vizualizări
04 septembrie 2020 | 09:01

Complexul sportiv „Chișinău Arena” urma să fie dat în exploatare în luna octombrie 2019, exact la un an de la începerea lucrărilor. Deși de la data promisă a mai trecut aproape un an, „familiile cu copii” nu-și pot petrece timpul liber în incinta Arenei, așa cum promitea unul dintre inițiatorii și promotorii proiectului, politicianul Andrian Candu. Terenurile de sport din cadrul Arenei nu pot găzdui evenimente, iar complexul nu poate fi dat în exploatare, chiar dacă construcția a fost finalizată, iar echipamentele necesare pentru buna funcționare au fost instalate. 

Inițial, s-a constatat că arena polivalentă nu putea fi dată-n exploatare pentru că nu putea fi conectată la rețelele de alimentare cu gaze, apă și canalizare, existente în zonă, apoi că nu era racordată la rețelele electrice. În mai 2019, printr-un prim acord adițional, statul și-a asumat obligația să achite în plus față de prevederile contractuale inițiale 1,5 milioane de euro pentru ca „Chișinău Arena” să fie conectată la apeduct și canalizare.

Ulterior, au apărut alte probleme care nu au fost luate în calcul la etapa inițierii proiectului, iar acum, pentru a fi rezolvate, e nevoie de investiții suplimentare: arena nu are construite drumuri de acces, iar unele terenuri adiacente complexului sportiv, pe unde urmează să fie făcute căi de acces, sunt în proprietate privată.

Pentru construcția drumurilor către complex și pentru exproprierea proprietarilor de terenuri din imediata apropiere sunt necesare hotărâri de Guvern și voturi în Parlament, care ar urma să majoreze aportul statului în acest proiect „social” cu alte peste 3 milioane de euro. 

Astfel, suma inițială indicată în contractul de parteneriat public-privat pe care statul trebuie să o ramburseze, de 43 de milioane de euro, urmează să crească, în final, cu peste 5 milioane de euro pentru ca proiectul „Chișinău Arena” să poată deveni funcțional.

Statul a achitat, până acum, pentru proiectul „Chișinău Arena”, 11,5 milioane de euro. 10 milioane de euro au fost plătite pe parcursul anilor 2018-2019, perioadă în care complexul s-a construit, iar 1,5 milioane de euro au fost transferate partenerului privat în luna iulie 2020, ca parte a ratei din Contractul de Parteneriat Public-Privat (CPPP) semnat în august 2018 de către R. Moldova și „SAM Investment Company”, fondată la Chișinău de compania turcă „Summa”, care a ridicat complexul.

Până la finele anului, autoritățile trebuie să plătească alte 1,5 milioane de euro, iar pentru a nu pierde complexul sportiv, procedura se va repeta în următorii 11 ani, când statul ar trebui, într-un final, să răscumpere investiția efectuată de partenerul turc. 

Lucrările de construcție a „Chișinău Arena” au început în octombrie 2018 și, conform promisiunilor de atunci ale autorităților, urmau să se încheie în octombrie 2019. Sursă foto: chisinauarena.md

Bani în plus și un nou termen pentru darea în exploatare

„Chișinău Arena” urma să fie dată în exploatare în octombrie 2019, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, în februarie 2020, după o vizită a președintelui Igor Dodon la complex, a fost anunțată o nouă dată – 1 mai 2020. Oficial, pandemia provocată de noul tip de coronavirus le-a stricat autorităților planurile, iar complexul sportiv nu a fost dat în exploatare nici în luna mai.

Igor Dodon vizita complexul în februarie 2020

Într-un răspuns oficial primit de ZdG de la Agenția Proprietății Publice (APP) se menționează că darea în exploatare a „Chișinău Arena” este preconizată pentru lunile octombrie-noiembrie 2020. În același răspuns se precizează că lucrările de construcție în cadrul obiectivului „Chișinău Arena”, asumate de către partenerul privat, firma „SAM Investment Company”, au fost executate în conformitate cu prevederile contractului, în proporție de 100%, la 24 decembrie 2019 fiind recepționat certificatul de finalizare substanțială a lucrărilor.

APP informează că, prin CPPP din august 2018, partenerul public, adică statul, urma să asigure conectarea arenei polivalente la rețelele edilitare, inclusiv la căile de acces, doar că, „în contextul situației pandemice și declarării stării de urgență, partenerul public a fost în imposibilitate efectivă de a executa lucrările suplimentare de conectare a arenei polivalente la toate rețelele edilitare, inclusiv construcția căilor de acces”. 

Reprezentanții APP fac referire la o hotărâre a Guvernului Filip din 29 mai 2019 prin care a fost aprobat proiectul unui acord adițional la CPPP din august 2018, iar lucrările de conectare a arenei la rețelele edilitare erau preluate de către partenerul privat în contul achitării de către stat, în rate, a 1,5 milioane de euro.

APP nu spune însă nimic despre un alt proiect de hotărâre de Guvern, despre care ZdG a aflat. Acesta prevede că statul își asumă să achite, în rate, suplimentar față de contractul de bază, încă 2,8 milioane de euro pentru construcția căilor de acces spre complexul sportiv. 

Primul acord adițional: 1,5 milioane de euro pentru rețelele edilitare

Totodată, APP nu spune că statul nu și-a onorat încă plățile conform acordului adițional nr. 1, aprobat de Guvernul Filip la 29 mai 2019. Deși proiectul a fost susținut de Guvern, acesta nu a adunat toate semnăturile necesare și, astfel, nu a putut intra oficial în vigoare. 

Construcția „Chișinău Arena” a demarat în octombrie 2018. Complexul este construit pe un teren de 10 ha

Necesitatea unui prim acord adițional a apărut după ce autoritățile au constatat că pentru darea în exploatare a arenei polivalente de interes național, „aceasta trebuie să fie conectată la toate rețelele edilitare necesare pentru operarea normală”, iar „în corespundere cu prevederile contractului, partenerul privat are obligația de a proiecta, construi și amenaja toate rețelele edilitare doar în perimetrul terenului de 10 ha, destinat pentru construcția arenei polivalente de interes național”

Tot atunci, autoritățile au descoperit că nu dețin resurse necesare disponibile „pentru a proiecta, construi și amenaja, de sine stătător și până la darea în exploatare a arenei polivalente, rețelele de apă și canalizare din afara terenului de 10 ha, destinat pentru construcția arenei polivalente de interes național, precum și conectarea acestora la rețelele de apă și canalizare construite de către partenerul privat”.

Or, la 10 aprilie 2019, SA „Apă-Canal Chișinău” informa Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), instituție care gestiona atunci implementarea proiectului, că nu dispune de împuternicirile și nici de resursele necesare pentru proiectarea, construcția și amenajarea rețelei de apă și canalizare din afara terenului de 10 ha.

În faza desfășurării lucrărilor, după o analiză minuțioasă efectuată de către implementatorii proiectului, s-a identificat că pentru exploatarea fiabilă a obiectului este nevoie de o rețea cu debitul total de minim 400 m³ pe zi. Rețeaua existentă de apeduct centralizat și canalizare parțial locală, preconizată inițial de a fi utilizată pentru operarea arenei polivalente, nu corespunde rigorilor tehnice pentru deservirea unui astfel de obiect, fiind o rețea uzuală, destinată consumatorilor proprietari de case particulare cu un consum maximal de 250 m³ pe zi. Luând în considerare complexitatea construcției arenei polivalente, precum și multiplele funcții ale acesteia, este necesară construcția unei noi rețele de apă și canalizare, care ar permite exploatarea fiabilă a arenei polivalente”, se precizează în nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului „cu privire la aprobarea proiectului Acordului adițional la CPPP proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național”, pregătită de Igor Șarov, secretarul general al MECC în acea perioadă.

Hotărârea de Guvern a fost aprobată la ședința Executivului Filip din 29 mai 2019. Doar prin intermediul ei costul proiectului „Chișinău Arena” creștea de la 43 la 44,52 milioane de euro, bani care urmează să fie rambursați de către stat în următorii 11 ani, suma adăugându-se la plățile anuale indicate în contractul de bază. 

Al doilea acord adițional, încă neaprobat: 2,8 milioane de euro pentru căi de acces

În răspunsul pregătit pentru ZdG, APP nu menționează nici despre faptul că arena polivalentă, pentru a fi dată în exploatare, are nevoie de căi de acces. Pentru ca acest lucru să fie posibil, se pregătește un alt acord adițional, în valoare de 2,8 milioane de euro (55 milioane de lei). Deși proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului Acordului adițional nr. 2 la CPPP nu este încă public, ZdG a aflat că acesta a fost elaborat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI), în baza propunerilor Comisiei de Monitorizare a Parteneriatului Public-Privat. 

Inițial, CPPP, din 24 august 2018, prevedea obligațiile companiei turce de a proiecta, construi și dota arena polivalentă doar în limitele lotului de 10 ha, iar elementele indispensabile pentru funcționalitatea sa, cum ar fi construirea căilor de acces al transportului privat și public către și de la obiect, dar și accesul pietonal, au rămas în sarcina statului.

Asemenea obiecte de infrastructură socio-culturală necesită încadrarea în centură și existența căilor de acces pe cel puțin două direcții. În cazul „Chișinău Arena” – pe direcția Chișinău-Orhei și str. Bucovina. Valoarea totală a investițiilor, inclusiv a cheltuielilor suportate de partenerul privat şi a ratei de rambursare pentru o perioadă de 11 ani constituind suma de 2.816.512,00 euro, fără TVA, va fi inclusă în costul total al contractului”, se menționează în motivarea proiectului hotărârii de Guvern obținut de ZdG.

Proiectul a fost consultat inclusiv cu factori de decizie din Guvern și Primăria mun. Chișinău, fiind stabilit conceptul de conectare a obiectului la rețeaua de drumuri publice naționale și locale în două etape. 

Pe acest segment urmează să fie construit drumul de acces către „Chișinău Arena” de pe traseul Chișinău-Orhei.

Fiind lucrări indispensabile funcționării „Chișinău Arena”, s-a stabilit că prima etapă urmează să fie realizată până la lansarea oficială a complexului și include conectarea complexului pe direcția Chișinău-Orhei cu un drum de acces care va cuprinde o intrare pentru transport special și de urgență, stație pentru transportul public cu conectarea acesteia prin trotuar destinat pietonilor și persoanelor cu dizabilități către Complex, pistă de decelerare/accelerare, intersecție și drum de acces local cu sens retur paralel cu drumul național R6, iluminat stradal și semnalizare”, se precizează în proiectul hotărârii de guvern.

În același document se menționează că, din str. Bucovina, accesul către complex va cuprinde o stație pentru transport public, acces pietonal, acces pentru transport privat, de urgență și tehnic. 

Drumul de acces spre „Chișinău Arena” din str. Bucovina urmează să fie construit pe un teren aflat acum în proprietate privată

ZdG a solicitat de la MEI informații suplimentare despre proiect, inclusiv data când acesta va fi propus Guvernului spre aprobare. Instituția ne-a răspuns la alte întrebări, dar a evitat să ofere un răspuns cu referire la acest acord adițional.

Anatolie Usatîi, secretarul de stat din cadrul MEI responsabil de proiectul „Chișinău Arena” menționează că în cazul acordului adițional nr. 2 se va merge pe aceeași cale ca și în cazul primului acord adițional. Acum acesta se află la avizări, iar în „următoarea perioadă” va fi propus Guvernului spre aprobare. 

O nouă problemă: Terenurile pe care trebuie să fie construit un drum de acces – proprietate privată

Cele 2,8 milioane de euro necesare pentru construcția drumurilor de acces spre „Chișinău Arena” nu sunt singurele cheltuieli suplimentare necesare pentru ca arena să poată fi dată în exploatare. Drumurile de acces spre complex din strada Bucovina nu pot fi făcute deocamdată, deoarece ele ar trebui construite pe câteva terenuri private. Această problemă nu a fost luată în calcul la faza inițială a proiectului, acum fiind nevoie de noi alocări de la buget, care trebuie aprobate de guvern și parlament.

„Chișinău Arena” NU are construite căi de acces spre interior, iar din acest motiv, complexul nu poate fi dat în exploatare

Autoritățile au început să caute soluții abia în martie 2019, când complexul era deja în construcție de jumătate de an. MECC, condus atunci de Monica Babuc, a propus constituirea „Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție, amenajare și acces la complexul arenei polivalente de interes național”, din care făceau parte funcționari din mai multe ministere și instituții de stat.

Ulterior, în aprilie 2019, în baza propunerii Comisiei, MECC a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care 17 terenuri adiacente arenei și 3 clădiri deveneau obiecte ale exproprierii (trecere a unei proprietăți private în proprietatea statului pentru nevoi de interes public, n.r.)

Plata despăgubirilor pentru exproprierea bunurilor imobile (terenurilor și clădirilor) menționate se va efectua de către Guvern din mijloacele de la bugetul de stat”, se spunea în textul proiectului, fără a fi însă menționată valoarea despăgubirilor care urmau să fie achitate către proprietarii privați.

Totodată, proiectul prevedea aplicarea interdicției de înstrăinare a respectivelor bunuri imobile de către proprietari și desfășurarea lucrărilor de construcție necesare pe acele terenuri concomitent cu procedura de expropriere. Proiectul însă nu a mai ajuns să fie aprobat. 

2 ha de terenuri private „flanchează” complexul „Chișinău Arena” din str. Bucovina. Toate sunt necesare pentru construcția drumurilor de acces și a rețelelor tehnice pentru buna funcționare a arenei polivalente

Statul trebuie să cumpere 23 de terenuri cu suprafața de 2 ha și câteva clădiri din apropierea obiectivului „Chișinău Arena”

În iunie 2019, după plecarea democraților de la putere, noul guvern a decis trecerea SRL „Arena Națională” din administrarea MECC în administrarea APP, subordonată MEI. Peste câteva luni, subiectul exproprierii a revenit pe agenda guvernului, de această dată autorul proiectului fiind MEI.

În noul proiect, la propunerea Primăriei mun. Chișinău, în lista bunurilor imobile care urmau a fi supuse exproprierii au fost adăugate încă cinci terenuri, amplasate de cealaltă parte a străzii Bucovina. Primăria menționa că aceste terenuri „sunt necesare pentru proiectarea și construcția rețelelor inginerești pentru obiectivul Arena Polivalentă”.

Autoritățile cunosc despre problema terenurilor private din preajma „Chișinău Arena”, dar trei Guverne nu au găsit soluții pentru rezolvarea ei

Totodată, în proiectul elaborat de MEI, condus atunci de Vadim Brînzan, se spunea că realizarea proiectului Hotărârii Guvernului implică cheltuieli financiare necesare punerii în aplicare a procesului de expropriere, care va avea loc în urma negocierilor de către Comisia de expropriere cu proprietarii de bunuri imobile”.

În nota informativă a proiectului se făcea referire la Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, care stabilește cum se calculează valoarea despăgubirilor în astfel de cazuri. „Concomitent, în cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie mai mic decât prețul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislație”, se mai spunea în nota informativă. 

Pe unele dintre terenurile care urmează a fi expropriate sunt edificate mai multe clădiri cu activitate economică. Valoarea de piață a tuturor bunurilor depășește suma de 20 de milioane de lei

Autorul proiectului menționa că „prețul normativ al terenurilor propuse spre expropriere, calculat conform prevederilor Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, constituie cca 2 milioane lei”. În proiect nu a fost însă indicat și prețul de piață al terenurilor, cu o suprafață cumulată de aproximativ 2 ha.

Calculul ZdG arată că doar valoarea cadastrală a tuturor celor 23 de terenuri depășește suma de 5,4 milioane lei, în timp ce valoarea cadastrală a clădirilor de pe acestea este estimată la peste 6,5 milioane lei. Prețul de piață al acestor bunuri pe care statul trebuie să le cumpere este însă de câteva ori mai mare. 

CNA s-a opus exproprierii cu plata despăgubirilor din bugetul public

Proiectul de lege privind exproprierea a fost supus și unei expertize anticorupție a Centrului Național Anticorupție (CNA). În raportul Centrului se propune reevaluarea modului prin care statul ar urma să intre în posesia terenurilor aflate în proprietate privată.

Analizând raționamentele intervenției propuse ale Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național de construcție, amenajare și acces la complexul arenei polivalente de interes național, se atestă că atribuirea terenurilor respective în proprietate privată, cu ignorarea liniilor roșii ale magistralei de interes urban – str. Bucovina, indică la statutul inițial al terenurilor (domeniul public), fapt ce denotă acordarea ilegală în proprietate privată de către factorul de decizie. Urmare a celor expuse, remarcăm că argumentele în favoarea exproprierii și despăgubirii proprietarilor din contul bugetului de stat nu sunt relevante și fundamentate, întrucât există posibilitate de a realiza interesul național fără̆ prejudicierea interesului public. Prin urmare, menționam susținerea promovării proiectului, dar în altă formă, cu identificarea soluțiilor legale, întru evitarea prejudicierii interesului public”, se spune în raportul CNA. 

Altfel spus, CNA sugera că respectivele terenuri au fost atribuite ilegal în proprietate privată de către primăria Stăuceni și propunea ca despăgubirile acordate proprietarilor să fie efectuate „din contul persoanelor vinovate de adoptarea deciziilor ilegale de atribuire în proprietate a unor bunuri ce fac parte din categoria bunurilor din domeniul public al statului”. Instituția ne-a informat însă că are în gestiune o cauză penală la acest subiect.

MEI: Proiectul privind exproprierea, la etapa definitivării

Proiectul hotărârii prin care se declanșa procesul de evaluare și expropriere nu a mai ajuns să fie propus Guvernului spre aprobare. După ce Guvernul Sandu a căzut, subiectul a dispărut de pe agenda publică. La o solicitare a ZdG, MEI informează că „proiectul hotărârii de Guvern elaborat de MEI a fost supus avizării repetate de către autoritățile publice centrale cointeresate și actualmente se află la etapa definitivării, conform obiecțiilor și propunerilor înaintate. După definitivarea proiectului, va fi prezentat pentru examinare și aprobare Guvernului, în modul stabilit”. 

Instituția menționează că suma de bani necesară pentru compensarea prejudiciului cauzat se va stabili în urma efectuării unor evaluări, dar că legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică stabilește că „la calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experți şi instanța de judecată vor ține cont de prețul la care se vând imobilele şi drepturile de același fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum şi de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceștia”. 

MEI informează că „raportul de evaluare este valabil pe un anumit termen. Astfel, în scopul utilizării eficiente a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat, se consideră judicios ca toate contractele de prestare a serviciilor de evaluare (în vederea calculării cuantumului despăgubirii), să fie încheiate doar după adoptarea de către Parlament a Legii privind declararea utilității publice pentru lucrările de interes național de  construcție, amenajare şi acces la complexul arenei polivalente de interes național”.

Proprietarul unui teren: „Practic am fost expropriați, fără o procedură legală prealabilă”

ZdG a discutat cu mai mulți proprietari ai terenurilor din vecinătatea arenei. Unii dintre ei ne-au spus, sub protecția anonimatului, că în perioada guvernării democraților, au fost supuși presiunilor pentru a renunța la bunurile pe care le dețin, fără a pretinde să primească vreo despăgubire, iar alții, deși spun că nu au fost presați în vreun fel, afirmă că nu își pot folosi terenurile așa cum ar fi dorit din cauza incertitudinilor și refuzului autorităților de a le elibera actele permisive de construcție, suferind astfel pierderi.

Mihai Triboi spune că terenul companiei pe care o reprezintă a fost folosit pentru construcția „Chișinău Arena” fără acordul proprietarului

Mihai Triboi, juristul companiei „Trivent” SRL, proprietara unei parcele de 15 ari de la marginea arenei, pe care, conform proiectului, urmează să fie construit drumul de acces din str. Bucovina, susține că respectivul teren a fost cumpărat de la o persoană fizică în toamna anului 2017, înainte de a apărea în spațiul public ideea construirii unei arene polivalente în acea zonă.

Terenul, afirmă reprezentantul „Trivent”, a fost procurat la prețul de piață din acel moment, aproximativ un milion de lei, sumă indicată în contractul de vânzare-cumpărare. Compania intenționa să construiască acolo o secție de producere a componentelor pentru instalațiile de ventilare, doar că, odată cu lansarea proiectului „Chișinău Arena”, nu a mai putut să-și folosească terenul, conform necesităților. 

Într-o perioadă de timp nici n-am avut acces la teren. Acesta a fost îngrădit. Faptul dat a fost constatat de către executorul judecătoresc. A fost pus un gard, a fost pusă pază. Chiar dacă nu aparținea acestora, ne-au îngrădit accesul la terenul nostru. Practic, am fost expropriați, fără o procedură legală prealabilă. Am scris mai multe demersuri atât către SRL „Arena Națională”, cât și către instituțiile publice ca să le solicităm să elibereze terenul de orice imixtiune, fiindcă este ilegal. Pe lângă aceasta, recent am depus o cerere de obținere a certificatului de urbanism. Am primit un refuz absolut contrar prevederilor legale, fiindcă sunt prevederi clare când trebuie să-ți refuze, dar ei au inventat un motiv care nu este prevăzut de lege și pe care, sigur, intenționăm ulterior să-l contestăm. Motivul pe care ei l-au găsit este faptul că terenul nu se află în planul urbanistic general al localității. Asta e o chestiune care nu este prevăzută de lege”, afirmă Mihai Triboi.

Pe de o parte, ne pare rău că acești bani pot fi încasați din banii publici, dar ce să facem?”

Reprezentantul companiei care urmează a fi expropriată susține că negocierile cu autoritățile au rămas, de fiecare dată, fără niciun rezultat: „În perioada aceasta am avut norocul, între ghilimele, să negociem cu trei guverne și am văzut diferite abordări, începând cu guvernul Filip, care nu ne-a contactat pe noi, dar noi am început, de fapt, procesul de negociere. Să nu ne fi adresat noi, în general acest proces de imixtiune era să fie mai departe. De fapt, el a și rămas, doar că am fost chemați la niște consultări la care doar ni s-a spus să așteptăm. Ulterior, s-a schimbat altă guvernare, noi, cu speranțe noi am depus iar demersuri, dar, din păcate, nu s-a schimbat nimic. Mă refer la guvernul Sandu. Tot am fost chemați la negocieri, ni s-a explicat că nu este greșeala lor, că ei fac tot posibilul, dar nu s-a rezolvat nimic. Ulterior, și de guvernul Chicu am fost chemați la negocieri. Practic, aceleași răspunsuri le auzim – să așteptăm că o să fie totul rezolvat”.

În perioada construcției „Chișinău Arena” terenul firmei „Trivent” SRL a fost îngrădit, iar proprietarii nu aveau acces la el, afirmă juristul companiei. Foto: august 2019

Din cauza faptului că nu a putut folosi terenul pentru a construi propria hală de producere, fiind nevoită în acest timp să închirieze spațiul necesar, Compania a suportat daune de peste 15 mii de euro, iar dacă autoritățile nu vor găsi o soluție în timpul apropiat, afirmă Triboi, statul va fi acționat în judecată.

Prejudiciile sunt considerabile. Pe de o parte, ne pare rău că acești bani pot fi încasați din banii publici, dar ce să facem? Activitatea noastră tot contează pentru stat, noi tot achităm salarii oamenilor și avem nevoie de acești bani. Este un prejudiciu pe care noi l-am suportat și pe care trebuie să-l recuperăm. La moment, noi vrem încă o dată, cu speranțe noi, poate s-a rezolva. Măcar să vedem ce putem face pe viitor. Măcar să semnăm un act care, poate nu deodată, să ne dea toată suma asta, fiindcă conștientizăm că acum statul este prejudiciat, în special în situația aceasta cu Covid-19, dar în caz că primim același răspuns să mai așteptăm, noi deja știm că n-o să se rezolve degrabă. Noi tot avem prejudicii, așa că intenționăm să mergem în instanță, unde vom solicita repararea prejudiciului care a fost cauzat și eliberarea terenului. Noi avem contract de vânzare-cumpărare, suntem dobânditori de bună credință, noi am verificat registrele, am insistat să fie prețul real în contract, deci totul a fost absolut cu respectarea tuturor normelor legale. Nu înțelegem ce ilegalități a depistat CNA-ul în procurarea acestui teren”, declară juristul companiei „Trivent”. 

Chișinău Arena” este gata, dar nu poate fi dată în exploatare

Vizual, „Chișinău Arena” este gata. La 24 decembrie 2019 a fost semnat un certificat de finalizare substanțială, act care consemna că lucrările executate conform CPPP au fost revizuite de către responsabilul tehnic și confirmate ca fiind „substanțial finalizate”. Documentul a fost semnat de către Alexandru Rîșcovoi, responsabilul tehnic atestat, și de către Atilla Sanci, directorul companiei „Sam Investment Company”.

Construcția „Chișinău Arena” a fost finalizată

Ulterior, la începutul anului 2020, a fost constituită Comisia de recepție la terminarea lucrărilor. Aceasta este compusă din peste 20 de persoane care reprezintă diverse instituții de stat. Conform legii, președintele Comisiei a fost desemnat Alexandru Vornicu, primarul comunei Stăuceni, în raza teritorială a căreia se află edificiul. Comisia însă nu s-a întrunit în format complet de câteva luni, inclusiv din cauza pandemiei provocate de Covid-19. 

Ultima ședință a Comisiei pentru darea în exploatare a avut loc în această primăvară, pare-mi-se în luna mai. La acea etapă responsabilii tehnici și responsabilii de construcție ne-au comunicat că obiectivul este pregătit în proporție de 90 și ceva la sută pentru darea în exploatare. O problemă, ziceau ei, este amenajarea căilor de acces în perimetrul acestui imobil. Am convenit că urmează să finalizeze aceste lucrări și să se documenteze în ceea ce privește viziunea statului de expropriere a agenților economici amplasați în perimetru”, precizează Alexandru Vornicu. 

Eduard Calancea, administratorul SRL „Arena Națională”, gestionara „Chișinău Arena”

Administrator „Arena Națională”: „Categoric, Arena nu poate fi funcțională, dacă nu avem acces la obiect din două direcții”

Și Eduard Calancea, administratorul companiei „Arena Națională” SRL, entitate fondată de APP pentru a gestiona complexul sportiv, afirmă că edificiul este finalizat, conform prevederilor din contractul de bază, doar că nu poate fi dat în exploatare fără cele două drumuri de acces.

Au fost antamate discuții cu partenerul privat ca să-și asume și aceste investiții, care sunt extrem de necesare pentru obiect. Cunoaștem că sunt niște acte care sunt în proces de elaborare. Desigur că valoarea pe care ați menționat-o dvs. (2,8 milioane de euro, n.r.) include și alte elemente de infrastructură, nu numai drumurile, ci și alte elemente investiționale, mai minore. Din câte cunoaștem, documentele sunt la etapa de finalizare și sperăm că în timpul cel mai apropiat vom avea undă verde, odată cu semnarea actelor, să demarăm lucrările de conectare a arenei la rețeaua de drumuri. Categoric, Arena nu poate fi funcțională, dacă nu avem acces la obiect din două direcții. Este direcția străzii Bucovina și direcția Drumului Național R6”, precizează Eduard Calancea, administratorul „Arena Națională” SRL. 

Oficialul punctează că problema terenurilor private din imediata vecinătate a complexului sportiv urmează să fie rezolvată de autoritățile statului prin negociere cu proprietarii de terenuri.

Din păcate, când a fost conceput obiectul, probabil s-a scăpat din vedere elementul acesta, dar el este unul destul de important. Proprietatea privată este protejată la noi și prin Constituție. Noi am avut discuții cu fiecare dintre proprietari. Nu am avut pretenții foarte mari din partea proprietarilor. Dlor înțeleg că obiectul e important, e necesar. Guvernul a inițiat niște lucrări în sensul rezolvării acestui impediment încă anul trecut, printr-un proiect de hotărâre de Guvern de declarare a utilității publice a terenurilor respective. Trebuie de avut un dialog cu proprietarii (și de alocat bani suplimentari din bugetul de stat, n.r.). În mod normal, da. Așa se face”, menționează Eduard Calancea. 

Multe elemente erau externalizate, chiar și contabilitatea”

Eduard Calancea a preluat conducerea „Arena Națională” SRL la începutul lunii septembrie 2019, înlocuind un ex-consilier al fostului președinte al Parlamentului Andrian Candu, Radu Lupan, care a condus compania cu capital de stat din momentul fondării.

Calancea afirmă că, deși oficial, în octombrie 2019, complexul sportiv urma să fie gata pentru a fi dat în exploatare, realitatea pe care a găsit-o la fața locului arăta diferit. Calancea afirmă că fostul administrator i-a predat doar un set mic de documente, fără planuri de activitate sau de dare în exploatare. 

Administratorul „Arena Națională” SRL explică de ce complexul nu poate fi dat în exploatare, deși este finalizat

Mi-a predat documentele companiei și atât. Când am întrebat unde este echipa care trebuie să preia obiectul, unde este una-alta, deci…din păcate, la nivel operațional, am găsit un vacuum complet aici. Nu era niciun plan de activitate. Ce am găsit noi era un studiu de fezabilitate inițiat până la inițierea concursului. Era un studiu care conținea câteva elemente bune, dar la nivel de gestiune operațională erau multe lacune. Multe elemente erau externalizate, chiar și contabilitatea”, punctează actualul administrator al „Arena Națională” SRL, care susține că acum compania are plan de activitate, inclusiv unul financiar. Calancea admite însă că, chiar dacă va fi dat în exploatare, complexul sportiv nu va putea genera profit suficient pentru a acoperi ratele anuale către partenerul privat.

Obiectul putea să genereze supra, ca să putem rambursa, în jur de 300 de mii de euro anual”

Există un plan de activitate. Este un buget pe care noi l-am aprobat. Sunt niște linii bugetare pe care noi le-am trasat, destul de optimiste și care noi dorim din tot sufletul să fie realiste, realizate. La momentul actual cifrele arată că nu o să fim în stare să acoperim și plățile către partenerul privat, dar în timpul apropiat cred că o să putem să contribuim și noi ca să scoatem povara aceasta de pe bugetul de stat, cu contribuții din profiturile care vor fi obținute. Nu putem spune că obiectul este în minus la nivel operațional, conform calculelor. O să contribuim și noi, pe măsura posibilităților. Acum îmi este foarte greu, în contextul pandemiei, să spun ceva, dar conform calculelor noastre estimative, obiectul putea să genereze supra, ca să putem rambursa, în jur de 300 de mii de euro anual. 300-400 de mii”, afirmă Eduard Calancea. 

Deși în 2018, când a fost semnat CPPP, Guvernul R. Moldova și-a asumat plata a cel puțin 43 de milioane de euro, în contract nu există prevederi clare prin care compania care a construit complexul să justifice banii investiți, astfel că există riscul ca nimeni, niciodată să nu afle exact cât, de fapt, a costat proiectul „Chișinău Arena”. 

„Potrivit prevederilor contractului, partenerul privat nu trebuie să prezinte documente foarte stricte, confirmatoare de costuri. Noi cunoaștem că lucrările de bază au fost executate de o companie locală, din grupul Summa, care activează într-un cadrul legal absolut normal, în bază de contracte, cu subcontractori și așa mai departe. Toate importurile au fost făcute într-un cadru legal. Concursul care a fost înfăptuit a fost o propunere financiară din partea partenerului privat în valoare de 43 de milioane. El a fost acceptat. Partenerul, cel puțin conform contractului, nu trebuia să dezvăluie profitul lor, elementele de costuri…”, comentează Eduard Calancea.

Radu Lupan, fostul administrator al SRL „Arena Națională” a evitat să discute cu ZdG. După ce l-am anunțat despre subiectul discuției, Lupan ne-a cerut să revenim, doar că nu a răspuns la telefon nici în acea zi, nici în ziua următoare. 

Istoria unui proiect anunțat de Plahotniuc și prezentat de finul său, Andrian Candu

Subiectul privind construcţia unei arene multifuncţionale, numită „Chişinău Arena”, a apărut prima dată în spaţiul public la 13 martie 2018, atunci când, în cadrul briefingului săptămânal al Partidului Democrat din Moldova (PDM), proiectul a fost anunţat de liderul de atunci al partidului, Vladimir Plahotniuc, şi prezentat de către finul său, Andrian Candu, şeful Legislativului R. Moldova din acel moment.

Lansarea proiectului Chișinău Arena. Martie 2018

Citiți și: (video) Chișinău Arena: Proiectul finilor lui Plahotniuc, cu 200 de milioane de lei din fondul pentru reparația drumurilor

De facto, proiectul a fost pregătit cu cel puțin patru luni înainte de a-l anunța public. Mai exact, la 4 decembrie 2017, deputatul Vladimir Andronachi, pe atunci reprezentant al PDM, înainta Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului un amendament la proiectul Legii bugetului pentru anul 2018, prin care propunea suplimentarea bugetului pentru acel an cu 200 de milioane de lei destinate proiectului „Construcția Arenei polivalente din mun. Chișinău”. Propunerea a fost acceptată, deși opinia publică nu cunoștea încă despre un asemenea proiect, iar cele 200 de milioane de lei au fost luate din banii alocați proiectului „Programul în sectorul drumurilor”. 

La 15 decembrie 2017, Parlamentul R. Moldova, controlat de către democrați, a aprobat și completarea Codului Fiscal, cu noi articole care prevedeau rambursarea TVA la investițiile capitale efectuate în cadrul parteneriatelor public-private de interes național care urmau să demareze de la data de 1 ianuarie 2018. Cu două amendamente în acest sens au venit deputații Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc.

Cu alte cuvinte, deputații au decis că, inclusiv mărfurile pentru construcția „Chișinău Arena”, despre care încă nu se cunoștea în mediul public, urmau să fie scutite de taxe vamale și de taxe pentru proceduri vamale la import. În lege însă nu se indica cum statul va verifica și monitoriza volumul de mărfuri importat și cum va stabili dacă acestea sunt folosite în cadrul executării CPPP sau în alte scopuri de către agentul economic care implementează proiectul. 

Deputatul Eugeniu Nichiforciuc

Solicitat de ZdG, deputatul Eugeniu Nichiforciuc a menționat că amendamentul propus a avut „scopul de atragere a investițiilor private în proiecte de interes public” și că „nu este vorba de un anumit proiect”. Alesul poporului ne-a trimis și nota întocmită de el privind amendamentul ce ține de restituirea sau scutirea de TVA a investițiilor efectuate în cadrul parteneriatelor publice-private.

Am încercat să-l contactăm și pe deputatul Vladimir Andronachi, autorul celui de-al doilea amendament. Telefonul pe care l-am contactat era închis, iar la mesajul trimis pe adresa sa de email, prin intermediul căreia deputatul trimitea comunicate presei, nu am primit vreun răspuns. 

Proiectul „Chișinău Arena”, aprobat în timp record, iar un ONG stabilea costul estimativ al lucrărilor – 40 de milioane de euro

Pe 15 martie 2018, la doar două zile de la anunţul lui Plahotniuc și Candu despre lansarea oficială a proiectului „Chișinău Arena”, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege semnat de 14 deputaţi PDM, prin care un teren cu suprafaţa de 69,2 ha de la Stăuceni urma a fi exclus din categoria de terenuri agricole şi transmis în administrarea MECC pentru construcţia unei arene polivalente.

Pe 23 martie proiectul era deja votat în lectură finală, apoi promulgat de către preşedintele Igor Dodon, iar pe 6 aprilie, publicat în Monitorul Oficial.

La 27 martie, MECC semna un contract pentru elaborarea studiului de fezabilitate cu ONG-ul „Alternative Internaționale de Dezvoltare”. La scurt timp, terenul de 69 de ha era evaluat la circa 420 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 20 de milioane de euro, iar cele 10 ha pe care urma să fie edificată „Chișinău Arena”, la 60,5 milioane de lei. 

Asociația care a pregătit studiul de fezabilitate este condusă de Radu Voicu, a cărui soție era și este angajată în cadrul MEI, entitate care gestiona, prin ministrul de atunci, Chiril Gaburici, grupul de lucru privind implementarea proiectului „Chișinău Arena”.

Studiul conținea date generale și nu oferea o argumentare financiară clară a proiectului. Tot în studiu se prezenta și o cifră estimativă a costurilor necesare pentru edificarea „Chișinău Arena” – 40 de milioane de euro, asta deși nu fusese încă elaborat un proiect tehnic care să argumenteze această sumă. 

Am încercat să aflăm de la Radu Voicu cum a fost selectată asociația pe care o conduce pentru a elabora studiul de fezabilitate și dacă soția sa a influențat în vreun fel acest proces, cât a costat studiul, dar și cum s-a ajuns la estimarea unui cost de 40 de milioane de euro pentru construcția arenei. După ce a auzit subiectul discuției, Voicu a refuzat să răspundă la întrebări.

Radu Voicu, directorul ONG-ului „Alternative Internaționale de Dezvoltare”

Eu nu pot să vă răspund la întrebările date. N-o să comentez pentru că o să fie făcute tot felul de interpretări. Noi ne-am făcut lucrul nostru și atâta tot. Eu am avut un contract cu Ministerul Educației, deci toate întrebările sunt la ei, nu la mine. Mai mult nu vă răspund. Subiectul ăsta nu vreau să-l mai discut”, ne-a comunicat, prin telefon, Radu Voicu.

Iulie 2018: noi modificări legislative: „un contract care este foarte benefic partenerului privat și foarte nebenefic nouă, cetățenilor și statului”

La 13 aprilie 2018, prin Hotărâre de Guvern, au fost aprobate criteriile generale de selectare a partenerului privat care urma să construiască sala polivalentă. Singura companie care s-a înregistrat în concurs a fost „Summa”, din Turcia, care, în luna iulie, a şi fost desemnată câştigătoare prin intermediul unei companii fiică, „Sam Investment Company”.

Potrivit CPPP, costul edificării „Chișinău Arena” se ridica la 43 de milioane de euro, sumă ce trebuia rambursată de stat în rate, timp de 12 ani din momentul inițierii lucrărilor, din veniturile obţinute din activitatea sălii, dar şi din surse financiare din bugetul de stat. Înainte de semnarea contractului, încă în luna mai 2018, „Summa” primise acceptul de la MECC de a realiza procedurile topologice și geodezice ale terenului de 10 ha. 

Între timp, șirul modificărilor legislative cu dedicație a continuat. Prin legea nr. 172/2018, aprobată la 27 iulie 2018, au fost operate mai multe modificări la legea cu privire la parteneriatul public-privat prin care s-a schimbat total conceptul de parteneriat public-privat, iar lucrările veritabile de parteneriat public-privat ce puteau fi contractate anterior s-au transformat în lucrări obișnuite de proiectare şi construcţie, fără vreo finalitate şi parteneriat ulterior.

Ce prevedea anterior articolul 18 din legea cu privire la parteneriatul public-privat, alineatul 2: „Realizarea parteneriatului public-privat prin intermediul contractului de antrepriză/prestări servicii are ca obiect prestarea de servicii publice de către o gospodărie comunală, executarea contra plată a lucrărilor de reparaţie capitală, deservirea atât a elementelor infrastructurii, cat şi a altor bunuri ca obiect al parteneriatului public-privat, evidenţa consumului de resurse, prezentarea facturilor pentru consumatori”.

Cum arată acest alineat după modificările din iulie 2018: „Realizarea parteneriatului public-privat prin intermediul contractului de antrepriză/prestări servicii are ca obiect executarea de lucrări şi/sau prestarea de servicii publice de către partenerul privat, executarea contra plată a lucrărilor de proiectare, construcţie, reconstrucţie, reparaţie capitală şi deservirea atât a elementelor infrastructurii, cat şi a altor bunuri proprietate publică.”

Andrei Lutenco, directorul Centrului de Politici și Reforme

„În multe proiecte partenerul privat construiește obiectivul, iar apoi îl administrează pe o perioadă anumită ca să-și recupereze investiția. În cazul dat, partenerul privat este interesat să finalizeze repede lucrarea, să o dea în exploatare, să administreze corect ca să scoată banii pe care i-a investit. În cazul acestui contract, în principiu, riscurile nu se împart, toate riscurile sunt de partea statului. Compania privată SUMMA are obligația doar să construiască lucrul ăsta, să primească banii de la stat și să-l predea statului. Deja dacă se recuperează investiția sau nu este pur sub riscul statului. Este vorba despre un contract care este foarte benefic partenerului privat și foarte nebenefic nouă, cetățenilor și statului”, este de părere Andrei Lutenco, directorul Centrului de Politici și Reforme din Moldova și autorul unei analize a CPPP pentru construcția „Chișinău Arena”.

Guvernul, în iulie 2019: „Riscurile, evident, sunt ca, în acest caz, costul real să fie mai mic decât ceea ce cheltuie statul pentru acest proiect”

Startul lucrărilor la „Chișinău Arena” a fost dat, cu mare fast, la 14 octombrie 2018, iar autoritățile, dar și compania turcă, promiteau că acestea vor fi finalizate peste exact un an, când complexul urma să fie dat în exploatare. „Povestea de succes” a „Chișinău Arena” a luat-o însă pe un alt drum după ce de la guvernare au plecat democrații, cei care au promovat proiectul în termeni record în Parlament și Guvern.

În iulie 2019, Maia Sandu, care deținea funcția de prim-ministră, a solicitat MECC să facă un demers către Ministerul Finanțelor și MEI pentru a efectua o revizie financiară și tehnică în cadrul proiectului „Chișinău Arena”, după ce preciza că modalitatea privind estimarea costurilor proiectului nu este clară.

„Acest proiect a fost gândit ca o schemă care într-un final să ducă la preluarea de către anumite grupuri de interese a bunului și a terenului care a fost alocat pentru acest proiect. Se creează impresia că suma de 43 de milioane de euro, evaluată pentru acest proiect, s-a luat din pod. Nu s-au găsit, cel puțin până acum, documente justificative pentru a clarifica cum s-a ajuns la această sumă. Pe parcurs s-au mai schimbat lucrurile și acum costul acestui proiect este de 44,5 milioane de euro. Riscurile, evident, sunt ca, în acest caz, costul real să fie mai mic decât ceea ce cheltuie statul pentru acest proiect”, puncta Maia Sandu.

Tot în acea perioadă, prim-ministra dezvăluia că „notara de casă” a lui Vladimir Plahotniuc, Olga Bondarciuc, ar fi primit 400 de mii de lei drept taxe notariale pentru autentificarea documentelor aferente CPPP. 

Andrian Candu: „Eu cred că dacă rămânea Partidul Democrat…”

Andrian Candu, unul dintre promotorii „Chișinău Arena”, susține în continuare că proiectul este unul „important pentru societate”, și pasează întârzierea dării în exploatare către guvernările ulterioare:

În octombrie 2018, când au demarat oficial lucrările pentru construcția „Chișinău Arena”, autoritățile, în frunte cu Andrian Candu, dar și partenerul privat, promiteau public că aceasta va fi gata exact peste 365 de zile. De atunci au trecut peste 700 de zile, dar complexul așa și nu a fost dat în exploatare.

„Din informațiile mele, din ceea ce cunosc, Arena putea fi deja funcțională în octombrie 2019, dar nepunerea în funcțiune a Arenei ține mai mult de atitudinea intenționată sau mai puțin intenționată a autorităților”, afirmă actualul lider al „Pro Moldova. „Eu cred că dacă rămânea Partidul Democrat în componența cea care a fost la guvernare și nu erau schimbările din luna iunie, pe data de 14, când a fost hramul Chișinăului avea să fie dată în exploatare și avea să funcționeze”.

Totodată, Candu susține că, în perioada guvernării democrate, au fost inițiate procedurile de conectare a complexului la căile de acces, chiar dacă în bugetul de stat pentru anul 2019 nu erau prevăzuți bani. Și în acest caz, acesta dă vina pe guvernările ulterioare pentru că proiectul nu a fost dus până la final.

„În aprilie-mai 2019, când încă mai exista acea guvernare interimară din partea PDM, majoritatea chestiunilor legate de căile de acces, ca autorizație, ca proiect, ca tot ce ține din partea statului și în mod special a Ministerului Economiei a fost pregătit. La fel a fost pregătit din partea Guvernului câteva proiecte de hotărâri care așa și nu au mai fost aprobate după ce a fost preluată guvernarea de Maia Sandu, acele acte, cu regret, nu au mai ajuns să fie finalizate ca hotărâri de guvern și acte adiționale. În mod normal, încă la început verii anului 2019, statul era pregătit, cel puțin atunci, pe timpul guvernării PD, să pună la dispoziția antreprenorului și căile de acces. Exista și proiectul despre cum trebuia de desfășurat ca până în octombrie, la deschidere, căile de acces să fie făcute”, insistă Andrian Candu. 

Deputatul evită însă să răspundă exact la întrebarea de ce proiectul inițial a avut mai multe lacune, care acum, pentru a fi remediate, necesită milioane suplimentare din bugetul de stat. Despre necesitatea imperativă ca statul să cumpere peste 20 de terenuri și clădiri din imediata apropiere a „Chișinău Arena”, fapt care nu a fost luat în calcul la etapa lansării proiectului, Andrian Candu susține că acest aspect nu ținea de competența sa.

– A. Candu: Trebuie să verificați la cei de la Ministerul Economiei ce ține de căile de acces în mod special de pe Bucovina de ce anume așa a fost făcut sau nu, fiindcă ceea ce ține de Calea Orheiului, eu îmi aduc aminte de discuțiile care se făceau la Ministerul Economiei pe subiectul ăsta. Ce ține de str. Bucovina, chiar nu cunosc. După cum vă dați seama, eu ca președintele Parlamentului nu puteam să mă ocup de detalii de genul ăsta sau să mă ocup în general de chestiuni tehnice, mă ocupam doar de partea politică –  de legislație și de promovare”.

ZdG: Nu mai bine era să fie prevăzute toate astea și să se spună de la început, uite, Arena nu o să coste 43 de milioane, dar o să coste 48 de milioane, pentru ca acum statul să nu mai caute suplimentar bani….?

A. Candu: „Cel mai bine, în general, ar fi fost dacă guvernările precedente, și în general atitudinea statului ar fi fost aceea de a pune la dispoziția populației și a societății Arena ca ea să funcționeze și ca să facă bani ca să se întrețină, dar nu să o țină un an de zile, monument”. 

Totodată, actualul deputat crede, în continuare, că „un astfel de proiect este important pentru societate”.

– A. Candu: Luând în considerare menirea sa socială și nu economică în mod special. Și în al doilea rând, câți bani face, asta depinde de managementul Arenei. Dacă este un management bun și dacă știe să administreze bine un astfel de complex, cu siguranță suma pe care dvs ați menționat-o (3-4 sute de mii de euro anual, profit, n.r.) poate fi mult mai mare decât cea care este preconizată în calculele actualei administrații”.

ZdG: Dar este o povară sau nu, 80 de milioane de lei în fiecare an pentru bugetul de stat în următorii 11 ani?

– A. Candu: „Dacă bugetul de stat ar avea creștere economică și plus banii pe care Arena ar putea să-i facă, nu consider că este o povară pentru stat”.

Dosarul penal care stă de un an pe masa ofițerilor CNA și a procurorilor anticorupție

În luna septembrie 2019, Eugeniu Moraru, pe atunci directorul APP, și Ion Potlog, care ocupa funcția de consilier în cabinetul ministrului Economiei, în cadrul unei conferințe de presă, au vorbit despre mai multe neclarități aferente implementării contractului dintre stat și compania turcă.

„Am constatat că procesele ce țin de planificarea proiectului, definirea obiectivelor, bugetarea, configurația n-au fost incluse toate în proiect, astfel că pe parcurs atestăm faptul că costul proiectului tinde să devieze foarte mult…”, menționa Ion Potlog, care anunța că nu a fost identificat un concept de valorificare a arenei și a terenului adiacent, iar complexul sportiv nu putea genera bani din care să fie plătite ratele anuale către partenerul privat.

Tot atunci, APP, iar ulterior ministrul Economiei și Infrastructurii, anunțau că au trimis mai multe documente către organele de drept pentru ca acțiunile funcționarilor care au participat la lansarea proiectului „Chișinău Arena” să fie investigate sub aspect penal. La scurt timp, CNA a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul pregătirii infracțiunii de delapidare a averii străine în circumstanțe agravante. Dosarul penal a fost deschis în baza a două articole din Codul Penal – abuz și depășirea atribuțiilor de serviciu. 

Complexul „Chișinău Arena” a fost construit pe un teren de 10 ha, după ce, inițial, a fost alocat un teren de 69 de ha pentru realizarea proiectului. Ipoteza procurorilor și ofițerilor anticorupție este că a fost pusă la cale o schemă pentru preluarea ulterioară de la stat a celor 59 de ha de teren rămase neutilizate

Ipoteza ofițerilor și procurorilor anticorupție este că, începând cu anul 2017, un grup, format inclusiv din exponenți ai unor formațiuni politice, organe ale administrației publice centrale și locale, instituții autonome, dar și persoane fizice, „au inițiat un șir de acțiuni de creare intenționată a condițiilor pentru comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine ca urmare a realizării contractului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național, inclusiv întru atingerea în viitor a scopului infracțional de delapidare a terenului pentru construcții cu suprafața de 59 ha din proximitatea construcției”. 

ZdG a aflat că procurorii și ofițerii CNA verifică inclusiv legalitatea formării prețului construcției din contract, 43 de milioane de euro, mai mare decât costul unor lucrări similare în alte orașe din Europa, cât și acordarea condițiilor preferențiale fiscale agentului economic care construiește „Chișinău Arena” prin aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată (TVA) a materialelor utilizate la realizarea construcției, fără diminuarea plăților. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Încă zece oameni și-au pierdut viața din cauza infecției cu Covid-19

Alte zece persoane au fost răpuse de noul coronavirus în ultimele 24 de ore. Potrivit datelor furnizate de către reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) victimele sunt cinci…
Încă zece oameni și-au pierdut viața din cauza infecției cu Covid-19

În ultima săptămână au fost aplicate 555 de amenzi pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a infecției cu noul tip de coronavirus

În ultima săptămână, polițiștii au aplicat 555 de amenzi pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu noul tip de coronavirus, a raportat miercuri, 30 septembrie, Sergiu Golovaci, secr…
În ultima săptămână au fost aplicate 555 de amenzi pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a infecției cu noul tip de coronavirus

FOTO/ Inundațiile de la Comrat. IGSU anunță că a creat Statul Major: 155 de angajați lucrează la fața locului

Ploaia torențiale de marți, 29 septembrie, a făcut prăpăd la Comrat. Responsabilii de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au anunțat că în localitate a fost creat Statul Major, iar 155 de…
FOTO/ Inundațiile de la Comrat. IGSU anunță că a creat Statul Major: 155 de angajați lucrează la fața locului

Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia, aprobat de Guvern

Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 30 septembrie, Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2020. Potrivit documentului, ve…
Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia, aprobat de Guvern

LIVE/ ULTIMA ORĂ! R. Moldova a înregistrat alte 1013 cazuri de COVID-19, cel mai mare număr de la începutul pandemiei

Autoritățile au confirmat miercuri, 30 septembrie, alte 1013 cazuri noi de infectare cu noul tip de coronavirus, dintre care 55 sunt lucrători medicali. Din numărul total, 11 sunt de import. În ultimele 24 de o…
LIVE/ ULTIMA ORĂ! R. Moldova a înregistrat alte 1013 cazuri de COVID-19, cel mai mare număr de la începutul pandemiei

DOC/ Aprobat de Guvern: Alte 1497 de persoane care au fost infectate cu noul tip de coronavirus vor primi câte 16.000 de lei

Ministerul Finanțelor va aloca din Fondul de intervenție al Guvernului 23,95 milioane de lei pentru acordarea indemnizațiilor unice angajaților din instituțiile publice care în timpul exercitării atribuțiilor d…
DOC/ Aprobat de Guvern: Alte 1497 de persoane care au fost infectate cu noul tip de coronavirus vor primi câte 16.000 de lei