plantatul, și puieții, și udatul. Atunci noi am rămas foarte mulțumiți, pentru că erau niște terenuri degradate. Acum sunt niște copaci… 50 de hectare e foarte bine pentru noi. Cum a crescut acum prețul la gaz, peste câțiva ani putem face autorizație de tăiere și apoi se face regenerarea”, afirmă actualul primar, tot el fiind cel care conducea primăria și în acea perioadă.

În zare – pădurea plantată în 2008

Pădurea însă nu ar fi crescut dacă, după plantare, ar fi fost lăsată de izbeliște. „Au fost probleme cu ciobanii, dar noi am protejat, am păzit, am prășit. Acum e o pădurice de salcâmi jos pălăria. Erau probleme că le-am luat imașul ciobanilor, dar i-am chemat, am discutat, am făcut niște dispoziții și i-am preîntâmpinat. După ce au crescut copacii, la vreo 5-6 ani de zile, îmi ziceau «domn primar, ce-i de bine». Toamna animalele mănâncă păstăile, copacii deja îs mari, animalele nu-i pot roade, crește iarbă, îi umbră. E foarte bine. Așa-i la noi, deodată când trebuie să faci – îi rău, îi greu, dar pe urmă, când vezi lucrul că e făcut, atunci ne pare bine”, ne-a spus Valentin Țîțanu.

Contabilă: „Toată întrebarea constă în bani, paza nu depinde numai de dorință”

La 20 de km de Terebna, pe teritoriul comunei Brătușeni, am găsit alte păduri… inexistente. La hotarul de nord-est al comunei urma să se întindă acum o pădure de salcâm de peste 25 de hectare. În realitate însă, după 7 ani de la plantare, copacii abia dacă ocupă o jumătate din această suprafață, restul fiind un imens imaș cu câțiva copaci din loc în loc. Rata de prindere a salcâmilor a fost mai bună doar pe marginile terenului, unde puieții au fost plantați pe brazde făcute cu tractorul. Aici salcâmii sunt deja mai înalți de 3 metri. Pe alte laturi ale terenului, chiar dacă au fost plantați pe brazde, rata de prindere a puieților a fost mult mai mică, iar completări ulterioare nu s-au mai făcut. Pe mijlocul terenului însă, unde puieții au fost plantați în gropi, fără prelucrarea mecanizată a pământului, terenul a rămas practic gol.

Plantația de salcâmi de la Brătușeni, unde copacii s-au prins doar pe margini

Tot la Brătușeni, pe șesul din preajma unui iaz, au fost plantați plopi, dar și aici au supraviețuit doar câțiva copaci. Majoritatea puieților fie nu s-au prins, fie au fost mâncați de animale sau cosiți de localnici. În locul unor plopi care ar fi trebuit să depășească 3 metri în înălțime, pe cea mai mare parte a terenului am găsit doar niște lăstari de un metru, crescuți din tulpinile tăiate ale copacilor. Aceeași situație am întâlnit-o și pe o altă fâșie de teren din apropiere, unde ar fi trebuit să crească tot plopi. 

Primarul spune că salcâmii s-au prins prost din cauza secetei, iar plopii, pe lângă secetă, ar fi fost afectați și de animalele care sunt păscute în acea zonă. Reprezentanții primăriei recunosc că nu au asigurat paza acelor terenuri și nici lucrări de îngrijire a copacilor nu au fost făcute. „Eu din 2016 am venit aici contabilă și nu țin minte așa activități. Toată întrebarea constă în bani, paza nu depinde numai de dorință”, ne-a spus contabila primăriei Brătușeni.

Așa arată puținii copaci care au supraviețuit 

Din 1500 de copaci plantați în 2019 în fâșia de protecție a râului Bîc, niciunul nu a „supraviețuit”

Pe 26 octombrie 2019, în cadrul Campaniei Naționale de Înverzire „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, zeci de angajați ai Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” și ai Direcției generale locativ-comunale și amenajare, au plantat arbori în fâșia de protecție a râului Bâc, pe un segment situat între str. Muncești a Capitalei și satul Bîc. Acțiunea de plantare a fost anunțată cu câteva zile înainte pe site-ul primăriei Chișinău. Se spunea, în acel anunț, că urmau a fi sădiți 1500 de arbori.

La acțiunea de plantare din fâșia de protecție a râului Bîc au participat consilieri municipali, dar și politicianul Andrei Năstase, în acel moment ministru de interne și candidat în turul doi la alegerile locale din Chișinău

Participanții, printre care și politicieni, au plantat copacii în gropi făcute direct pe terenul neprelucrat în prealabil – o toloacă bătătorită folosită până atunci pentru pășunatul vitelor. În aceste condiții, rezultatul era previzibil din start. Niciunul dintre copacii plantați în 2019 nu a „supraviețuit” până astăzi. Au rămas doar urmele gropilor în care au fost plantați puieții, iar vacile pasc în continuare pe acel imaș. 

Plantația de pe malul Bâcului. Octombrie 2019 vs iulie 2022

Agenția „Apele Moldovei”, în gestiunea căreia se află terenul de pe malul Bâcului, ne-a răspuns la o solicitare de informații că „nu cunoaște cauza deteriorării și nici nu a fost sesizată în acest sens, or controlul respectării fâșiilor riverane de protecție a apelor nu este de competența Agenției”.

Așa arăta în iulie 2022 lunca Bîcului pe segmentul pe care în octombrie 2019 s-au plantat copaci

Plantație forestieră în Suruceni: Buruienile mai înalte decât pomii

Satul Suruceni, r. Ialoveni, a fost printre cele 24 de localități din R. Moldova care au beneficiat, în urmă cu doi ani, de un grant nerambursabil din partea Fondului Global de Mediu (GEF) din cadrul Programului Rural de Reziliență Economico-Climatică Incluzivă (IFAD VI) și resursele fondului special ASAP din cadrul Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD VII). Localitatea a primit 350 de mii de lei pentru a înființa o plantație forestieră pe o suprafață de 10 hectare. La aproape doi ani de la inițierea proiectului, la fața locului am descoperit că buruienile sunt mai înalte de câteva ori decât copacii, iar pe alocuri aceștia lipsesc de tot, în timp ce alții sunt deja uscați. Lucrurile puteau fi și mai grave dacă, după plantarea inițială, autoritățile locale nu alocau bani pentru replantare. 

Lucrările de plantare de la Suruceni nu au fost făcute de Moldsilva, ci de o firmă privată, Nicol Flora SRL, selectată de primărie. Suma alocată plantării a constituit 350 de mii de lei

Sergiu Gorceac, primarul satului Suruceni, susține că autoritățile locale nu poartă nicio vină pentru starea actuală a plantației. „Pădurea o să crească, dar va trebui iarăși să reparăm. Din păcate seceta a… posibilitatea să irigăm 10 ha… primăria nicicum nu are așa finanțe. Noi ne-am aventurat inițial să facem un lucru frumos, dar să uzi 10 ha, trebuie niște surse financiare mai (mari, n.r.)… Banii au fost pentru plantare, nu și pentru întreținere. S-au prins pe undeva mai rău, pe undeva mai bine. Anul trecut am reparat și în primăvară era binișor. Prima dată i-am prășit, a doua oară îi prășim săptămâna asta. Ca să frezezi tot buruianul și să-l faci mai mic decât copacii, trebuie 40-50 de mii (de lei, n.r.). Pentru bugetul nostru e o sumă mare. Dacă mai aveam 50 de mii, mai făceam o bucată de iluminat. Dar noi am prășit împrejurul copacilor”, afirmă primarul, care e sigur că, pentru viitor, a învățat o lecție. „Pe viitor la sigur eu n-o să-mi asum întreținerea, adică întreținerea depinde de cel de sus, să spunem așa. Dacă nu plouă – sunt niște costuri enorme”, constată primarul de Suruceni. 

Pădurar: „Pădurea trebuie îngrijită”

Există însă și exemple pozitive. Unul dintre ele este localitatea Hârtop, din raionul Cimișlia. De mai mulți ani, în cadrul Primăriei din comună există funcția de pădurar. De câteva luni în această funcție, Eugeniu Dutca afirmă că rolul său este de a păzi și îngriji fondul forestier. 

„Vara avem grijă să nu fie pășunat, tăieri ilicite. Păzim. Toamna, iarna, primăvara, sunt lucrări de îngrijire a pădurii. Normal că este important ca un om să aibă grijă de pădure într-o localitate, pentru că, altfel, aceste lucrări de îngrijire nu are cine să le facă. Pădurea trebuie îngrijită. În sat nu avem exemple de plantații care să nu devină pădure. Practic ce s-a plantat la noi în localitate sunt păduri frumoase. Dacă unei păduri nu-i faci lucrările de îngrijire, ea se usucă. Și evident, trebuie să o păzești. Animalele ca animalele, dar oamenii… Vedeți că au ridicat tarifele la tot, așa că lumea o să se bage și o să fure”, susține pădurarul. 

Acest caz este însă unul izolat, pentru că, în majoritatea satelor din R. Moldova, nu există persoane responsabile de gestionarea pădurilor care aparțin primăriilor. Astfel, multe plantații de pe terenurile autorităților publice locale nu au mai devenit pădure pentru că nimeni nu a avut grijă de soarta lor. 

Directorul Moldsilva: „Ar trebui să înțelegem foarte serios că, în R. Moldova, pădure fără pază nu există”

Pe parcursul anului 2021, în timp ce ZdG documenta cum se fură lemnul din pădurile țării, am filmat zone fără urmă de copac inclusiv în interiorul fondului forestier gestionat în exclusivitate de către Agenția Moldsilva. Oamenii erau sceptici că, pe acele terenuri, vom mai avea pădurile de altădată, deși fuseseră plantați copaci. 

Valeriu Caisîn a fost numit, recent, director al Agenției Moldsilva. Cu o experiență de peste 20 de ani în silvicultură, acesta a fost martorul multor campanii de împădurire care au derulat în R. Moldova și crede că autoritățile, dar și instituția pe care acum o conduce, au ce învăța din greșelile trecutului. „Trebuie să învățăm sau să înțelegem în primul rând că împădurirea este un proces tehnologic care are niște operațiuni obligatoriu de respectat. La acest proces poate și trebuie să participe și societatea civilă, dar el trebuie să fie făcut de specialiști. Ar trebui să înțelegem foarte serios că, în R. Moldova, pădure fără pază nu există. Oricare suprafață de pădure lăsată fără pază, va dispărea”, atenționează directorul Moldsilva.

Valeriu Caisîn, directorul Agenției Moldsilva

„Cred că sunt mai multe greșeli din care ar fi bine să învățăm. Cred că una din cauzele dispariției fostelor plantații sau a unei părți din acestea sunt aceste cauze. Ele nu au fost asigurate cu pază în continuare și cu structuri funcționale… Autoritățile publice locale nu au în statele lor personal specializat pe păduri, dar ar trebui, după părerea mea. Au fost și greșeli tehnologice, nu e nimeni scutit de această treabă, dar au fost și momente de neîngrijire a pădurii după ce ea a fost creată și după ce ea a fost întoarsă la proprietari și la deținătorii de terenuri”, constată directorul Moldsilva, care este sigur că statul „are capacitatea să învețe din aceste greșeli, cu siguranță”. 

„Nu este de neglijat costul creării plantațiilor forestiere și asta ar fi o problemă destul de importantă. Ele nu sunt ieftine. Și este păcat să nu învățăm din aceste greșeli, ca să admitem niște costuri și niște consumuri de bani nejustificate, care peste o perioadă de timp să dispară”, precizează Valeriu Caisîn

Director ICAS: „Fiecare comunitate trebuie să vadă ce face, că au nu doar de pășunat, dar au și de încălzit”

Programul Național de Împădurire anunțat de Ministerul Mediului, prin care se promite împădurirea a 100 de mii de hectare în următorii 10 ani, încă este în elaborare, iar Dumitru Galupa, directorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) afirmă că acesta se află abia la prima etapă, în care sunt identificate terenurile. „Va fi o hotărâre de Guvern prin care vor fi stabilite responsabilitățile, care vor fi atât pentru cei care vor efectua plantările, cât și pentru cei care le vor prelua după ce vor fi plantate și vor fi atinse gradele de reușită. E clar că autoritățile locale poartă responsabilitatea pentru terenurile pe care le au și care vor fi plantate, o să poarte responsabilitate de starea lor”. 

Galupa afirmă că statul trebuie să învețe din greșelile trecutului și să aloce bani și pentru paza pădurilor nou create, nu doar pentru plantare. „Trebuiesc găsite mijloace financiare pentru organizarea personalului specializat care va asigura integritatea acestor terenuri. Altă soluție nu este. La nivel de comună, fiecare primărie, fiecare comunitate, trebuie să vadă ce face, că au nu doar de pășunat, dar au și de încălzit”, susține oficialul. 

Promisiunea Ministerului Mediului: „Noi am planificat acțiunile care acoperă toate etapele astea”

Ministerul Mediului este entitatea care a anunțat Programul Național de Împădurire și care urmează să asigure buna lui desfășurare. ZdG a încercat, mai multe zile la rând, să discute cu reprezentanți din conducerea Ministerului Mediului. Nici ministra Iuliana Cantaragiu, nici alte persoane din conducerea acestei instituții nu au fost disponibile pentru dialog, fiind delegat să discute cu noi Dumitru Gorelco, șeful Direcției Politici în domeniul Biodiversității, angajat în cadrul acestei instituții din anul 2015. El promite că, în noua campanie de împădurire, autoritățile vor învăța din greșelile care s-au făcut anterior. 

Dumitru Gorelco, șeful Direcției Politici în domeniul Biodiversității, Ministerul Mediului

Dumitru Gorelco: În programul dat, noi am planificat acțiunile care acoperă toate etapele astea, inclusiv paza și protecția ulterioară. După ce ea (pădurea, n.r.) ajunge în stare de masiv și copacul este mare, dependent de factorii climatici și el singur se dezvoltă și nu mai are riscul ăsta…, atunci el este dat primăriei.

ZdG: Adică Moldsilva o să se ocupe până când copacul o să ajungă în stare de masiv?

Dumitru Gorelco: Evident, corect. Altfel nu avem nicio șansă. Chiar și paza și protecția, ca să evităm factorii ăștia sau faptele astea. Noi încercăm cu primăriile să discutăm, să le explicăm anume riscurile și să identificăm care au fost problemele anterioare. Să identifice ei terenurile unde va fi pășunat, să nu plantăm sau să avem riscurile astea, dar să ne dea terenuri care, evident, nu vor mai fi utilizate în scopul dat.

Expert: „E suficient o oră-două, poate și mai puțin, ca o cireadă de oi sau capre să pască și am falimentat cu toată investiția făcută”

Expertul în silvicultură Aureliu Lozan precizează că eșecul unor campanii de împădurire anterioare s-a datorat mai multor factori, care, pe viitor, trebuie luați în calcul, pentru ca istoria să nu se repete. „A intervenit factorul biotic, factorul climateric. După asta a intervenit factorul uman. Acolo unde s-a împădurit și pădurea poate nu s-a dezvoltat în calitățile sale excelente a intervenit factorul uman, spre exemplu, prin pășunat. Deci, imaginați-vă că unde am plantat o pădure tânără e suficient o oră-două, poate și mai puțin, ca o cireadă de oi sau capre să pască și am falimentat cu toată investiția făcută”, constată expertul.

Aureliu Lozan, expert în silvicultură

Ecologiștii atrag atenția și asupra faptului că un program de împădurire de succes presupune mai multe etape, care durează ani de zile. „Din păcate, dacă lucrul ăsta se întâmplă superficial, neplanificat bine, consecința acestui fapt se vede cu ochiul liber. Și astfel se irosesc bani publici”, constatată ecologistul Petru Vinari, președintele Asociației Obștești „Parcurile Viitorului”. Acesta afirmă că orice plantație în masă, pentru a deveni pădure, are nevoie de un amenajament silvic. 

„Plantațiile nu ajung să fie păduri din cauza că ele îs doar simple plantații și ele nici măcar nu corespund unor norme tehnice. Este un principiu simplu. În conformitate cu legislația în vigoare, nu contează ce fel de pădure, ce fel de natură a terenului, în ce proprietate ea se găsește, dacă se găsește o intenție pentru a iniția un proces de împădurire a acestui teren, trebuie în primul rând să fie făcut un amenajament silvic, adică un document tehnic care se bazează pe principii de continuitate, de eficiență și de protecție a biodiversității”, remarcă ecologul.

Ecologist: „…în timp nici nu se mai vede urmă că acolo s-a plantat ceva”

Ce se întâmplă dacă nu avem grijă de pădure, o plantăm și am uitat de ea? Se întâmplă că terenul dat rămâne în starea, plus-minus, de până la activitățile de împădurire și în timp nici nu se mai vede urmă că acolo s-a plantat ceva”, precizează activistul civic. Acesta afirmă că pentru ca o plantație să devină pădure este nevoie ca terenul să fie îngrijit, în medie, 3-5 ani „cu decopleșiri de buruian, să fie completat, adică puieții care nu s-au prins ar trebui să fie completați pentru ca terenul să intre în stare de masiv cât mai rapid”.

Ecologistul Petru Vinari, președintele Asociației Obștești
„Parcurile Viitorului”

Despre o planificare corectă a procesului de plantare a unei păduri vorbește și expertul în silvicultură Aureliu Lozan. „Dacă am plantat în primul an o pădure, asta nu înseamnă că prin asta am finalizat totul. Asta e doar începutul. Trebuie să avem grijă, în fiecare an, să replantăm, să venim cu completări acolo unde nu s-a prins materialul săditor și tot așa până aducem pădurea la o stare anumită, pe care noi o considerăm suficientă pentru ca pădurea, sau ecosistemul format, să-și capete funcțiile ecologice de autoreglare care pot să se mențină”, menționează acesta. 

Curtea de Conturi:În anul 2021, în comparație cu anul 2015, suprafețele terenurilor acoperite cu păduri s-au diminuat cu 8503 ha”

În decembrie 2021, și Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM) stabilea că procesul de regenerare și împădurire a terenurilor fondului forestier se efectuează cu încălcarea normelor și a cadrului regulator în domeniul silvic. „Regenerarea deficientă poate avea un impact negativ imediat sau un impact care s-ar putea manifesta doar după un timp îndelungat, cu implicații greu de estimat”, constatau raportorii Curții de Conturi. 

Pe parcursul a 17 ani, perioada realizării Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, indicatorii principali aferenți domeniului fondului forestier au avut tendințe de creștere modestă. Suprafața terenurilor acoperite cu păduri înregistrează o creștere de 1,8 p.p. (puncte procentuale, n.r.) față de indicatorul anului 2003 (9,6 %), constituind la finele anului 2020 – 11,4%, sau de patru ori mai mic decât media pe continent (30%-45%), se precizează în raportul CCRM. 

Informația privind lucrările de regenerare efectuate în anii 2003-2020 de către Agenția „Moldsilva”, ha

Indicatori20032017201820192020
Regenerarea pădurilor în fondul silvic de stat31534639485347024371
prin plantări și semănături998978102612281076
prin ajutorarea regenerării naturale a pădurilor16152955341031102899
prin regenerarea naturală540706417364396

Sursă: Raportul privind realizarea Programului de stat de regenerare și împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020.

Dinamica suprafețelor de teren acoperite cu păduri din cadrul fondului forestier național

Terenuri ale fondului forestier2015201620172018201920202021
Suprafața terenurilor forestiere402310402963402345403614405078405461405826
Suprafața terenurilor acoperite cu păduri371050378050378150366082370339364963362547
Ponderea suprafețelor acoperite cu păduri92,2%93,8%94,0%90,7%91,4%90,0%89,3%

Sursă: Cadastrul funciar pentru anii 2015-2021

Datele din Cadastrul funciar pentru anii 2015-2021 arată că, în această perioadă, atât gradul de împădurire în cadrul fondului forestier, cât și suprafețele împădurite au înregistrat un trend neuniform, în anii 2018 și 2020-2021 ambii indicatori fiind în descreștere. În anul 2021, în comparație cu anul 2015, suprafețele terenurilor acoperite cu păduri s-au diminuat cu 8503 ha, sau cu 2,3%, și ponderea suprafețelor acoperite cu păduri, respectiv, a scăzut cu 2,9 p.p

CCRM a constatat că, în ultimii ani, în R. Moldova au fost derulate activități de împădurire prin mai multe programe. Unul dintre acestea a fost Programul de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020. Conform informațiilor prezentate de către Agenția „Moldsilva”, pentru realizarea Programului de stat au fost cheltuite resurse financiare în sumă totală de 526 de milioane de lei  sau cu 62,1 milioane de lei mai puțin decât valoarea estimată a proiectului, de 588,1 milioane.  

CCRM: „Auditul are suspiciuni asupra faptului dacă aceste lucrări real au fost executate”

Auditorii Curții de Conturi au mai constatat , în rezultatul vizitelor în teritoriu, mai multe devieri de la norma legală. 

„De exemplu, în cadrul vizitei la OS Vadul lui Vodă (Î.S. Î.S. Chișinău), au fost supuse verificării lucrările de regenerare artificială. Potrivit documentelor prezentate pe parcela 81 D-2 pe 0,8 ha, în toamna anului 2020, au fost realizate lucrări de regenerare artificială prin sădirea a 1866 de salcâmi. La fața locului însă auditorii au constatat că parcela menționată era într-o stare neîngrijită. Respectiv, auditul are suspiciuni asupra faptului dacă aceste lucrări real au fost executate”, se precizează în raportul Curții de Conturi. „De menționat că pe această parcelă erau constatate urme ale mijloacelor de transport, lăsate direct pe copacii sădiți”, enunțau auditorii CCRM.

La sfârșitul lunii iunie curent, atunci când am mers la fața locului, am găsit pui de salcâm de dimensiuni diferite, semn că, după plantarea inițială, s-au făcut completări în sezonul următor de plantare. De asemenea, pe rândurile tinerilor salcâmi, în special în jurul lor, buruienile erau proaspăt tăiate. 

Dumitru Alexei, inginer fond forestier în cadrul Întreprinderii Silvice Chișinău, afirmă că „acolo sigur s-au plantat, pur și simplu copacii nu se observă în primii ani de vegetație. Totul pare urât, pare straniu. După o tăiere rasă, primul an în care se plantează, noi nu facem ca agricultura, să curățim tot și să plantăm în rând, iar la ochi arată nu prea plăcut. Dar, al 4-lea, al 5-lea an, acolo deja se vede că s-au făcut lucrări. Sigur că au greșit (auditorii de la Curtea de Conturi, n.r.). Nu există suprafață care nu este replantată”, susține Dumitru Alexei. 

Datele prezentate pentru ZdG de către ICAS arată că în R. Moldova cele mai masive plantări de pădure au avut loc în perioada guvernării comuniste. Între anii 2002-2009 s-au plantat, în medie, circa 8 mii de hectare de pădure în fiecare an. Începând cu anul 2010, cifrele s-au diminuat de câteva ori, fiind impădurite doar circa o mie de hectare pe an. 

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS)

Publicitate
Publicitate