vizualizări
17 mai 2021 | 09:31

„Declară valoarea reală a bunurilor!”, îndemna Autoritatea Națională de Integritate, în octombrie 2020, într-un spot video despre fenomenul declarării bunurilor, în special a automobilelor, deținute de către unii funcționari la prețuri derizorii. Ziarul de Gardă a constatat însă că chiar inspectorii de integritate din cadrul acestei instituții, cei care verifică declaraţiile de avere ale tuturor funcţionarilor, indică în declarații automobile care ar avea o valoare de 5 sau 10 mii de lei sau că le-ar fi primit în folosință de la părinți. Totodată, unii inspectori declară locuințe cu valoarea de zero lei.

Unii inspectori de integritate își justifică aceste eschivări  făcând trimitere la prevederile legii fiscale, care stipulează includerea în declarații a valorii bunurilor din actele de achiziție, alții mint în privința identității lor sau se ascund în spatele serviciului de presă al instituției. Experții în domeniu susțin, însă, că integritatea inspectorilor ar trebui să fie în afara oricăror suspiciuni, iar statul ar trebui să modifice cadrul legal sau să propună soluții care ar încuraja populația să declare valoarea reală a bunurilor.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI), succesoarea Comisiei Naționale de Integritate, este singura instituție abilitată să verifice declarațiile de avere și interese personale ale funcționarilor. În prezent, în cadrul Autorității activează 20 de inspectori de integritate, 18 dintre ei declarând bunuri mobile și imobile la prețuri derizorii, automobile de zero lei sau că ar locui în casele părinților sau ale rudelor. Declarațiile de avere ale acestora sunt depuse la aproape cinci luni după ce ANI a promovat în spațiul public un spot video prin care îndemna funcționarii să nu mai indice în declarațiile de avere și interese personale mașini de 10 mii de lei sau alte bunuri subevaluate – „Ați observat ce preț dau copiii jucăriilor? În schimb, se pare că maturii o fac mai copilărește. ANI te îndeamnă: Declară valoarea reală a bunurilor”.

Inspectoarea cu automobil de 9 mii de lei, care minte despre identitatea sa

Mașina inspectoarei Cristina Ciubotaru – 9 mi de lei

Inspectoarea Cristina Ciubotaru deține un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2008 și cumpărat în 2013, al cărui valoare indicată este de doar 9 mii de lei. Pe site-urile de specialitate, prețul unui astfel de automobil este de aproape 20 de ori mai mare, variind între 140 și 180 de mii de lei. 

Am găsit-o pe inspectoare la volanul mașinii Toyota RAV4 în parcarea ANI. Aceasta a evitat să discute cu noi și ne-a spus că nu se numește Cristina Ciubotaru și că nici măcar nu poartă prenumele Cristina.

Reprezentanții ANI ne-au confirmat însă că aceasta este persoana pe care noi o căutam. Câteva zile mai târziu, inspectoarea a fugit iarăși de reporterii ZdG prin ușa din spate a clădirii ANI. 

Automobil de 8 mii de lei și apartament de zero lei

Mașina inspectorului Radion Buzu – 8 mii de lei

Inspectorul Radion Buzu declară un autoturism Pontiac Vibe, fabricat în 2004 și cumpărat în 2017, cu 8 mii de lei și un apartament de circa 50 de metri pătrați, al cărui preț nu este indicat. Buzu susține că locuiește în apartamentul părinților, motiv pentru care nu a declarat valoarea bunului imobil, iar prețul mașinii este declarat conform datelor din contractul de vânzare-cumpărare. În realitate, un astfel de automobil valorează aproximativ 80 de mii de lei, de zece ori mai mult decât prețul indicat de inspector. 

„Referitor la preț, m-am condus după cadrul legal care prevede că se indică prețul contractual. Eu am contract de vânzare-cumpărare și prețul este de 8 mii de lei. Cât privește bunul imobil, nu indic prețul, deoarece apartamentul nu îmi aparține. Acesta este al părinților, iar eu doar mă folosesc de el. La moment, aș putea spune că locuiesc în chirie în apartamentul părinților”, ne-a spus Radion Buzu.



Automobil de 5 mii de lei – „Cred că era o practică”

O altă inspectoare care declară automobile la prețuri derizorii este Tatiana Pistrui. Familia Pistrui deține o Dacia Logan, fabricată în 2005 și cumpărată în 2007 cu 5 mii de lei, dar și un Nissan Altima, din 2003, care ar fi costat doar 10 mii de lei. În 2021, însă, o Dacia Logan produsă în 2005 poate fi cumpărată la prețul de circa 50 de mii de lei, iar valoarea unui Nissan Altima este de 120 de mii de lei. Inspectoarea Pistrui declară și un Jaguar XF, fabricat în 2012, aproape de valoarea reală. 

Mașina inspectoarei Tatiana Pistrui – 10 mii de lei

Tatiana Pistrui nu a dorit să discute cu noi și ne-a transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt a ANI că „mașinile au fost procurate cu mult timp în urmă și am indicat valoarea din contractele pe care le dețin”. Câteva zile mai târziu, am reușit, totuși, să discutăm cu inspectoarea, pe care am întâlnit-o în parcarea ANI la volanul automobilului de model Nissan Altima. 

„Ele au fost procurate cu mult timp în urmă, pe când eram în concediu de maternitate, și nici nu mai știu de ce au fost stabilite așa (prețurile – n.r.). Soțul s-a ocupat. Cred că era o practică”, ne-a spus aceasta.


Automobil de 10 mii de lei și apartament donat 

Și inspectoarea Olga Vizitiu conduce un autoturism subevaluat: o Honda Civic, fabricată în 2008, cumpărată în 2017 cu 10 mii de lei. Pe piața auto, un astfel de automobil este vândut cu peste 100 de mii de lei. Familia Vizitiu deține și un apartament de circa 260 de mii de lei, obținut printr-un contract de donație. Inspectoarea, care verifică declarațiile funcționarilor de mai bine de un an și jumătate, a refuzat să discute cu echipa ZdG.


10 mii de lei în loc de 10 mii de euro 

În lista inspectorilor care declară automobile subevaluate se regăsește și Zinaida Guţu. Aceasta este deținătoarea unui automobil de model Alfa Romeo Mito, fabricat în 2008 și  cumpărat în 2019 cu 40 de mii de lei, echivalentul a două mii de euro, chiar dacă pe piața auto un astfel de automobil poate fi achiziționat doar la prețuri cuprinse între 7 și 8 mii de euro.

Mașina inspectoarei Zinaida Guţu – 40 mii de lei



„Costă 40 de mii. Este din 2008, o mașină importată. În 2019, ea a costat 2 mii de euro. Este contractul de vânzare-cumpărare. Nu țin minte numele persoanei fizice de la care am cumpărat-o”, ne-a spus inspectoarea de integritate. 



Soțul inspectoarei este proprietarul unui automobil Lexus LS460L din 2008, valoarea indicată a acestuia fiind de 10 mii de lei, chiar dacă, în 2021, pe piața auto, un astfel de automobil are un preț mediu de 10 mii de euro. 

„Este automobilul soțului. El l-a procurat. Căsătoria noastră a fost înregistrată în 2018 și eu nu cunosc cum l-a procurat. Procurarea automobilului este premergătoare actului de căsătorie și nu pot să răspund de actul de vânzare-cumpărare al soțului. Așa l-a cumpărat, la valoarea de 10 mii de lei”, ne-a comunicat Zinaida Guţu.

Familia Guțu mai deține o Skoda Octavia, produsă în 2018 și cumpărată în leasing la preț de 13 800 de euro. 


Mașină vândută la preț mai bun față de cel de achiziție

Iar inspectorul Ion Crețu i-a compărat, anul trecut, soției sale un automobil de model Toyota C-HR, fabricat în 2018, al cărui valoare indicată este de doar 220 de mii de lei, adică aproximativ 11 mii de euro. În realitate, o astfel de mașină valorează circa 18 mii de euro. Tot anul trecut, Crețu a vândut cu 160 de mii de lei un automobil de model Mitsubishi Outlander, pe care l-a achiziționat în 2019 cu 150 de mii de lei. 

Mașina simbol a familiei inspectorului Ion Crețu – 220 mii de lei

S-a răzgândit să vorbească cu reporterii ZdG

Întâlnit pe holurile ANI, Crețu ne-a transmis că va vorbi cu reporterii ZdG doar prin intermediul serviciului de presă al instituției. Maria Dastic, ofițera de presă, ne-a transmis că inspectorul spune că averea sa este justificată și că a cumpărat automobilul de model Toyota C-HR din „bani prenotați, plus un pic de economii”.

Cât privește automobilul vândut cu 10 mii de lei mai mult față de prețul de achiziție, Crețu spune că a vândut autoturismul la prețul pentru care l-a achiziționat, deși cifrele transmise de el diferă de cele indicate în declarațiile sale de avere. 

Alți inspectori cu automobile subevaluate 

Inspectoarea Doina Popovici conduce o Skoda din 2006, achiziționată în 2019 la prețul indicat de 20 de mii de lei, prețul real al mașinii fiind de circa 140 de mii de lei. Inspectorul Sergiu Popa se plimbă cu un Ford Fiesta din 2011, cumpărat în 2019 cu 70 de mii de lei, chiar dacă pe piața auto un astfel de autoturism valorează aproape 120 de mii de lei. 

Mașina inspectoarei Cristina Prisăcari – 80 mii de lei

Iar inspectoarea Cristina Prisăcari declară un autoturism Volvo C70 din 2007, achiziționat în 2018 cu 80 de mii de lei, deși pe site-urile specializate acesta costă dublu. Prisăcari mai deține un Volvo – XC90, obținut în 2013 cu prețul de 135 mii lei, deși pe piața auto acest model valorează circa 200 de mii de lei. Inspectoarea Prisăcari admite că valorile indicate în declarația de avere nu corespund valorii reale ale bunurilor, însă justifică că l-a completarea actului a respectat legislația, conform căreia trebuie indicate valorile din contractele de vânzare-cumpărare. 

Automobile de zero lei. În 2020, mama i-a donat casa părintească, iar în 2021 – mașina sa 

Alți patru inspectori ai ANI conduc autoturisme trecute în declarațiile lor de avere cu valoare de zero lei. Unul dintre aceștia este Vladislav Gorceac care a vândut, anul trecut, două automobile de model Toyota Corolla – la preț de 2,7 mii de euro și, respectiv, 5 mii de dolari, iar din 2021 acesta se plimbă cu un autoturism Volvo XC 90, fabricat în anul 2011, valoarea indicată a căruia este zero lei. Gorceac ne-a spus că mașina pe care o conduce îi aparține mamei sale, chiar dacă la secțiunea „titularul bunului” era trecut numele lui. 

„Mașina este în folosință. Este autoturismul mamei și eu circul cu el. Titular este mama, de asta am indicat că automobilul este în folosință. Dacă mai sunt întrebări, faceți o interpelare oficială și vă răspund la toate întrebările”, a spus Vladislav Gorceac. 

În 2020, mama inspectorului i-a donat acestuia și o casă.

Mașina mamei cu care se plimbă inspectorul Vladislav Gorceac

A depus o nouă declarație de avere 

„Am primit casa în donație în 2020. Casa a fost procurată cu mult timp înainte ca eu să devin inspector. A fost decizia părinților, eu fiind singurul moștenitor. Cât ține de automobil, l-am indicat la valoarea de zero lei pentru că nu eu sunt proprietarul”, ne-a transmis Gorceac prin intermediul ofițerei de presă a ANI.

După discuția cu ZdG, inspectorul Gorceac a depus o nouă declarație de avere, modificând titularul automobilului cu care se plimbă. 

Locuință și automobil de zero lei

În lista inspectorilor cu automobile trecute în declarațiile de avere la valoarea de zero lei se regăsește și Alexandru Stavinschi. Acesta conduce un automobil Seat, fabricat în 2001 și cumpărat în 2019, și locuiește într-un apartament obținut în 2015 prin abitație, la care nu le indică valoarea.

Prin intermediul ofițerei de presă a ANI, Stavinschi ne-a comunicat că „ambele bunuri nu îmi aparțin cu drept de proprietate. Automobilul nu este cumpărat, ci transmis în posesie prin mandat. Nu cunosc prețul automobilului și în așa cazuri se indică zero lei”. 

Inspectorul Ion Nicolaev conduce un Nissan Almera din 2006, iar Sergiu Pleșca se plimbă cu un autoturism Audi TT din 2000, care în declarațiile de avere ale acestora valorează zero lei. 

Locuiesc în casele părinților sau ale rudelor

ZdG a mai constatat că șapte dintre cei 20 de inspectori de integritate indică în declarațiile de avere fie că au primit în folosință gratuită, fie că au moștenit apartamentele în care locuiesc. Pe lângă asta, inspectorii de integritate nu indică valoarea locuințelor. Este și cazul inspectoarei Alina Munteanu, care din 2015 a obținut în folosință de la părinți o casă de locuit. 

În apartamentul părinților locuiește și Radion Buzu. Și inspectorul Rodion Rusnac a primit spre folosință, anul trecut, un apartament de 50 de metri pătrați, proprietarul bunului fiind finul părinților săi. 

Rodion Rusnac. Foto: ani.md

„Nu dețin cu titlu de proprietate niciun bun imobil… La moment, mă folosesc cu drept de uz de apartamentul unei rude a părinților mei, finul părinților. Conform regulamentului privind modul de completare a declarației de avere și interese personale, în cazul deținerii unui bun cu drept de folosință, valoarea bunului se indică zero, fiindcă doar proprietarul cunoaște valoarea bunului. Nu dețin cu drept de proprietate niciun apartament, dat fiind că salariul de funcționar public cu statut special nu îmi permite”, ne-a comunicat Rodion Rusnac.


Deși declară faptul că, în 2009, a obținut prin abitație un apartament, cu valoare indicată de zero lei, inspectorul Andrian Fetescu scrie că proveniența bunului este confirmată de un contract de vânzare-cumpărare. Și inspectorii Alexandru Stavinschi, Serghei Pleșca și Virgiliu Bardă locuiesc în apartamente cu drept de abitație. 

Alexandru Stavinschi, Serghei Pleșca, Virgiliu Bardă

Purtătoarea de cuvânt a ANI: Inspectorii au văzut primii spotul 

Maria Dastic, purtătoarea de cuvânt a ANI, susține că inspectorii de integritate sunt primii care au văzut spotul video prin care funcționarii au fost îndemnați să declare valoarea reală a bunurilor, dar afirmă că aceștia „se conformează legislației fiscale”, atunci când declară bunuri subevaluate.

Maria Dastic

„Spotul a fost văzut, în primul rând, de echipa ANI, din care fac parte și inspectorii de integritate. Pe lângă propunerile pe care le promovăm din 2019 la Ministerul Justiției, am spus că este oportun să venim și cu un spot de a conștientiza subiecții declarării despre cât de penibil pare o situație în care îți declari bunurile la un preț infim. Prin acest spot, venim cu conștientizarea ca, pe viitor, atunci când sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare sau alte acte de proveniență a bunurilor să se discute cu persoana de la care sunt procurate bunurile și să se indice prețul real al acelui bun. Toată lumea declară, conform legislației în vigoare, de asta bunurile au asemenea valori în declarații”, susține Maria Dastic. 

Directoarea adjunctă a Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT: Integritatea inspectorilor să fie în afara oricăror suspiciuni

Elena Prohnițchi, directoarea adjunctă a Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, susține că, în declarațiile de avere, bunurile sunt trecute la prețuri derizorii întrucât cadrul legal permite asta. Experta este însă de părere că inspectorii de integritate ar trebui să fie un exemplu de corectitudine și să indice valoarea reală a bunurilor pe care le dețin.

Conform legislației fiscale, valoarea bunurilor trebuie declarată de către proprietar, care nu este neapărat funcționar public, pentru a fi obligat să depună declarație de avere și interese personale. Astfel, pentru o persoană care deține o funcție publică este foarte comod să declare în comodat o mașină care costă zeci de mii de dolari, proprietarul fiind o persoană terță. Inspectorii acționează în cadrul câmpului legal însă, indiscutabil, ei înșiși ar trebui să fie un exemplu de corectitudine, iar integritatea acestora să fie în afara oricăror suspiciuni. Ne întrebăm care este rolul tuturor campaniilor de informare și sensibilizare a funcționarilor publici pentru a-și depune declarațiile la timp și a indica toate bunurile pe care le au în folosință, dacă inspectorul de integritate, prin propriul său exemplu, demonstrează contrariul”, spune Elena Prohnițchi.

Experta susține că practica de a indica prețuri derizorii în contractele de vânzare-cumpărare este aplicată extrem de des, întrucât vânzătorul achită, în acest caz, un impozit pe venit mai mic, iar cumpărătorul, dacă deține funcții publice, ascunde astfel bunuri achizițiile cărora nu ar putea să și le permită în baza salariului. 

„Este un fel de practică acceptată tacit de toți. Trebuie să fie gândite soluții pentru prevenirea acestor practici și încurajarea populației de a include în contractele de vânzare-cumpărare prețul real al bunurilor. Legiuitorul se poate gândi și la anumite facilități fiscale pentru cei care indică valoarea reală”, ne-a mai comunicat Elena Prohnițchi, directoarea adjunctă a Asociaţiei ADEPT.

Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

O nouă variantă de COVID, depistată la Moscova. Primarul anunță să aceasta este mai agresivă și mai contagioasă

Moscova se confruntă cu o nouă variantă a coronavirus, mai agresivă şi mai contagioasă, iar situaţia se deteriorează rapid, a declarat joi, 17 iunie, primarul oraşului, Serghei Sobianin, transmite Reuters. Capi…
O nouă variantă de COVID, depistată la Moscova. Primarul anunță să aceasta este mai agresivă și mai contagioasă

Meteorologii anunță temperaturi generoase, însă însoțite de ploi cu descărcări electrice, în următoarele trei zile

Nu scăpăm de ploile torențiale până cel puțin luni, 21 iunie, avertizează specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Potrivit meteorologilor, în următoarele zile, mai exact până la sfârșit de săptă…
Meteorologii anunță temperaturi generoase, însă însoțite de ploi cu descărcări electrice, în următoarele trei zile

VIDEO/ Școala aleșilor locali: „Democrația începe de la firul ierbii”

În perioada decembrie 2020 – mai 2021, mai mulți primari și consilieri locali au fost instruiți spre o mai bună organizare și funcționare în cadrul comunităților pe care le reprezintă. Cum să elaboreze și să ge…
VIDEO/ Școala aleșilor locali: „Democrația începe de la firul ierbii”

Președinta Sandu, despre cazul secțiilor de vot în străinătate: „Pe unii membri CEC se pun presiuni de unii politicieni ca să nu se mărească numărul secțiilor de vot”

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, susține că „unii politicieni pun presiuni pe membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca să nu permită creșterea numărului secțiilor de vot” care urmează să fie deschise în…
Președinta Sandu, despre cazul secțiilor de vot în străinătate: „Pe unii membri CEC se pun presiuni de unii politicieni ca să nu se mărească numărul secțiilor de vot”

România anunță că va trimite militari în Africa de Vest. Decizia Bucureștiului, salutată de ministra franceză a Apărării

România va trimite în luna octombrie 45 de militari în misiunea Takuba, care acționează în regiunea Sahel din Africa și al cărei scop este combaterea grupărilor teroriste prezente în zona Liptako, aflată la con…
România anunță că va trimite militari în Africa de Vest. Decizia Bucureștiului, salutată de ministra franceză a Apărării