Lupta pentru șefia Procuraturii Generale: Detalii despre averea și cariera celor care luptă pentru fotoliul de procuror general
Trei procurori și un jurist luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Trei dintre candidați, pe durata carierei, au fost ajutați de părinți și socri cu bani, case și mașini, iar altuia i-au fost sechestrate bunurile, după ce a acumulat datorii pentru consumul energiei termice și al gazelor naturale.
Fiind înscris în cursa pentru șefia Procuraturii, unul dintre candidați a decis să cumpere de la mama sa un apartament și două locuri de parcare, iar altul – să investească în procurarea unui lot pomicol într-un sătuc în care sunt amplasate case de vacanță.
ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea și integritatea acestora și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale.
Interimarul de la PG vrea să devină procuror general cu acte în regulă
Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții. Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu.
Casă, bani și mașini donate de socri
Conform informațiilor din declarațiile de avere și interese personale depuse de Ion Munteanu, acesta locuiește împreună cu soția și copiii într-o casă cu suprafața cadastrală de aproximativ 105,8 metri pătrați, amplasată în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Casa, care conform datelor prezentate de procuror valorează 1,2 milioane de lei (60 de mii de euro), i-a fost donată de către părinți soției sale, Natalia, în 2017. Casa primită în dar de soția procurorului are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Casa este păzită de agenții Serviciului de Protecție și Pază de Stat.
Tot în 2017, socrii le-au oferit 3 automobile și 350 de mii de lei. Două dintre cele trei automobile sunt indicate și în prezent în declarația de avere și interese personale depusă de procuror – un Mercedes fabricat în 2011, despre care procurorul declară că este folosit conform unui contract „translativ de posesie și de folosință” și un alt Mercedes fabricat în 2014, care este trecut în declarațiile de avere ca fiind donat. Procurorul deține un automobil Dacia Duster fabricat în 2015 și procurat în 2020 la prețul de 147,6 mii de lei.
Procurorul: „Nu cunosc valoarea reală a acestui bun”
L-am întrebat pe procurorul Munteanu despre casa donată soției de către părinți și valoarea reală pe care imobilul l-ar avea.
„Nu cunosc valoarea reală a acestui bun. Nu am făcut niciun act de evaluare pentru a avea o evaluare reală a acestui bun. Legea nu mă obligă să efectuez evaluarea unui bun. Dar eu nu cunosc cât poate valora pe piață un asemenea bun. În raport cu alte automobile, eu nu am nicio atribuție. Pot să răspund doar despre Dacia Duster care îmi aparține cu drept de proprietate”, a spus pentru ZdG procurorul Munteanu despre valoarea casei și automobilelor donate.
Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă. El a plecat de la companie în februarie 2017. Familia Braşovschi a deținut compania „Ideal Construct” SRL, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan. Acum, Valentin Braşovschi figurează în calitate de fondator (3%) și administrator al firmei „Chimpex Agro” SRL și deține o cotă de10% în compania „Plextor” SRL, în proces de lichidare.
Un foișor și 3 loturi pomicole în „Valea Fermecată”
În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, Ion Munteanu declară că în 2022 a procurat cu 10 mii de euro sau echivalentul a circa 190 de mii de lei două loturi de teren extravilan, fiecare cu o suprafață de aproape 6 ari.
ZdG a constatat că terenurile sunt amplasate în comuna Hrușova, r. Criuleni, în Întovărăşirea Pomicolă „Valea Fermecată”. Pe cele două terenuri învecinate se află o căsuță de vacanță veche și un foișor. ZdG a mai constatat că la 5 februarie 2024, Munteanu a mai procurat un teren cu o suprafață de aproape 6 ari vizavi de cele două terenuri procurate în 2022.
„Acolo este o căsuță veche, care aproape se demolează. Noi am reușit să amplasăm un foișor. Este un lot pomicol și intenționez să cresc copaci”, spune procurorul.
În 2022, Ion Munteanu a ridicat de la Procuratura Generală (PG) un salariu anual de 429, 2 mii de lei sau circa 35,7 mii de lei lunar și o indemnizație din partea statului român pentru creșterea copiilor, în valoare de 5832 de roni sau echivalentul a circa 25 de mii de lei.
Pretinse conversații private, ajunse pe internet
Ion Munteanu se numără printre demnitarii ale căror pretinse conversații private au ajuns în 2022 pe site-ul Moldova Leaks. Din presupusa corespondență pe Telegram și pe poșta electronică a lui Munteanu cu sora sa, Jana Costache, rezulta că procurorul ar fi încercat să se implice în activități de antreprenoriat, lucru interzis de lege. Atunci a fost pornit un proces penal, după ce activistul civic Pavel Grigorciuc a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Și Munteanu însuși a solicitat să fie verificate informațiile publicate. În ianuarie 2023, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a decis să nu intenteze un dosar penal împotriva Procurorului General interimar.
„Nu era vorba despre afaceri sau activități de antreprenor. Era vorba despre prezentarea unei informații la etapa respectivă din zona în care își desfășura activitatea. Nu a existat nicio inițiativă de a desfășura nicio afacere. Pur și simplu, a fost o discuție între frate și soră”, spune procurorul Munteanu despre conversațiile private ajunse pe internet.
Vrea să ajungă și/sau la CSJ
Deși candidează pentru funcția de procuror general, Ion Munteanu se numără printre doritorii de a deveni judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
„Trebuie să luăm lucrurile pe rând, să vedem care este consecutivitatea acestor lucrări și atunci am să decid. La moment, sunt într-un concurs pentru ocuparea funcției de procuror general și prioritate pentru mine are acest concurs. Chiar dacă aș decide că nu mă interesează postul de judecător la CSJ, nu am cum să mă retrag din simplul motiv că automat nu aș promova procedura de Vetting. Din luna august sunt în procedura de Vetting, dar nu am fost audiat”, a mai spus procurorul Ion Munteanu pentru ZdG.
Igor Demciucin, ajutat de mama sa cu zeci de mii de euro
Igor Demciucin și-a început cariera de procuror în 2010, la Procuratura sectorului Buiucani. În 2016 el a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar în perioada septembrie 2022 – ianuarie 2023 a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții. În ianuarie 2023, Demciucin a fost numit adjunct al Procurorului General interimar Ion Munteanu, la propunerea acestuia.
În timp ce era procuror, Igor Demciucin a fost ajutat de către mama sa, care în perioada anilor 2017-2022 i-a donat în jur de 45 de mii de euro sau echivalentul a 866 de mii de lei, iar în 2021 i-a oferit drept de abitație într-un apartament cu o suprafață de 70,1 metri pătrați.
Un apartament și două locuri de parcare, procurate de procuror de la mama sa
ZdG a constatat că apartamentul este situat într-un bloc de locuințe pe strada Romană din Chișinău și a fost procurat de mama procurorului, Anastasia Demciucina, în ianuarie 2018. Datele de la Cadastru arată că în ianuarie 2024, Igor Demciucin a trecut imobilul pe numele lui.
În același complex de locuințe, mama acuzatorului a procurat în octombrie 2020 un loc de parcare cu o suprafață de 20,1 metri pătrați, iar în septembrie 2021, tot acolo, ea a achiziționat un alt loc de parcare cu o suprafață de 19,4 metri pătrați. În ianuarie 2024, și cele două locuri de parcare au ajuns în proprietatea lui Igor Demciucin.
Remitențele primite de procurorul Demciucin de la mama lui
2017 – 10 058 de euro
2018 – 2960 de euro
2019 – 9892 de euro
2020 – 4992 de euro
2021 – 8992 de euro
2022 – 8992 de euro
Procurorul ne-a spus că a procurat bunurile de la părinții săi, după ce aceștia au decis să migreze în Italia, dar a evitat să ne spună din ce surse le-a achitat.
„Ținând cont de faptul că apartamentul părinților se află la o distanță relativ apropiată, de 2 km față de locul meu de muncă, iar eu nu dețineam cu drept de proprietate un alt bun imobil în care să locuiesc, am decis să-l cumpăr de la părinții mei. Achitarea pentru cumpărarea apartamentului dat a fost efectuată la fel cu ajutorul transferului bănesc, prin intermediul aceleiași bănci comerciale din R. Moldova care deja deținea toate documentele confirmative a provenienței banilor”, ne-a transmis acuzatorul.
8 ari la preț de 1100 de lei
Demciucin mai deține, din 2015, un garaj cu o suprafață de 32,6 metri pătrați în comuna Stăuceni, mun. Chișinău, a cărui valoare indicată este de 37 de mii de lei, dar și un teren cu o suprafață de 8 ari în orașul Durlești, mun. Chișinău. Procurorul declară că a achiziționat terenul în 2013 cu doar 1100 de lei, valoarea de piață a terenului fiind de aproape 130 de mii de lei, după cum indică acesta în declarațiile de avere. Deși a schimbat modul de folosință a terenului din „grădină” în „pentru construcții”, în februarie 2024 terenul este în paragină.
Conform datelor din cea mai recentă declarație de avere și interese personale, procurorul Demciucin deține un automobil Mercedes-Benz fabricat în 1990 și procurat în 2022 cu 9 mii de euro, un BMW din 1984 cumpărat în 2018 cu 5,5 mii de euro și un alt Mercedes-Benz din 1985, cumpărat în 2021 cu 7 mii de dolari.
A vândut un automobil nedeclarat la ANI
În 2022, el a ridicat de la PG un salariu anual de 346 de mii de lei sau aproape 29 de mii de lei lunar. 38 de mii de lei i-a primit de la Institutul Național al Justiției și 470 de mii de lei – din vânzarea unui automobil Hyundai Kona, care însă nu a fost indicat în vreo declarație de avere și interese personale depuse de acuzatorul de stat. Igor Demciucin deține într-un cont bancar aproape 18 mii de euro.
„Automobilul de model Hyundai Kona a fost procurat la data de 29.07.2021, iar la data de 12.02.2022 a fost vândut”, ne-a spus procurorul.
În octombrie 2023, procurorul a vândut contra sumei de 50 de mii de euro un apartament cu o suprafață de 36 de metri pătrați, amplasat într-un bloc de pe bd. Moscova. Acesta avea bunul în proprietate din 2008 și mereu a indicat în declarațiile de avere și interese personale că valorează circa 231 de mii de lei sau echivalentul a circa 12 mii de euro.
S-a judecat cu ANI și a câștigat 5000 de lei
În 2016, Comisia Naţională de Integritate (CNI), predecesoarea Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), a depistat abateri în declaraţia de venituri şi proprietate pentru anul 2014 a procurorului Demciucin și a sesizat PG. Procurorul însă a cerut instanței anularea actului și achitarea unui prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Dosarul a ajuns până la Curtea Supremă de Justiţie, procurorul câștigând cauza și încasând de la ANI 5000 de lei drept prejudiciu moral.
Contactat de ZdG, Igor Demciucin ne-a solicitat să-i adresăm întrebările prin poșta electronică, precizând că nu dorește să ofere detalii la telefon.
„Vă dau răspuns la toate întrebările. Nu am nicio problemă. Eu nu vreau să fie prezentate informații incorecte care să ducă în eroare opinia publică. Vreau să fie informație completă. Vă dau răspunsurile în scris, cu trimite la date, contracte, nume”, ne-a spus procurorul.
La 21 februarie, el a transmis răspuns la întrebările ZdG. Răspunsul integral al procurorului Igor Demciucin îl puteți citi la finalul acestui articol.
S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară”
Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019 Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției.
Pe parcursul anului 2020, în privința procurorului Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare cu privire la pretinse abateri disciplinare admise în cadrul exercitării atribuțiilor în cadrul urmăririi penale și o procedură disciplinară pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice care au adus atingere onoarei și prestigiului Procuraturii. Cauzele au fost comasate într-o singură procedură, care ulterior a fost încetată.
Iachimovschi figurează în calitate de fondator al Asociației procurorilor pentru ordine și dreptate, constituită în septembrie 2019. Procurorii Dumitru Obadă și Iuri Lealin sunt alți doi co-fondatori ai Asociației, care conform statului a fost creată „în vederea realizării în comun a scopurilor îndreptate spre favorizarea unui dialog constructiv interinstituțional, precum și cu societatea civilă, care ar contribui la edificarea unui Stat de Drept întru triumfarea dezideratelor de justiție și echitate”.
Procurorul: „Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze”
Procurorul Octavian Iachimovschi susține că prin demersul adresat lui Dumitru Robu a cerut suplinirea personalului pentru anchetarea dosarului „Frauda bancară”.
„Conform legislației, procurorii nu pot renunța la un dosar. Demersul suna în felul următor: grupul de lucru este în incapacitate, sunt puțini procurori, ofițeri de urmărire penală și niciun procuror nu poate conduce un astfel de grup. Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze. Prin demers, de fapt, se solicita suplinirea echipei”, își amintește Iachimovschi.
„În patru proceduri mi s-a incriminat precum că aș fi tergiversat urmărirea penală în niște cauze care erau demult clasate și în care nu erau bănuiți sau părți vătămate. A cincea procedură disciplinară viza un dosar în care ședințele erau închise. Procedurile au fost comasate și închise, inclusiv pe motiv că Inspecția procurorilor nu a prezentat toate probele nici Colegiului disciplinar, și nici CSP”, a precizat pentru ZdG procurorul Octavian Iachimovschi.
Casă, apartament și mașină – procurate în ultimii 3 ani
Familia Iachimovschi locuiește într-o casă de locuit cu un singur etaj, amplasată în comuna Budești, mun. Chișinău. Imobilul cu o suprafață de 100 de metri pătrați a fost procurat în 2020 prin ipotecă și ar valora, conform declarației de avere și informații personale depuse de procuror, puțin peste 1 milion de lei. Cu un an înainte de procurarea locuinței, acuzatorul de stat a vândut un apartament cu o suprafață de 32,9 metri pătrați, pe care îl deținea din 2010. În declarațiile de avere depuse de el, apartamentul valora 145,6 mii de lei, dar l-a vândut cu 16 500 de euro sau echivalentul a 318 mii de lei. Adică, de peste două ori mai scump.
Anul trecut, familia Iachimovschi a achiziționat un apartament cu o suprafață de 50 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Apartamentul este dat în locațiune, procurorul indicând că în primele trei luni ale anului 2023 a obținut un venit de 17,6 mii de lei.
La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Honda Civic fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87,7 mii de lei și un Renault Megane Scenic fabricat în 2014 și achiziționat în 2021 la prețul de 6,3 mii de euro sau echivalentul a 120 de mii de lei. Valoarea de piață a automobilului Renault Megane Scenic este, după cum indică procurorul, de 8000 de euro sau echivalentul a 153 de mii de lei, motivul diferenței fiind „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în R. Moldova”.
„Casa a fost procurată prin programul «Prima Casă». Eu am 4 copii și practic nu am participat la program în calitate de funcționar public, dar ca o familie cu 4 copii, în care compensarea este de 100%. După procurarea casei, am vândut apartamentul cu spațiu insuficient pentru 6 persoane și am cumpărat alt apartament, pe care l-am dat în chirie. Automobilul procurat în 2021 este din economii, indemnizația pentru copii, dar și din creditul luat de soție. Dacă e să calculați, venitul lunar al familiei în perioada 2019-2022 a fost în jur de 54 de mii de lei. Mie acum îmi este mai greu, dar atunci era ok”, a spus procurorul Iachimovschi.
Datorii de 1 milion de lei
În 2022, Octavian Iachimovschi a ridicat de la PA un salariu anual de circa 353 de mii de lei sau aproximativ 29 de mii de lei lunar, iar soția sa a raportat în 2022 un salariu de 104 mii de lei de la Serviciul Fiscal de Stat. De la Institutul Național al Justiției, procurorul a avut în 2022 un salariu de aproape 83 de mii de lei, iar Centrul de Resurse Juridice l-a remunerat cu 74 de mii de lei pentru activitate științifică și de cercetare.
Octavian Iachimovschi raportează datorii de 890 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5%, scadent în 2030. Iar soția lui, Viorica, are datorii de 140 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit bancar scadent în 2026. Viorica Iachimovschi, soţia procurorului, figurează în calitate de fondatoare și administratoare a firmei „Four travels tour” SRL, fondată în noiembrie 2022. Compania gestionează o agenție de turism. În perioada 2013-2015, procurorul a primit de la mama sa donații în valoare de 27,4 mii de euro.
Juristul care a vrut să devină judecător CC
Andrei Coca este de profesie jurist și deține funcția de șef al Departamentului juridic în cadrul companiei de construcție „Vasigur Grup” SRL, în care fiul său, Vasile Ceban, deține o cotă de 49%. În perioada anilor 1986-1998, Coca a activat în organele MAI, în departamentul de anchetă penală. În 2019, el s-a înscris în concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea CSM, Parlamentului și Guvernului, însă nu a trecut concursurile. Coca a participat la alegerile parlamentare din 2014 pe listele Partidului Politic „Partidul Forţa Poporului”, fără însă a accede în Parlament.
Bunurile candidatului, sub sechestru
Candidatul deține împreună cu soția, Svetlana Ceban, un apartament cu o suprafață de 65,5 metri pătrați în sectorul Rîșcani al Capitalei. Imobilul a fost procurat în 1999. În noiembrie 2022, apartamentul a fost pus sub sechestru. Ulterior, în ianuarie 2023, asupra bunului a fost aplicată interdicție. Cei doi soți mai dețin în comun două loturi pomicole cu o suprafață de 8 și 12 ari, amplasate în Întovărășirea Pomilegumicolă „Poleana” din comuna Trușeni. În vecinătatea celor două loturi sunt construite mai multe căsuțe de vacanță. Ca și în cazul apartamentului, în noiembrie 2022, pe cele două loturi a fost aplicat sechestru, iar ulterior interdicție.
În 2022, Coca și soția lui s-au judecat cu SA „Termoelectrica”, fiind obligați să achite o datorie pentru consumul energiei termice în valoare de 4431 de lei. Soția lui Coca s-a judecat și cu SA „Moldovagaz”, fiind obligată de instanță să achite 5577 de lei cu titlu de datorie la plata pentru gazele naturale.
Telefonat de ZdG, Coca ne-a spus că bunurile familiei sale au fost puse sub sechestru din cauza datoriilor acumulate pentru consumul energiei termice și a gazelor naturale.
„Noi am achitat, dar nu avem timp să prezentăm actele, pentru că lucrăm și sâmbătă și duminică”, ne-a spus Coca. Candidatul însă a refuzat să răspundă la alte întrebări ale ZdG.
Întreaga familie, implicată în afaceri imobiliare
Andrei Coca figurează în calitate de fondator și administrator al Întreprinderii Individuale „Cavis-Coca”, cu activități în domeniul juridic. Întreprinderea fondată în 1998 are adresa juridică în apartamentului din sectorul Rîșcani al celor doi soți, dar deține mai multe încăperi și depozite în sectorul Buiucani al Capitalei. În 2022, compania a realizat un studiu de justificare în vederea inițierii Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru teritoriul pe care sunt amplasate clădirile, astfel încât terenul să fie schimbat din „comunal” în „locativ”, iar pe el să fie construit un bloc de locuințe cu mai multe niveluri.
Soția lui Coca figurează în calitate de fondatoare a companiei „Vasigur Construct” SRL. Firma este administrată de fiul celor doi, Vasile Ceban, care, la rândul lui, figurează în calitate de fondator al firmei „Vasigur Grup” SRL. Vasile Ceban mai figurează în calitate de cofondator al firmei „CVC Procons Plus” SRL și administrează firma „GlobalConstruct-Grup” SRL, fondată de compania mamei sale „Vasigur Construct” SRL. Cele trei companii se află în spatele scandalului privind construcția unui bloc de locuințe pe strada Dimo 7/3 din capitală, autoritățile municipale acuzând firma „Vasigur Grup” SRL că a obținut ilegal terenul prin mai multe scheme frauduloase. Proiectul imobiliar a fost stopat de Primăria Chișinău în ianuarie 2020.
Începe audierea candidaților la funcția de procuror general
Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă.
NOTĂ. Răspunsul transmis de procurorul Igor Demciucin la întrtebările ZdG:
1. Despre remitențele transmise de mama sa: „Mama mea activează în Italia începând cu anul 2002, unde anual depune la autoritățile competente italiene declarațiile cu privire la veniturile obținute. Astfel, din veniturile realizate, care depășesc sumele remitențelor efectuate, anual mi-a transferat mijloace bănești, despre care fapt, la fel anual, am indicat în Declarațiile de avere și interese personale depuse la Autoritatea Națională de Integritate, cu prezentarea declarațiilor privind veniturile realizate de mama mea în Italia pentru perioada anilor 2017-2022, în vederea confirmării provenienței mijloacelor bănești. Prin urmare, potrivit procesului-verbal nr. 556/10 din 14.11.2023 al Autorități Naționale de Integritate cu privire la verificarea declarațiilor de avere și interese personale, nu au fost constatate careva încălcări ale regimului juridic al declarării averii și intereselor personale manifestate prin depășirea cheltuielilor în raport cu veniturile obținute și de nedeclarare a unor conflicte de interese, incompatibilități, restricții și limitări încălcate, iar potrivit certificatului de integritate nr. 04/5506 din 04.12.2023 eliberat de Autoritatea Națională de Integritate, nu au fost constatate: averi nejustificate, conflicte de interese consumate, incompatibilități nesoluționate, restricții și limitări încălcate, conform informației despre actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate rămase definitive în ultimii 3 ani”.
2. Despre bunurile procurate de la mama lui și din cu ce bani au fost achitate: „La data de 11.10.2023 am vândut contra sumei de 50 000 euro apartamentul care îmi aparținea cu drept de proprietate începând cu anul 2008 (15 ani și 6 luni). Vreau să menționez că tranzacția a fost efectuată cu ajutorul transferului bănesc, prin intermediul unei bănci comerciale din Republica Moldova. Totodată, având în vedere faptul că casa părintească se află în Ucraina, unde la moment locuiește tatăl meu, iar acum doi ani în urmă a început războiul din Ucraina, având scopul de a fugi din calea războiului prelungit și a-și proteja viețile, părinții mei au decis să migreze în Italia, unde mama a obținut cetățenia acestui stat în anul 2023 și își are domiciliul permanent de 22 de ani, iar tata a activat mai bine de 15 ani. Astfel, părinții au hotărât să vândă apartamentul pe care îl dețineau cu dreptul de proprietate comună în devălmășie începând cu data de 02.01.2018 (6 ani). Ținând cont de faptul că apartamentul părinților se află la o distanță relativ apropiată de 2 km față de locul meu de muncă, iar eu nu dețineam cu drept de proprietate un alt bun imobil în care să locuiesc, am decis să-l cumpăr de la părinții mei. Achitarea pentru cumpărarea apartamentului dat a fost efectuată la fel cu ajutorul transferului bănesc, prin intermediul aceleiași bănci comerciale din Republica Moldova, care deja deținea toate documentele confirmative a provenienței banilor”.
3. Despre automobilul vândut și care nu se regăsește în vreo declarație de avere și interese personale: „Automobilul de model Hyundai Kona a fost procurat la data de 29.07.2021, iar la data de 12.02.2022 a fost vândut. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, care a fost depusă la Autoritatea Națională de Integritate la data de 29.03.2022, la cap. IV. Bunuri mobile în țară și în străinătate, lit. D. Bunuri transmise cu titlu oneros sau gratuit, personal sau de către membrii familiei, concubin/concubină, unor persoane fizice sau juridice în perioada declarării, dacă valoarea fiecărui bun depășește suma a 10 salarii medii lunare pe economie, a fost declarată tranzacția de vânzare-cumpărare a automobilului de model Hyundai Kona. Totodată, în declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, care a fost depusă la Autoritatea Națională de Integritate la data de 17.02.2023, la cap. II. Veniturile obținute de subiectul declarării, membrii de familie, concubin/concubină, în țară și în străinătate, pe parcursul anului 2022, pct. 7.1 a fost declarat venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile, și anume, a automobilului de model Hyundai Kona. Reiterez faptul că potrivit procesului-verbal nr. 556/10 din 14.11.2023 al Autorități Naționale de Integritate cu privire la verificarea declarațiilor de avere și interese personale, nu au fost constatate careva încălcări ale regimului juridic al declarării averii și intereselor personale manifestate prin depășirea cheltuielilor în raport cu veniturile obținute și de nedeclarare a unor conflicte de interese, incompatibilități, restricții și limitări încălcate, iar potrivit certificatului de integritate nr. 04/5506 din 04.12.2023 eliberat de Autoritatea Națională de Integritate, nu au fost constatate: averi nejustificate, conflicte de interese consumate, incompatibilități nesoluționate, restricții și limitări încălcate, conform informației despre actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate rămase definitive în ultimii 3 ani”.
4. Despre apartamentul vântul în octombrie 2023, valoare căruia o indica de aproape 12 mii de euro: „La data de 11.10.2023, am vândut contra sumei de 50 000 euro apartamentul care îmi aparținea cu drept de proprietate începând cu anul 2008 (15 ani și 6 luni). Vreau să menționez că tranzacția a fost efectuată cu ajutorul transferului bănesc, prin intermediul unei bănci comerciale din Republica Moldova. Ținând cont de prevederile art. 4 alin. (12) al Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, potrivit cărora, „Pentru bunurile imobile pe care le au în proprietate și care au fost dobândite până în anul 2017 inclusiv, subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) vor declara valoarea cadastrală a bunului sau valoarea bunului conform documentului care certifică provenința acestuia, dacă bunul nu a fost evaluat de organele cadastrale.”, am indicat în declarațiile de avere și interese personale valoarea cadastrală (231 462 lei) a apartamentului pe care l-am avut în proprietate din anul 2008, adică până în anul 2017 inclusiv”.
5. Despre terenul pe care îl deține în or. Durlești: „Terenul din extravilanul or. Durlești, mun. Chișinău, cu modul de folosință „Grădină”, a fost procurat la data de 12.04.2013, adică 11 ani în urmă. La data de 01.10.2014, a fost schimbat modul de folosință a acestui bun imobil în „Pentru construcții” (grădini incluse în intravilanul localității și considerate ca terenuri destinate construcțiilor, conform art. 39 al Codului funciar). Pe acest sector de terenuri nimeni nu a efectuat lucrări de constucție a bunurilor imobile, din care motiv nu intenționez să construiesc careva imobil”.
