Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ Cum R. Moldova a…

VIDEOCum R. Moldova a cumpărat ani la rând rachete antigrindină direct de la o companie care susține războiul din Ucraina, iar în 2022 a eșuat în organizarea primei licitații deschise

Anual, milioane de lei din bugetul R. Moldova ajung în Federația Rusă pentru procurarea rachetelor antigrindină și modernizarea prin automatizare a sistemului care permite monitorizarea caracteristicilor norilor. Totul se face dintr-o singură sursă, prin negocieri directe, responsabilii de la antigrindină motivând că nu există surse alternative.

În 2022, rușii nu ne-au mai livrat rachete antigrindină, pentru că autoritățile de la Chișinău au anulat contractul semnat cu ei. A urmat o licitație internațională, procedura fiind stopată la jumătate de drum. Într-un final, s-a mers tot pe practica negocierilor directe cu producătorul, protecția antigrindină fiind cumpărată de la o companie bulgară.

ZdG a constatat că firma rusească de la care R. Moldova a cumpărat ani de zile rachete antigrindină a îndeplinit, la începutul anilor 2000, ordinele de înarmare ale Federației Ruse, iar acum susține războiul în Ucraina.

Protecția antigrindină vine de la ruși și bulgari

Serviciul antigrindină din R. Moldova procură rachete antigrindină din două ţări. Rachetele cu rază scurtă de acţiune, numite „Loza 2”, sunt achiziționate din Bulgaria, iar cele cu rază lungă „Alazani 6” din Federaţia Rusă. Achizițiile s-au făcut, de fiecare dată, în urma negocierilor, fără publicare prealabilă a unui anunț de participare.

Câțiva parametri tehnici ai rachetelor antigrindină „Alazani 6” și „Loza 2”

Conform datelor de pe site-ul Agenției Achiziții Publice (AAP), din 2016, când s-a decis că Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH) va cumpăra rachete antigrindină în mod independent, și până în prezent, în conturile companiei din Bulgaria „Stroiproect” SRL au ajuns aproape 96 de milioane de lei, iar la celălalt câștigător de top al achizițiilor publice de rachete antigrindină, întreprinderea „Chapaev” din Ceboksarî, Republica Ciuvașă din componența Federației Ruse, au mers 51 de milioane de lei.

Publicitate
Publicitate
Contracte obținute de firma din Bulgaria „Stroiproect” SRL
Contracte obținute de firma rusească „Chapaev”

Guvernul a cerut anularea contractului cu rușii

În 2022, rușii de la întreprinderea din Ceboksarî urmau să ne asigure protecția antigrindină, SSIAPH semnând, la 10 ianuarie curent, un contract de achiziție a unui lot de rachete antigrindină cu rază lungă de acțiune „Alazani 6”, contra sumei de 26,23 de milioane de lei. Achiziția s-a negociat direct, așa cum este indicat și în planul de achiziție pentru anul 2022, rușii urmând să livreze R. Moldova 3700 de rachete antigrindină în două tranșe, una – la 25 aprilie, iar alta – la 25 mai.

La câteva zile de la invazia Rusiei în Ucraina, SSIAPH a fost însă notificat de Corpul de Control al prim-ministrului să anuleze contractul, pe motiv că procedura de achiziție a fost greșită și a solicitat să fie organizată o licitație deschisă.

Licitație internațională eșuată

Astfel, la 29 martie, SSIAPH a anunțat procedura de achiziție a 3700 de rachete antigrindină cu o treaptă, cu tipul de lansare reactiv mortier, pentru 23,865 de milioane de lei. Ofertele urmau a fi depuse până la 25 mai, însă procedura a fost stopată înainte de termen.

Ulterior, autoritățile au decis să revină la vechea practică de a negocia direct cu producătorul și, la 17 mai, SSIAPH a semnat un contract cu firma din Bulgaria „Stroiproect” SRL, pentru livrarea unui lot de 3600 de rachete antigrindină de rază scurtă „Loza 2”. Bulgarii au livrat R. Moldova 3700 de rachete antigrindină, 100 dintre care fiind o restanță de anul trecut.

Vicedirectorul SSIAPH: „Până în prezent, am procurat direct, pentru că este un singur producător”

Vasile Aghenie, vicedirectorul SSIAPH, spune că licitația din luna martie a fost stopată înainte de depunerea ofertelor, pe motiv că R. Moldova risca să intre în sezonul lucrărilor de protecţie antigrindină fără rachete. Cât privește anularea contractului cu rușii, el se arată nedumerit de decizia reprezentanților Guvernului.

Vasile Aghenie, vicedirectorul Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice

Până în prezent, am procurat direct pentru că este un singur producător. În fiecare an, noi mergem la negocieri directe dintr-o singură sursă. Anul acesta, Corpul de Control al prim-ministrului ne-a cerut să anulăm contractul cu rușii, semnat în luna ianuarie, spunând că nu e corect. Au trimis Inspecția Financiară, care a constatat că noi am făcut totul corect. Chiar și după asta, Corpul de Control a decis că trebuie de anulat contractul. Am făcut licitație internațională. Trebuia să fie până la 25 mai. Pentru că sezonul de combatere a căderilor de grindină urma să înceapă și noi nu avem rachete antigrindină, i-am întrebat ce putem face. Ne-au spus că e posibil să mutăm termenul pe 5 mai. Nu a fost niciun cumpărător. Apoi cei de la Corpul de Control al prim-ministrului au decis să mergem la cumpărător să negociem direct. Deja prețul unei rachete nu era de 284 de euro, dar de 300 de euro, spune Aghenie.

Reprezentantul SSIAPH afirmă că, teoretic, R. Moldova ar putea să cumpere rachete antigrindină din România, însă prețul acestora este mult mai mare decât cel oferit de ruși sau bulgari. Cea mai recentă licitație organizată de serviciul antigrindină din România arată că o rachetă antigrindină românească ar costa circa 1600 de euro.

Afacerea Moldantigrad sau cum am ajuns să cumpărăm rachete din Bulgaria

O investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova din 2018 arăta că țara noastră a cumpărat rachete antigrindină rusești încă din 1964. Apoi, din 2004 până în anul 2015, R. Moldova procura și asambla la Chișinău rachete antigrindină prin intermediul unei companii în care statul avea două cincimi din acțiuni – Societatea pe Acţiuni de tip închis Întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldantigrad. Afacerea cu Moldantigrad s-a dovedit a fi păguboasă, întrucât costul de import al unei rachete era practic identic cu cel al rachetelor asamblate de întreprinderea moldo-rusă. Astfel, din 2016, SSIAPH cumpără rachete antigrindină, în mod independent, de la firme din Bulgaria și Federația Rusă.

Firmele de la care R. Moldova cumpără rachete antigrindină

Procurarea rachetelor antigrindină de la firma din Bulgaria „Stroiproect” SRL a fost posibilă după ce au fost modificate lansatoarele de rachete, create de sovietici, care nu permiteau să utilizeze alte tipuri de rachete decât cele rusești. Firma a fost fondată la 30 aprilie 2015 de către Krasimir Damianov, om de afaceri bulgar. Potrivit site-ului companiei, aceasta livrează rachete antigrindină, lansatoare și sisteme informatice necesare unor state din Europa, America de Sud și Asia.

Compania rusească, susținătoare a războiului în Ucraina

Compania rusească „Chapaev”, de la care R. Moldova procură rachete antigrindină cu rază lungă, este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Republica Ciuvașă (Rusia). Înființată în 1938 ca fabrică de producție de pirotehnică militară, astăzi compania produce peste o mie de produse militare, civile și cu dublă destinație, producția de produse pentru complexul militar-industrial fiind o prioritate absolută pentru fabrică.

Noiembrie 2021. Premierul rus Mihail Mișustin, în vizită la compania „Chapaev”

Din septembrie 2003, compania este condusă de Mihail Reznikov. Pe site-ul întreprinderii se arată că Reznikov a venit la cârma companiei „într-o perioadă în care aceasta se afla într-o situație financiară dificilă”, dar el a reușit să scoată fabrica „dintr-o criză prelungită”. De altfel, în acea perioadă, Federația Rusă a început să investească în apărare miliarde de ruble rusești, firma de pe râul Volga fiind executorul Programului de stat de înarmare și al Ordinului de apărare al Federației Ruse.

Mihail Reznikov este membru al partidului aflat la putere în Federaţia Rusă, Rusia Unită, fost ministru al Transporturilor din Republica Ciuvașă, în perioada iunie 2016 – februarie 2017, actualmente membru al Consiliului de Stat al acestei republici. Într-un reportaj recent al postului de televiziune „Rossia 1”, Reznikov este prezentat drept unul dintre organizatorii transportului de ajutor umanitar în regiunea ucraineană Donbas, distrusă aproape complet de forțele rusești.

Mihail Reznikov, directorul întreprinderii „Chapaev” din Ceboksari, membru al Consiliului de Stat al Republicii Ciuvașa, din partea partidului Rusia Unită.

Sistemul antigrindină conceput pe vremea URSS, digitalizat dintr-o singură sursă

În ultimii 20 de ani, la fel, dintr-o singură sursă, a fost digitalizată infrastructura protecției antigrindină. Doar că asta s-a făcut nu pentru schimbarea sistemelor rusești, dar prin procurarea de către SSIAPH a unor pachete software și sisteme informatice pentru formarea sistemului automatizat „ASU-MRL”. În acest exercițiu au fost digitalizate și radarele meteo „MRL-5”, dispozitive existente din perioada sovietică care depistează și localizează centrele de furtuni, grindină sau precipitații pe o rază de până la 200 de km. S-au cumpărat și receptoare digitale, care transmit informațiile de pe radar către sistemul automatizat. Mărfurile care se ridică la câteva milioane de lei au fost achiziționate, exclusiv, de la Centrul Științific Industrial „Antigrad”, din orașul Nalchik, Republica Kabardino-Balkaria, și acesta din componența Federaţiei Ruse.

Unitatea Specială Ștefan Vodă, digitalizată și conectată la sistemul automatizat „ASU-MRL”

Contracte de milioane de lei, negociate direct

Informațiile publice de pe site-ul AAP arată că, în ultimii zece ani, compania rusească a obținut contracte de circa 9 milioane de lei cu SSIAPH.

Cea mai recentă achiziție a fost făcută în iunie 2021, când autoritățile au procurat două receptoare digitale pentru 1,3 milioane de lei. Procedura de achiziție s-a făcut prin negociere cu Centru „Antigrad”, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Și în 2020, tot prin negocieri fără publicare prealabilă, Centrul „Antigrad” a câștigat dreptul de a furniza SSIAPH un receptor digital, costul căruia se ridică la 615 mii de lei. Din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, anul acesta SSIAPH nu a organizat vreo licitație pentru a continua digitalizarea sistemului.

În decembrie 2018, autoritățile au procurat versiunea 6.4 a sistemului automatizat „ASU-MRL”, cu receptor digital. De această dată, SSIAPH a anunțat licitație publică, prin cererea ofertelor de prețuri. Și de această dată, contractul a fost câștigat de Centrul „Antigrad”, fiind singurul participant. Valoarea achiziției este de 60 de mii de euro sau echivalentul cursului valutar de atunci de aproape 1,2 milioane de lei. La o valoare atât de mare, legislația obligă autoritatea contractantă să organizeze licitație deschisă și nu licitație prin cererea ofertelor de prețuri.

Tot în 2018, autoritățile au procurat tiratroane contra 251 de mii de lei și instalație rachetară automatizată pentru lansarea rachetelor contra sumei de 370 de mii de lei. Și atunci, contractele au fost câștigate de același Centru științific rus.

Expertă: „Este o încălcare a legii”

Cu referire la licitația din decembrie 2018, experta IDIS „Viitorul”, Diana Ranga-Enachi susține că a fost încălcat cadrul legal.

Diana Ranga-Enachi, expertă IDIS „Viitorul”

Trebuia să fie licitație deschisă. Absolut. Asta este o încălcare a legii. Pentru procedurile de achizițiile de bunuri și servicii cu o valoare estimată mai mare de 800 de mii este obligatorie aplicarea procedurii de licitație deschisă, care are termenul de depunere a ofertelor mai mare. Acest termen trebuie respectat, în primul rând, pentru a respecta legea și, în al doilea rând, pentru a oferi suficient timp depunerii ofertelor. Aici este evident că legea a fost încălcată”, a declarat experta.

Furnizorul din Republica Kabardino-Balkaria. Conlucrarea științifică și tehnologică

Centrul Științific Industrial „Antigrad” a fost fondat în 1992, în orașul Nalcik. Potrivit site-ului companiei, centrul se prezintă ca având în jur de 20 de clienți în 10 țări și că, în ultimii 25 de ani, a furnizat mai mult de o sută de sisteme de diferite tipuri.

Ion Garaba, director al Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice

Directorul SSIAPH Ion Garaba spune că instituția pe care o conduce și Centrul „Antigrad” colaborează de zeci de ani, având o conlucrare științifică și tehnologică standard, în urma căreia R. Moldova ar fi avut doar de câștigat.

În anii ‘80-’90, serviciul a cumpărat radare, electronică veche, iar prin anii 2000 trebuia să decidem fie cumpărăm un radar nou care costă 1,5-2 milioane de dolari, fie începem să le perfectăm pe cele vechi. Ca să nu plătim 2 milioane de dolari, noi, treptat, am digitalizat radarul. Plătim 80 – 100 de mii de dolari și obținem un radar nou. Deci, de 10 ori mai ieftin. Noi suntem cei care facem caietul de sarcini, cu parametrii pe care îi dorim. Ei elaborează, vin la noi, implementează, testăm, dacă este bun e bun, dacă nu, ceva mai corectăm. Este o conlucrare științifică și tehnologică standard”, susține Ion Garaba.

Directorul SSIAPH: „Pur și simplu, nu avem alte opțiuni”

Oficialul are o explicație pentru faptul că achizițiile în cadrul instituției pe care o conduce se fac dintr-o singură sursă.

Automatizarea pe care o facem cu acest Centru Științific ne permite să obținem peste 70 de parametri. Vedem structura fină a norului, vedem toate interacțiunile dintre celule colective și asta ne permite ca procesul să fie absolut dirijat și controlat și știm cu precizie unde trebuie de lansat rachete, când, care este etapa inițială și când trebuie să terminăm. Așa radar automatizat, cu așa precizie și cu așa parametri eu nu cunosc în lume. Ei au fost unii dintre cei care au elaborat acest radar. Aceasta este invenția lor și ei știu cum să facă automatizarea. Noi am făcut optimizări foarte mari, pentru că sarcina noastră este să eficientizăm la maxim banii publici. Eu aș fi foarte recunoscător dacă cineva din Europa sau din altă parte ar elabora un radar cu o asemenea precizie și cu un preț acceptabil. Dar nu există. Pur și simplu, nu avem alte opțiuni. Putem anunța concurs european, care durează 100 de zile, și ajungem fix la ceea ce am început”, susține Ion Garaba.

Punctul de control al Serviciului Antigrindină

Expertă: „Dubios aici este faptul că, dacă au lansat o licitație deschisă, înseamnă că, teoretic vorbind, a fost posibil și până acum, nu dor în acest an”

Experta Diana Ranga-Enachi susține că Legea privind achizițiile publice permite organizarea licitațiilor dintr-o singură sursă, atunci când nu există alternative, dar licitația privind procurarea rachetelor antigrindină anunțată în martie curent ridică mai multe semne de întrebare, inclusiv de ce până acum nu s-a mers pe această procedură.

Dubios aici este faptul că, dacă au lansat o licitație deschisă, înseamnă că, teoretic vorbind, a fost posibil și până acum, nu doar în acest an. Practic, ei nici nu au anulat licitația, dar au oprit procedura înainte ca să fie depusă vreo ofertă. Aici eu aș arăta un steguleț roșu. Cumva ei au vrut să arate că sunt deschiși, transparenți, dar au oprit procedura încă în fașă. Dubios este și alt fapt: autoritatea contractantă trebuia să prevadă, să aibă timp suficient la dispoziție pentru a organiza licitația”, a declarat experta.

Punct de influență rachetară. Foto: antigrindina.md

În prezent, în R. Moldova sunt 132 de stații de lansare a rachetelor antigrindină, conectate automatizat la un singur punct de control, la Chișinău, și 12 unități speciale, care protejează culturile agricole de pe o suprafață de aproape 1,66 milioane de hectare de teren.

Publicitate
Publicitate