Principală  —  Interviuri   —   VIDEO/ De ce statul încă…

VIDEO De ce statul încă nu a preluat gestionarea Aeroportului Internațional Chișinău? De ce salariile șefilor întreprinderilor de stat nu se micșorează? Interviu ZdG cu Eugeniu Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice

Când va fi funcțională Chișinău Arena? De ce salariile șefilor întreprinderilor de stat nu se micșorează? De ce statul încă nu a preluat gestionarea Aeroportului Internațional Chișinău? Câtă transparență există în activitatea companiei Energocom, care în această perioadă semnează contracte de sute de milioane de lei pentru procurarea gazelor naturale și a energiei electrice?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Eugeniu Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice, instituție care gestionează soarta tuturor societăților pe acțiuni și a întreprinderilor cu capital de stat, în cadrul unui interviu acordat pentru ZdG.

Într-un comentariu recent al Expert Grup se menționează că insolvabilitatea pare să fie rețeta perfectă pentru delapidarea proprietății publice gestionate de companiile de stat. Î.S. Moldaeroservice, Î.S. Tehnico-Experimentală Codru, S.A. Aroma, S.A. Vinuri Ialoveni sunt doar câteva dintre cele 56 de companii de stat aflate în proces de insolvabilitate sau lichidare, unele dintre ele de peste 10 ani. Cum rezolvăm problema pentru a evita delapidarea bunurilor statului?

Publicitate
Publicitate

— Studiul oferă câteva oportunități de a ieși din situația creată. Cu adevărat, sunt mai multe întreprinderi care s-ar părea că au tot potențialul de a ieși din insolvabilitate și toți foarte confortabil stau acolo. Chiar creditorii nu cer banii înapoi, fiindcă le convine o anumită relație care le permite să utilizeze anumite bunuri ale statului în condiții favorabile lor, fără a da un venit, un profit statului. Și cu adevărat este un domeniu foarte complicat, fiindcă noi avem bunurile statului, întreprinderile statului, care sunt date la un administrator de insolvabilitate să preia practic administrarea acestor bunuri fără ca APP să participe la acest proces. Atunci când o întreprindere intră în insolvabilitate și intră într-un proces de reorganizare, atunci fondatorul este înlăturat și noi nu participăm la activitatea operațională a întreprinderii. Asta cred că este incorect, reprezentantul debitorului trebuie să fie în consiliul creditorilor, ar trebui să ne asigurăm că bunurile din domeniul public nu intră în masa debitoare, ca să nu fie potențial de a prelua anumite terenuri… Important este ca sistemul nostru de justiție să-și facă lucrul pentru a responsabiliza acest administrator, iar dacă ei nu și-au făcut lucrul de restructurare, de optimizare, ar trebui ceva să se întâmple, dar ei continuă. De exemplu, Aroma e din 2013 în insolvabilitate, ar trebui să fie un rezultat oarecare.

— Înțeleg că acum terenurile de lângă Chișinău ale întreprinderilor de stat sunt marea miză a afaceriștilor. Cum vă asigurați că statul nu le va pierde la prețuri mult sub cele de piață?

— Foarte bună întrebare. Terenurile din preajma Chișinăului, mai ales terenurile care sunt consolidate, sunt mai ușor de prelucrat, prezintă interes foarte mare. În primul rând, ceea ce facem noi, deoarece este procesul de delimitare masivă, noi le înregistrăm. Și la acele întreprinderi care le utilizează și nu pot justifica necesitatea lor în procesul tehnologic, noi le trecem înapoi la APP pentru administrare. La Agenție, noi înregistrăm aceste terenuri cu titlul de proprietate după stat și apoi căutăm posibilități de a le da în arendă pentru a le valorifica. Dar, în cadrul Agenției, ne dorim foarte mult o digitalizare la toate bunurile imobile pentru ca să avem un registru digitalizat, să-l prezentăm pe un site, să arătăm oamenilor ce este disponibil pentru a controla și arenda și astfel să vedem că este un venit la stat. 

— Piața privată…

— Da, la privat. Deci, argumentul că șefii de la întreprinderile de stat primesc mai mult decât ar fi primit la privat, nu este adevărat, statistic vorbind. Noi știm foarte bine că atunci când persoana vine să conducă, să gestioneze ceva și ea este motivată, prin salarii, prin premii, în anumite cazuri ar putea fi și dividende, atunci noi știm că putem atrage oameni de un calibru înalt, care ar veni poate și de peste hotare, din diasporă. Sau, putem să atragem persoane din alte țări, de ce nu. De exemplu, eu am lucrat în Marea Britanie, eu am lucrat în SUA, nu contează de unde este persoana, dacă este oportunitate de creștere personală și profesională…, trebuie să facem condiții pentru o participare mai bună a oamenilor calificați. Dar, dacă ținem salariile joase, e foarte greu. Astăzi, salariile sunt reglementate prin lege, prin coeficiente stabilite de lege, anumiți indicatori de performanță. De fapt, sunt mai multe limite la salarii decât creștere exponențială. 

— Salariile mari ale unor șefi de întreprinderi de stat au fost, tot timpul, un subiect de promisiuni politice, dar, în final, ele au rămas intacte. De ce nimeni nu se încumetă să le micșoreze? Este asta o soluție bună sau nu?

— În primul rând trebuie să ne asigurăm că salariile șefilor întreprinderilor de stat sunt competitive pe piață. Dacă vrem să atragem oameni care au cunoștințe, care cunosc domeniul foarte bine și pot să vină cu o viziune de transformare și de eficientizare a întreprinderilor, ei trebuie să fie remunerați adecvat. Astăzi noi vedem că, în mediu, șefii întreprinderilor de stat primesc cu circa 25% mai puțin decât media pe piață…

— Înțeleg că micșorarea salariilor nu ar fi o soluție, în viziunea dvs.

— Micșorarea ar avea un efect negativ. 

— Dar salariile mari sunt justificate la unii șefi de întreprinderi de stat? 

— Depinde ce înseamnă mare. 

— De exemplu, un milion de lei pe an. E salariu mic sau mare?

— Dacă plătim un milion, ce câștigă statul? Dacă persoana aduce 10 milioane, posibil că este justificat, dacă nu, atunci nu. Sau altă întrebare. Dacă plătim cuiva un milion și putem găsi o persoană de același calibru, cu aceleași cunoștințe cu mai puțin, de ce n-am făcut-o? Dar dacă nu este nimeni dornic să vină la acest salariu, la această funcție, deci…, ești limitat.

— Ca să concretizez. Nu există acum, în viziunea dvs, șefi de întreprindere de stat care să primească mai mult decât merită, în comparație cu munca pe care o depun?

— Fiecare consiliu este responsabil de monitorizarea acestui aspect, de salarizare și de motivare, de creare a unui plan care ajută omul să aibă o performanță mai bună. Atunci când salariul este mai mare decât așteptările de performanță, atunci consiliul acționează, iar persoana este eliberată. Este potențial ca cineva să fie într-un post unde nu face față cerințelor și primește mai mulți bani? Probabil. Și atunci este terminat contractul de angajare. 

— Dar, din câte înțeleg, majoritatea șefilor întreprinderilor de stat au salarii mai mari decât salariul șefului APP. 

— Nu este o comparație corectă fiindcă sunt diferite legi care stabilesc salariul meu și salariul întreprinderilor de stat. Aici este o funcție publică, acolo este o societate pe acțiuni sau o întreprindere… Eu cred că fiecare poziție trebuie să aibă un salariu care este o motivație destulă pentru a nu fi tentația de corupere  – asta e foarte important. Da, salariul la APP nu este atât de mare, dar n-am venit pentru salariu. Depinde fiecare cu ce este motivat. În cazul meu, ăsta este un lucru irelevant. Pentru altă persoană poate să fie foarte relevant. Sunt miniștri, sunt deputați care chiar trăiesc din salariu și el ar trebui să fie destul pentru un trai decent, la fiecare poziție. 

— Chișinău Arena este nefuncțională, deși construcția e gata de mai bine de doi ani, iar recent, a fost aproape să intre în insolvență. Care e noul termen pentru a fi dată în exploatare?

— Lunea trecută s-a finalizat licitația pentru finalizarea drumului de acces către arenă. Săptămâna aceasta, dacă nu sunt contestații, vor începe lucrările. În dependență de condițiile climaterice, cred că în luna decembrie vom finaliza acest drum. 

— Dar, Arena Chișinău, nu va putea găzdui evenimente de masă, pentru că este nevoie de cel puțin două drumuri de acces. 

— Sunt mai multe opinii. Ne dorim să fie două drumuri, dar ea poate fi funcțională cu un singur drum. 

— Dar cu drumul celălalt de acces, în care sunt litigii cu terenurile private?

—Încercăm să găsim o soluție. Ne-am întâlnit și cu proprietarii acestui teren, încercăm să găsim o variantă care ne va permite să facem și al doilea drum destul de rapid. 

— Există dubii că Arena Chișinău va putea produce venituri suficiente pentru ca să se poată autofinanța. Ce soluții aveți? 

— Este foarte greu să evaluăm această situație, mai ales că avem o situație de criză geopolitică și atunci e foarte greu să facem un plan concret pe viitor. În același timp știm că este un obiect de importanță regională, aproape continentală. Putem să avem campionate europene sau alte evenimente mari și importante. În același timp, este potențial foarte mare de a utiliza arena pentru sportivii noștri. Foarte multe federații de sport din țară au foarte mare interes să facă acolo antrenamente, să facă evenimente locale sau regionale. Urmează să vedem care este potențialul de valorificare. 

— Privatizarea ar fi una dintre soluții?

— Privatizarea? Nu este un lucru pe care l-am considerat. Cred că în nicio conversație nu a fost discuția despre privatizare fiindcă încă nu am deschis-o. Au fost discuții despre posibilitatea de concesionare sau administrare de către anumite companii care știu foarte bine a gestiona astfel de obiecte, dar nimic concret, la moment.  

Candu, Filip, Babuc. Lucrările au inceput in oct 2018 și urmau să se încheie în octombrie 2020. Sursa: chisinauarena.md

— Era necesară o asemenea investiție pentru R. Moldova? Condițiile contractului semnat anterior de oamenii lui Plahotniuc cum vi se par?

— Sunt întrebări foarte, foarte mari despre care au fost ideile care au dus la crearea acestei arene. Chiar dacă arena este astăzi frumoasă, cu potențial, totuși, motivul de a lansa acest proiect, pentru mine, de exemplu, nu este foarte clar. În orice afacere trebuie să te pornești atunci când ai o viziune clară, ai potențial, ai o piață care cere un astfel de serviciu sau bun, iar în cazul dat, nu știu dacă au fost toate lucrurile aliniate așa cum a fost normal. 

— Aeroportul Internațional Chișinău înapoi la stat e un subiect care, în ultimele luni, a dispărut din atenția publică. A fost acea decizie a Curții de Arbitraj din Stockholm, iar de atunci, liniște. Care-s cele mai recente detalii despre soarta acestui litigiu?

— Litigiul pe rezoluțiunea contractului de concesiune a bunurilor aeroportului este la Curtea de Apel, care urmează să ia decizia finală. Aceasta va fi executorie și după ce va fi decizia judecății, vom putea prelua bunurile. Dacă va fi o decizie în favoarea statului, există o întreprindere care se numește Aeroportul Internațional Chișinău care activează, are angajați, are un buget și această întreprindere va prelua controlul aeroportului. 

— Dar Avia Invest o să spună cu au investit sute de milioane. 

— În arbitraj s-a demonstrat că ei nu au avut rolul de investitor. Aceasta a fost decizia arbitrajului. Și mai mult ca atât. Contractul este reziliat din cauza că Avia Invest nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale de a face investițiile în modul stabilit de contract. 

— Ei spuneau atunci că o să conteste decizia Curții de Arbitraj…

— Nu este posibil de a merge mai departe. Nu este un mecanism de a merge mai departe. Nu există o altă instanță de judecată după Arbitrajul de la Stockholm.

— Nu cunoașteți să fi fost contestată.

— Nu este posibil. Nu există un mecanism de contestare. 

— Deci, acum, decizia asta se tranșează doar în R. Moldova, la Curtea de Apel și eventual la Curtea Supremă de Justiție.

— Chiar după Curtea de Apel deja ea trebuie să fie executorie. 

— Deci, statul are mari șanse să-și întoarcă aeroportul?

— Eu cred că da. Contractual este foarte simplu. Trebuiau să facă investițiile în fiecare an investițional, nu le-au făcut. Nu și-au îndeplinit obligațiile. 

— În 2019 se menționa că Tutun CTC ar putea reveni în proprietatea statului, dar, nu am văzut o finalitate în cel proces. Care-s ultimele noutăți la acest subiect?

— Aici sunt două elemente. Acea comisie de investigație de la Parlament s-a uitat la procesul de privatizare și a avut întrebări foarte mari, care a fost procedura, de fapt, de stabilire a prețului. În același timp, atunci când compania a preluat acest bun s-a obligat să facă acele investiții. Comisia de monitorizare a contractului a văzut că toate angajamentele contractuale au fost îndeplinite, inclusiv păstrarea locurilor de muncă, volumul de investiții, totul s-a făcut. La ultima ședință din octombrie, care a avut loc, cu comisia de monitorizare a acestui contract de privatizare, s-a decis că toate obligațiile au fost îndeplinite și va fi eliberat certificatul de investiții. Deci, statul nu are motive să preia bunul înapoi fiindcă toate obligațiile contractuale au fost îndeplinite. 

— La sfârșitul lunii august s-a anunțat că timp de o lună, Gările și Stațiile Auto urmau  să revină în proprietatea statului. De atunci au trecut mai bine de două luni, dar nu am văzut ca ele să fi revenit la stat. De ce? Și ce urmează?   

— Avem o foaie de parcurs pentru acest proces. Cu părere de rău, întreprinderea care ar trebui să preia aceste bunuri este în insolvabilitate. Căutăm opțiuni de a o întoarce înapoi la o activitate normală. Ne pregătim pentru a prelua aceste bunuri. 

— Este și aici un litigiu.

— Litigiu nu este. Ei au mers în judecată și urmează să fie ședința în martie 2023, dacă nu greșesc. Dar, indiferent de aceasta, noi oricum preluăm bunurile. Procesul merge înainte.  

— Energocom primește acum foarte mulți bani pentru a procura gaz și energie electrică. Unde sunt bani mulți, acolo există și multe interese, inclusiv multe tentații pentru corupție. Ne puteți asigura că toate contractele semnate de Energocom de când dvs sunteți la APP au fost corecte, iar banii statului cheltuiți cumpătat?

— Eu pot să vă spun că la fiecare licitație care are loc la Energocom pentru procurarea gazelor și vânzare, sunt reprezentanți de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, de la Serviciul de Informații și Securitate, de la Procuratura Generală, colegi de la alte instituții care monitorizează acest proces. De asemenea, companiile care fac oferte către noi sunt verificate. Ne dorim ca Energocom să lucreze cu companii care sunt parteneri de bună credință. Vrem să ne asigurăm că toate contractele, care sunt pe sume foarte, foarte mari, merg la locul corect, nu sunt la companii căpușă, nu sunt alte scheme de corupere. Toate procesele sunt transparente. Procuratura vine la Energocom să verifice destul de des. Nu avem ce ascunde fiindcă în trecut știm că s-au făcut scheme prin Energocom și nu ne dorim să repetăm istoria. 

— Opoziția acuză și spune că trebuie mai multă transparență în tot acest proces. Dvs sunteți cumva împăcat că, de exemplu, peste cinci ani o să se schimbe guvernarea, poate dvs nu o să mai fiți în funcția asta, și o să vină procurorii să zică, ia hai să verificăm ce s-a întâmplat în anul 2022?

— Eu nu trebuie să aștept cinci ani. Ei vin acum. Procurorii vin la Energocom acum. Ridică documentele. Este o deschidere totală. 

— Ce salariu ați ridicat luna trecută?

— Mi se pare că în jur de 15 mii de lei.

— E suficient salariul pentru a trăi decent în R. Moldova?

— Depinde de stilul pe care ți-l selectezi. Eu am și o casă în SUA, deci, pentru mine e destul de complicat cu salariul ăsta, dar eu nu pentru salariu am venit. 

— Trăiți din economiile pe care le aveți acumulate înainte de a veni în R. Moldova?

— Exact. Am investiții. Vând acțiuni în anumite companii și trăiesc. 

— De câte ori, de când sunteți la APP, vi s-a propus să fiți implicat într-un act de corupție?

— Eu cred că oamenii au un simț bun să vină la mine cu idei de corupție. Eu cred că oamenii care vin aici și speră să facă ceva ilegal, o să li se arate ușa și apoi o să trimitem procurorii acolo. La toate situațiile care au fost dubioase, eu am antrenat colegii avocați ca să mă ajute să înțeleg care-i situația cu legalitatea acțiunilor. Lupta cu corupția este o prioritate absolută pentru guvernarea de astăzi. Toată echipa guvernamentală își dorește lipsa corupției și combaterea activă a ei. Nu știu cum mai bine să răspund la întrebarea asta, pentru că este o responsabilitate foarte mare să gestionăm toate bunurile statului. Transparența și integritatea sunt prioritatea numărul unu.  

— Reprezentanții partidului de la guvernare vă cer uneori favoruri?

— E destul de largă întrebarea asta. O comunicare deschisă este cu toți colegii. Atunci când trebuie să luăm o decizie grea, merg la colegi și cer sfaturi, cer ca să mă ajute să înțelegem direcția în care trebuie să o luăm. Deciziile se iau prin consens, prin cooperare.

— Dar personale? Favoruri personale pentru unii deputați, de exemplu. Sunt asemenea solicitări?

— N-am așa favoruri personale. Ar fi incorect să vină. 

— Dacă ați întoarce timpul și ați putea alege din nou, ați accepta propunerea de a reveni din SUA în R. Moldova?

— Am aflat că funcția este mult mai complexă decât puteam să-mi închipui. Dar este o experiență extraordinară. Mi-aș alege, încă o dată dacă aș ști. Poate m-aș pregăti mai bine pentru această funcție, pentru că este o complexitate foarte mare. 

— Vă mulțumim

Eugeniu Cozonac (46 de ani) a fost numit director general al APP la 25 august 2021. În perioada 2019 – 2021 a făcut doctoratul la Vanderbilt University din SUA, acolo unde a locuit și a activat înainte de a reveni în R. Moldova. 

Cozonac este absolvent al Colegiului Republican de Microelectronică și Tehnică de Calcul (1990-1994), iar ulterior, între 2001 și 2002 și 2010-2016 a făcut masterate în Franța, în administrarea afacerilor și teologie. În paralel a fondat și activat în cadrul mai multor companii din străinătate. Între anii 2000 și 2004, Cozonac a fost co-fondator și director executiv la ÎCS Compudava SRL (acum Endava PLC). 

Publicitate
Publicitate