Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ Moștenirea lăsată de PDM…

VIDEO Moștenirea lăsată de PDM la Rezina: Apartamente sociale de circa 50 de milioane de lei, construite într-un bloc cu proprietari din timpul Uniunii Sovietice

Apartamentele sociale din Rezina, construcția cărora a demarat cu mare fast în 2017, ar putea să nu ajungă la familiile cu venituri mici, întrucât locuințele au fost repartizate încă pe timpul Uniunii Sovietice angajaților unei fabrici din raion. 

Proiectul de transformare a blocului, lăsat în paragină aproape două decenii, a înghițit peste 46 de milioane de lei, pentru încheierea lucrărilor fiind necesare alte câteva milioane de lei. 

Finalizarea construcției a întârziat deja cu cinci ani, tocmai pentru că autorităţile raionale nu s-au obosit să găsească banii pe care s-au angajat să-i investească, iar firma care a efectuat lucrările, cu legături directe cu politicul, a intrat în insolvabilitate. Un audit al Curții de Conturi susține că antreprenorul tergiversează lucrările de construcție și că a efectuat cheltuieli exagerate în valoare de câteva milioane de lei.

Locuințe sociale – într-un bloc cu proprietari

La începutul anului 2016 Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) anunța că în raionul Rezina urmau să fie construite 72 de locuințe pentru păturile socialmente vulnerabile. Apartamentele urmau să fie amenajate într-un bloc cu nouă etaje, care a stat în paragină mai bine de două decenii. Reconstrucția blocului, estimată inițial la circa 47 de milioane de lei, a fost prezentată ca o realizare a Partidului Democrat din Moldova (PDM), aflat atunci la guvernare. 

Comitetul de supraveghere al UIP II a aprobat construcția locuințe sociale în raionul Rezina. Foto: locuintesociale.gov.md

Cererea de participare în proiectul susținut financiar de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) a fost depusă de autoritățile locale în 2015. Inițial, Primăria Rezina, condusă de Simion Tatarov, care reprezenta atunci PDM, a cedat Consiliului Raional (CR) Rezina, în fruntea căruia se afla colega lui din PDM, Eleonora Graur, unul dintre cele trei blocuri de la intrarea în oraș. Blocul fusese construit în anii ’90 de Uzina de ciment din Rezina. 

În septembrie 1998 grupul francez „Lafarge” a privatizat fabrica de ciment, achitând statului pentru pachetul majoritar de acțiuni doar 200 de mii de dolari, ceea ce a generat mai multe suspiciuni și acuzații cu privire la faptul că licitația ar fi fost trucată. După privatizare, lucrările de construcție a celor trei blocuri au fost stopate, iar în 2004 compania „Lafarge” a transmis construcțiile administrației orașului Rezina.

ZdG a constatat că apartamentele din blocul propus pentru locuințe sociale fuseseră repartizate încă pe timpul Uniunii Sovietice angajaților fabricii de ciment, dar și familiilor din satul Ciorna, locuințele cărora fuseseră deteriorate în urma exploziilor efectuate în cariera de calcar de la marginea satului. Repartizarea s-a făcut chiar cu indicarea numerelor locuințelor, iar asta înseamnă că beneficiarii ordinelor de repartizare sunt în drept să pretindă la imobilele care ar trebui să devină sociale. 

Blocul în construcție din Rezina

Primarul orașului Rezina: „Un om care are ordinul de repartizare ar putea pretinde la locuință”

Simion Tatarov, primarul orașului Rezina, spune că primăria a vrut să implementeze proiectul, dar pentru că nu avea bani, a transmis blocul la balanța Consiliului raional, care a și aplicat la proiect. 

Eleonora Graur și Simion Tatarov. Foto: Facebook

Primăria Rezina a dorit să acceseze acest proiect, dar ni s-a spus că nu suntem eligibili, deoarece bugetul primăriei, comparativ cu cel al Consiliului raional, era de 3-4 ori mai mic. Prin 2004 Lafarge se debarasa de tot domeniul social pe care îl avea în gestiune și de asta a transmis blocurile la balanța primăriei. Prin 2006 două blocuri au fost înstrăinate către o firmă pe care nu o putem găsi, iar blocul care încă era în proprietatea orașului am decis să fie finalizat prin proiectul locuințe sociale. Nefinalizând blocurile, apartamentele au fost repartizate. Comitetul sindical al uzinei de ciment a emis, încă în perioada sovietică, ordine de repartizare, dar oamenii nu au fost împroprietăriți. Li s-au dat ordine de repartizare. Din punct de vedere juridic, un om care are ordinul de repartizare ar putea pretinde la locuință, pentru că el este încă în vigoare. Da. În viziunea noastră, ei au tot dreptul să facă asta”, a spus primarul orașului Rezina. 

Reconstrucția blocului – inaugurată cu mare fast 

În aprilie 2017 au demarat lucrările de reconstrucție a blocului locativ repartizat Consiliului raional Rezina. Inaugurarea lucrărilor a avut loc în prezența ministrului de atunci al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Vasile Bîtca, a directoarei Unității de Implementare a Proiectului de construcție a locuințelor sociale (UIP), faza II, Iunona Lungul și a reprezentanților autorităților publice locale, printre care și Eleonora Graur, în calitate de președintă a Consiliului raional Rezina. 

Iunona Lungul, Simion Tatarov, Vasile Bîtca și Eleonora Graur, la inaugurare lucrărilor. Foto: locuintesociale.gov.md

„Proiectul reprezintă o modalitate eficientă de colaborare dintre administrația centrală și locală, prin care ne propunem să îmbunătățim și să mărim fondul de locuințe pe întreg teritoriul țării. (…) Sper să depășim provocările din lecțiile învățate, având experiența proiectului în alte raioane”, sublinia atunci Vasile Bîtca. 

Vasile Bîtca, Eleonora Graur, Iunona Lungul și Vasile Ozun, la inaugurare lucrărilor. Foto: locuintesociale.gov.md

Conform promisiunilor factorilor de decizie, lucrările de reconstrucție a blocului urmau să fie încheiate în 16 luni, adică până în iulie 2018. 

Consiliul raional Rezina a aplicat la proiect, în condițiile în care resursele financiare pentru împrumut din partea BDCE erau limitate, conform Iunonei Lungul și s-a angajat cu o contribuție financiară proprie, deși nu dispunea de finanțe

Eleonora Graur: „Eu îmi asum răspunderea, împreună cu colegii, ca să fac tot posibilul ca acest proiect să fie realizat până la final”

În noiembrie 2019 Eleonora Graur, una dintre principalele persoane responsabile de proiect, ajunsă deputată PDM, după ce câștigase circumscripția 13, Rezina – Șoldănești în cadrul alegerilor din februarie 2019, își asuma răspunderea pentru realizarea până la final a proiectului. 

„Atunci când noi am început acest proiect mare, impozitele din activitatea de întreprinzător ale agentului economic „Lafarge” care activează pe teritoriul Rezina, veneau în soldul disponibil al raionului și raionul putea să-și permită un asemenea proiect. Evident că în legătură cu schimbarea Legii finanțelor publice, acești bani nu mai vin în soldul disponibil la Consiliul raional, dar merg în bugetul de stat al R. Moldova. An de an, noi negociem cu ministerul suma care ni se dă pentru investiții, dar acum sunt sume foarte mici. Pentru raionul Rezina, anul acesta nu ne-a fost înaintată nicio sumă, de asta și acest proiect durează în timp. Dar asta nu înseamnă că nu va fi finalizat. Eu îmi asum răspunderea, împreună cu colegii, ca să fac tot posibilul ca acest proiect să fie realizat până la final”, spunea atunci Graur.

Locuințe sociale, construite de firmele primarului PDM de la Bogzești

Construcția locuințelor sociale în raionul Rezina a fost încredințată firmei „Ozun-Cons” SRL, care aparține primarului PDM de la Bogzești, raionul Telenești, Vasile Ozun. Lucrările în valoare de 26,2 milioane de lei au fost adjudecate de „Ozun-Cons” SRL în cadrul unei licitații la care au participat patru firme. Alte 2,4 milioane de lei au ajuns în conturile „Ozun-Cons” SRL în urma unei proceduri de achiziție prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, iar în mai 2021 suma a fost suplimentată cu încă 2 milioane de lei.

Firma lui Ozun a construit și locuințele sociale din raionul Briceni, după ce în 2015 a câștigat o licitație de 2,5 milioane de lei, fiind unica participantă la tender.

Un audit al Curții de Conturi din 2021 arată că la obiectul din raionul Briceni antreprenorul nu a executat lucrări în sumă totală de 85 de mii de lei, dar nu a raportat despre asta, iar lucrările în valoare de 40,3 mii de lei pe care spune că le-a făcut, nu au fost identificate de către auditori. 

Vasile Ozun, primar al satului Bogzești, raionul Telenești. Foto: Facebook

Vasile Ozun deține și firma „Oztor” SRL, abonată și ea la banii publici din proiectul de construcție a locuințelor sociale. Compania a câștigat în 2014 licitația în valoare de 2,3 milioane de lei pentru executarea lucrărilor de construcție a locuințelor sociale în orașul Călărași. Și aici firma primarului de la Bogzești a fost unica participantă la licitație. Tot „Oztor” SRL a câștigat în 2018 tenderul în valoare de 14,7 milioane de lei pentru construcția locuințelor sociale în orașul Cimișlia. Ulterior, compania a câștigat alte trei licitații în valoare totală de aproape 3 milioane de lei pentru lucrări suplimentare de construcție a locuințelor sociale în raionul Cimișlia. 

Același audit al Curții de Conturi arată că în Călărași antreprenorul a raportat lucrări în valoare de 79 de mii de lei, pe care însă auditorii nu au putut să le constate. 

Firma fiului controlează lucrările firmei tatălui

Tot în cadrul unei licitații au fost achiziționate servicii de supraveghere tehnică a lucrărilor de construcție a blocului de locuit din raionul Rezina. Tenderul în valoare de 152 de mii de lei, la care au fost depuse trei oferte, a fost câștigat de firma „Eurodeviz” SRL, care îl are în calitate de fondator și administrator pe Vitalie Marandici, fiul lui Vasile Ozun. 

Vitalie Marandici și soția lui. Foto: Facebook

Datele Agenției Achiziții Publice arată că și această firmă s-a conectat la proiectul național de construcție a locuințelor sociale, construind case destinate persoanelor cu venituri mici în raionul Hîncești, după ce în 2015 a obținut la un concurs de achiziții publice un contract de 751 de mii de lei și a efectuat lucrări suplimentare de construcție în valoare de 1 milion de lei la blocul din raionul Cimișlia construit de firma tatălui său.

În perioada 2014-2018 întreprinderea „Ozun-Cons” SRL a obținut contracte cu statul în valoare de peste 75 de milioane de lei. „Oztor” SRL a beneficiat în ultimii 10 ani de contracte, valoarea cărora depășește cifra de 57 de milioane de lei, iar „Eurodeviz” SRL a câștigat contracte în valoare de circa 36 de milioane de lei, majoritatea – cu primăria din Bogzești. 

Companiile amendate pentru că s-au opus verificărilor CC au dat foc la probe și au participat cu oferte trucate la licitații 

În mai 2017 „Ozun-Cons” SRL a fost amendată cu 25 de mii de lei, pentru că a refuzat să fie verificată de Consiliul Concurenței (CC), controlul fiind inițiat în septembrie 2016.

În decizia Plenului CC se menționează că pe data de 16 mai 2017 o echipă de inspecție a mers la sediul „Oztor” SRL pentru a face verificări, însă administratorul întreprinderii a refuzat să se prezinte și a informat inspectorii că firma nu își are sediul acolo. A doua zi inspectorii au mers la aceeași adresă, pentru a verifica activitatea altei companii, și anume „Ozun-Cons” SRL. Inspectorii au depistat că biroul era încuiat, chiar dacă angajații erau în interior. După lungi discuții, administratorul întreprinderii a permis accesul echipei de inspecție, care a depistat în grătarul din curte mai multe acte arse care conțineau denumirile firmelor. Astfel, compania s-a ales cu o amendă. 

„Ozun-Cons” SRL și „Oztor” SRL au primit în februarie 2018 o amendă totală de circa 3,1 milioane de lei, după ce Consiliul Concurenței a stabilit că, împreună cu alte două firme, au semnat un acord anticoncurențial și au participat cu oferte trucate la două licitații. Iar în septembrie 2018 cele trei companii ale primarului de Bogzești au fost amendate cu circa 777 de mii de lei, după ce CC a constatat că au participat cu oferte trucate la o licitație organizată de „EMP Management Durabil POP”. 

Firma care a efectuat lucrările la Rezina a intrat în insolvabilitate. 

În 2017 firma „Ozun-Cons” SRL, care s-a angajat în construcția locuințelor sociale în raionul Rezina, a raportat un profit net de peste 1 milion de lei, iar în 2018 profitul acesteia era de peste 1,6 milioane de lei. Un an mai târziu, compania raporta un profit net de 718 mii de lei. 

În 2020 profitul net al companiei a scăzut brusc, înregistrând pierderi de circa 1,5 milioane de lei, iar în 2021 valoarea pierderilor a ajuns la 3,5 milioane de lei. În mai 2020 față de „Ozun-Cons” SRL a fost intentată procedura de insolvabilitate, iar în noiembrie 2020 a fost confirmat planul de restructurare care i-ar permite acesteia să amelioreze situația economică și să continue lucrările la obiectivul din Rezina. 

Situația finanaciară din ultimii ani a firmei „Ozun-Cons” SRL

Consiliul raional Rezina și-a  asumat investiții de milioane, având un buget deficitar 

Locuinţe sociale au fost construite în 14 raioane din țară, cheltuielile fiind acoperite în mare parte de autoritățile locale – în proporție de 35%, iar restul – de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

În Rezina, Consiliul raional și-a asumat să acopere cheltuielile pentru construcție în proporție de 64,32% – 650 de mii de euro (circa 13,6 milioane de lei, n.r.) fiind contribuție financiară și 770 de mii de euro (echivalentul a circa 16 milioane de lei, n.r.) fiind contribuție materială, care reprezintă clădirea blocului cu nouă etaje și terenul aferent acesteia, costul documentației de proiect, verificării și expertizării documentației și costul expertizei tehnice a obiectului. 

Contribuția financiară urma să fie alocată în 2017-2018, perioadă în care însă Consiliul s-a confruntat cu un deficit bugetar major. Pentru că nu își putea îndeplini angajamentul financiar, în decembrie 2018 Consiliul a decis să împrumute de la BDCE alte 275 de mii de euro, pentru a duce la bun sfârșit lucrările de reconstrucție a blocului. Eleonora Graur a fost  împuternicită să semneze cererea și contractul de recreditare. Astfel, suma împrumutului constituie 1,06 milioane de euro. Lucrările pe șantier au fost stopate în iulie 2019, când a fost epuizat creditul BDCE. 

Consiliul raional Rezina a cerut de la Guvernul Sandu 7,4 milioane de lei 

ZdG a constatat că până la stoparea lucrărilor în iulie 2019, Consiliul raional a alocat pentru implementarea proiectului doar 2,3 milioane de lei sau mai puțin de ¼ din suma promisă. 

Pentru continuarea implementării proiectului, Consiliul a cerut guvernului condus de Maia Sandu, la puțin peste o lună de la investire, să-i acorde 7,4 milioane de lei pentru a stinge datoria către antreprenor, precizând că datoria a fost acumulată din „motive legate de austeritatea bugetului raional”. 

Într-un răspuns semnat de Natalia Gavrilița, ministra Finanțelor de atunci, Consiliului i s-a amintit că și-a asumat obligația de a contribui financiar la proiect și că Guvernul deja contribuie la finanțare prin asumarea angajamentelor față de împrumutul acordat de BDCE. 

Lucrările de construcție au fost reluate în iunie 2021, iar până în august 2022 locuințele urmau să fie date în exploatare. Doar că nici acest termen nu a fost respectat, ZdG constatând că, la moment, pe șantier nu sunt efectuate lucrări, clădirea și terenul aferent fiind înconjurate de un gard de plase, care poate fi ușor trecut pe partea ce servește drept poartă. Curtea blocului nu este amenajată, iar mai multe schele de construcții montate pe un perete exterior sunt lăsate de izbeliște. 

Iunie 2023 – noul termen de finalizare a lucrărilor

Iunona Lungul, directoarea Unității de Implementare a Proiectului de construcție a locuințelor sociale (UIP), faza II, afirmă că lucrările nu au fost finalizate din cauza antreprenorului aflat în insolvabilitate. 

Iunona Lungul, directoarea Unității de Implementare a Proiectului de construcție a locuințelor sociale. Foto: Facebook

„Odată cu reluarea lucrărilor în 2021, antreprenorul general s-a confruntat cu probleme de ordin financiar și de resurse umane, fapt ce a cauzat încălcarea graficului de lucrări stabilit și anume 31 august 2022. În acest context, în temeiul prevederilor contractuale, antreprenorul este penalizat. Consiliul raional Rezina a reușit să soluționeze alocarea valorii totale a contribuției financiare din sursele proprii în iulie 2022. Costul total al proiectului de la Rezina este de 46,7 milioane de lei. Lucrările de construcție sunt în proces de execuție, fiind planificată recepția la terminarea lucrărilor pentru luna iunie 2023”, ne-a spus Iunona Lungul.

Ea susține că pentru finalizarea lucrărilor Consiliul raional va trebui să mai aloce încă 1,5 milioane de lei.

Eleonora Graur: „Intenția acestui proiect a fost una bună”

Eleonora Graur a refuzat să discute cu reporterul ZdG, spunând că ne va contacta atunci când va dispune de timp.

Eleonora Graur. Foto: Facebook

„Eu am văzut mesajul dvs. Am să revin la dvs. într-o zi în care am să am timp ca să discutăm pe acest subiect. Astăzi nu pot. Dacă comunicați cu colegii, cred că v-au dat absolut toată informația. Cred că nu este ceva nou ce aș putea eu să vă dau. Oricum, de Consiliul raional foarte puțin depinde acest proiect. Intenția acestui proiect a fost una bună”, ne-a spus fosta președintă a Consiliului raional Rezina. 

Valeriu Ciorici, președinte al Consiliului raional Rezina

Nici Valeriu Ciorici, actualul președinte al Consiliului raional Rezina, nu a dorit să discute cu noi.

„Eu nu vă cunosc. Acum eu sunt la lecuire, dacă vreți să discutăm, veniți la Rezina. Eu nu vă cunosc și nu dau nicio lămurire sau informație persoanelor necunoscute. Sunt la curent cu acest bloc, dar nu vreau să discut cu persoane necunoscute”, ne-a spus el. 

„Acest proiect nu este real. Sunt niște lucrări ascunse, care nu au fost incluse în proiectul inițial”

Vitalie Melnic, administratorul procesului de insolvabilitate al firmei „Ozun-Cons” SRL, ne-a spus că lucrările de construcție sunt executate cu întârziere din cauza proiectului inițial, în care nu au fost incluse unele lucrări necesare și că firma a intrat în insolvabilitate, pentru că a câștigat mai multe licitații de executare a lucrărilor, deși nu avea capacitate să le execute. 

„Din momentul intentării procedurii de insolvabilitate „Ozun-Cons” SRL participă la executarea acestor lucrări, face investiții, adică execută contractul care a fost încheiat. Este un plan de restructurare și banii care parvin în baza planului sunt transmiși spre executarea acestui contract. De aproape 3 ani executăm acest contract. Întreprinderea a avut probleme financiare și lucrările au fost stopate. Pe parcurs, au fost alocați bani și întreprinderea a continuat executarea lucrărilor. Sincer, proiectul de executare a lucrărilor nu este real. Acolo sunt lucrări suplimentare care trebuie coordonate cu cei din Consiliul raional. Acest proiect nu este real. Sunt niște lucrări ascunse, care nu au fost incluse în proiectul inițial, dar necesare pentru a efectua corect cantitativ și calitativ lucrările. Sunt probleme care nu au fost luate în considerare în proiectul inițial. Eu nu am citit raportul Curții de Conturi, dar, într-adevăr, sunt probleme. Întreprinderea a avut mai multe lucrări, a câștigat mai multe proiecte, dar nu avea capacitate de a le executa. A câștigat mai multe licitații”, a spus Valeriu Melnic.

Vasile Ozun:  „Cum puteți să confirmați așa lucruri?”

Telefonat de ZdG, Vasile Ozun a negat faptul că Vitalie Marandici este fiul lui și ne-a spus că firma sa a câștigat licitația „așa cum se câștigă contractele”.

„Ei cum am câștigat licitațiile, dar cum se câștigă contractele? Nu faceți aberații. M-ați sunat pentru ce? Întrebați ceva serios, nu că „firma d-voastră…” Cum puteți să confirmați așa lucruri? Am câștigat conform licitației publice. Ridicați documentele de atunci și veți vedea. Fiul meu încă este mic ca să poată câștiga licitații. Nu am eu așa fiu și asta a demonstrat ANI. O mai venit cu aberații și alții”,  a spus Vasile Ozun. 

Gradul de rudenie dintre cei doi însă este „afișat” chiar și pe rețelele de socializare. Spre exemplu, într-o fotografie publicată de soția lui Vitalie Marandici, ea îl numește pe Vasile Ozun socru, iar el – „nora mea cea scumpă”.

Foto: Facebook

Curtea de Conturi: Antreprenorul tergiversează lucrările 

Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 27 februarie 2023, auditul efectuat anterior asupra implementării Proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile a scos în evidență deficiențe la organizarea, realizarea și monitorizarea implementării proiectului în raionul Rezina. 

Auditorii spun că deficiențele au fost cauzate de tergiversarea finalizării lucrărilor de construcție de către antreprenor, cu toate că Consiliul raional deja suportă cheltuieli pentru achitarea creditelor și dobânzilor aferente. „Astfel, din anul 2017 până în prezent, la obiectul din Rezina au fost executate lucrări de construcție în sumă totală de 27,9 milioane de lei”, se arată în raport. Agenția pentru Supraveghere Tehnică a constatat cheltuieli exagerate în valoare de 5,6 milioane de lei.