Ce gust are Moldova? Despre vinuri, tehnologii, tineri, justiție și viitorul în UE. Interviu cu șeful Misiunii USAID în Moldova
USAID este Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, care a stabilit primul parteneriat cu Moldova 30 de ani în urmă. În ultimii ani, USAID susține proiecte de dezvoltare economică (agricultură, vinificație, turism, industrii noi cum ar fi IT, robotică și proiecte educaționale în aceste domenii și, mai nou, reziliență în sectorul energetic), dar și proiecte de dezvoltare a democrației (reforma justiției, combaterea corupției, susținerea presei independente și a sectorului asociativ). Doar în ultimii 4 ani USAID a investit în Moldova zeci de milioane de dolari.
Scott Hocklander este șef al Misiunii USAID în Republica Moldova pe parcursul ultimilor 4 ani. Anterior a activat în cadrul misiunilor USAID în Congo, Afganistan, Pakistan și Etiopia.
— Ați petrecut în Moldova 4 ani, perioadă în care multe dificultăți neplanificate și de neimaginat s-au ținut lanț. Privind înapoi, ce credeți că ne-a ajutat să supraviețuim?
— Au fost patru ani dificili din atât de multe cauze, cea mai recentă fiind invadarea brutală a Ucrainei de către Putin, iar înainte de asta – crizele energetice multiple, doi ani de Covid-19.
Una dintre lecțiile pe care USAID le-a învățat în Moldova este că perseverența, angajamentul și continuitatea sprijinului oferit industriilor de-a lungul timpului fac cu adevărat diferența. Lucrăm pentru a face companiile și afacerile mai competitive și acesta este un mod elegant de a spune că le facem mai bune, mai puternice, mai mari. Companiile angajează mai mulți muncitori, plătesc salarii mai mari și promovează produsele moldovenești. Unul dintre factorii cheie în îmbunătățirea companiilor moldovenești este să se asigure că au lucrătorii potriviți care ies din școală cu abilitățile potrivite, că pot aplica imediat acele abilități. Aportul de idei și inovație în educația lor ajută companiile respective.
Am început cu un curs la Universitatea Tehnică și apoi am contribuit la Clasa Viitorului, oferind sprijinul nostru centrelor pedagogice. Încercăm să dezvoltăm abilitățile legate de STEM (științe, tehnologie, matematică), pentru a ajuta copiii să se pregătească cât mai devreme pentru viitoarele locuri de muncă. Scopul nostru e și să putem sincroniza companiile cu universitățile și instituțiile din domeniul educației. Să ne asigurăm că tinerii își pot dezvolta abilitățile potrivite.
Acest lucru a impulsionat pregătirea în robotică. Sunt aici de patru ani, așa că i-am văzut pe unii dintre acei copii cum au început, iar acum deja ei îi învață pe alții, au locuri de muncă bune, lucrează în companiile moldovenești. E cu adevărat uimitor. Cred că domeniul IT este unul dintre domeniile care, în ciuda tuturor greutăților, a continuat să crească. Dacă privim la perioada anilor 2001-2002 până acum, avem peste o sută de milioane de dolari de creștere a exporturilor în domeniu. Locurile de muncă continuă să crească, sunt peste 20 de mii acum. Cred că parcul nostru IT pe care l-am susținut printr-un regim fiscal competitiv, a permis companiilor nu doar să-și dezvolte afacerile, ci și să crească veniturile țării, din impozite.
— USAID mai ajută Moldova să dezvolte agricultura, turismul, industria vinului. De ce?
— Unul dintre lucrurile care m-au impresionat cel mai mult când am ajuns aici prima dată și am mers la țară a fost că toată lumea face vin. Nu doar le place vinul, ei știu să facă vin. Ei fac vin de secole. Au propriile lor pivnițe. Îl scot când vin oaspeți. E uimitor. Cunoștințele lor au devenit incredibile de-a lungul istoriei. Cu embargourile lui Putin asupra industriei vinului, cel mai recent în 2013, el le-a spus, practic, vinificatorilor moldoveni „nu ne pasă de industria voastră” și cred că acesta a fost în multe privințe cel mai bun lucru pentru industrie. Am putut să-i ajutăm pe vinificatorii din Moldova să înceapă să producă vin în sticle, vin premium, să se reorienteze spre UE și alte piețe, de unde primesc mult mai mulți bani per litru. În acest fel, a fost deblocat potențialul extraordinar de vinificație al moldovenilor. Se vede cu ochiul liber – mii de medalii câștigate, majoritatea de aur.
Moldova este o țară agricolă. Asta e istoria ei. Acum e important să se obțină cea mai bună roadă din pământul ei și USAID ajută anume în acest domeniu: o agricultură avansată care produce cele mai bune prune, mere, cireșe, alte fructe și legume care sunt foarte bune. Iar odată cu invazia lui Putin în Ucraina, sunt atât de bucuros că Moldova nu mai depinde de piața estică.
— Ați reușit să gustați din aceste fructe și legume, vinuri? Care este gustul Moldovei?
— Voi începe cu vinul. Cred că aceste vinuri, în special soiurile locale, nu se mai găsesc altundeva în lume. Nu sunt un somelier, dar ceea ce am gustat aici este unic. Cred că de aceea vinificatorii moldoveni câștigă toate acele premii. O sticlă de vin extraordinar o poți cumpăra cu vreo 150 de lei sau mai puțin la un magazin obișnuit. Este incredibil. Pe partea de fructe – prunele, merele, cireșele, când le guști, înțelegi de ce sunt speciale. Cel mai mult îmi plac pomușoarele – căpșunile, afinele – un sector în plină dezvoltare. Trebuie doar să înțelegi cum să le ambalezi, să te ocupi de logistică, să le poți duce pe piețe, pentru că sunt foarte perisabile. Acesta este un alt domeniu în care am reușit să lucrăm cu ministerele, cu fermierii, cu vama, pentru a ne asigura că produsele pot trece și se mișcă repede, ca să ajungă pe piețe în stare proaspătă.
— Să trecem puțin de la fructele dulci la gustul amar al Moldovei: corupția. Sunt reforme care durează ani și ani, mai crede USAID în reforma justiției?
— Cred că încrederea în justiție este baza oricărei societăți. Fie că este vorba de afaceri, fie că este vorba de guvernare sau de viața de zi cu zi a cetățenilor, toate se reduc la necesitatea unui sistem judiciar corect și funcțional. Am văzut asta de nenumărate ori și în sondaje. Oamenilor le pasă de dezvoltarea economiei, dar și de nivelul corupției. Furtul unui miliard de dolari dintr-o țară înseamnă că ceva nu merge bine acolo, dar nu e ceva ce poți schimba peste noapte. E nevoie de dedicare. E nevoie de un guvern care se angajează să reformeze, să ia decizii grele, să treacă prin procese grele, lungi și guvernul de acum s-a angajat să facă acest lucru. Pre- vetting-ul judecătorilor și eventualul vetting sunt un proces dificil. Durează mai mult decât au crezut toți că va dura, durează mai mult decât vor oamenii, dar trebuie să se întâmple, e ceva la care contribuie USAID, UE, Ministerul Justiției și simt că facem progrese.
Cred că lucrurile trebuie să se schimbe în întreaga societate. Lucrurile mici contează. A avea servicii transparente la nivel municipal, a avea servicii digitalizate, aceste momente fac o mare diferență. Corupția și mita se pot întâmpla la toate nivelurile, de la nivelul local până la cel de vârf. E nevoie de eliminarea reglementărilor care au permis corupției să înflorească.
Una dintre cele mai consistente investiții ale noastre în sectorul judiciar este sistemul de gestionare a dosarelor, ca atunci când mergeți în instanță, judecătorul să fie repartizat în mod aleatoriu. Cred că am ajuns la un nivel bun al transparenței în câteva dintre instanțele model cu care lucrăm la Edineț, Bălți, Ungheni. Deci, este posibil de făcut schimbări, sunt instanțe care au un nivel internațional, cu judecători și angajați dedicați.
— Să sperăm că sistemul judiciar va reuși să facă dreptate și în cazurile de corupție mare.
— Am uitat să menționez poate cel mai important lucru, și anume, partea jurnalismului de investigație. Vă mulțumesc. Pentru că oamenii nu au avut acces la adevăr, a fost nevoie de jurnaliști de investigație hotărâți, curajoși, care să scoată adevărul la suprafață și să-l comunice oamenilor. Cred că materialele Ziarului de Gardă sunt folosite în sistemul judiciar. În multe privințe, voi ați fost cei care ați făcut această muncă și ați ajutat cu adevărat la dezvoltarea unei culturi care implică transparența, responsabilitatea, care stopează aceste tipuri de furturi în țara voastră. Și cred că dacă vă uitați la rezultatele pe care le aveți, puteți fi mândri de voi că ați reușit să schimbați cultura.
— Vă mulțumim, inclusiv pentru sprijinul acordat mass-media independente și jurnalismului de investigație. În ultimii ani s-au întâmplat multe schimbări bune în Moldova. Cum să le facem ireversibile, cum să le păstrăm și să le facem și mai bine pe viitor?
— Unul dintre lucrurile uimitoare pe care le-am văzut fiind aici este faptul că Moldova a devenit candidată UE. Ne gândeam la asta, nu aveam idee că se va întâmpla așa cum s-a întâmplat, dar este extraordinar.
Am vorbit despre justiție. Reforma trebuie să meargă atât de departe, încât judecătorii răi să dispară. Și grupările să nu poată profita de sistemul de justiție pentru a-și urmări interesele. E necesar un pas uriaș. Pe partea de afaceri, creșterea lor continuă până la punctul în care nu mai pot fi supuse embargourilor sau capriciilor politice ale Rusiei sau ale altor țări. Afacerile trebuie să devină competitive nu numai la nivel regional, ci și la nivel global. Asta e foarte important.
Nu am discutat prea mult despre energie, dar acest domeniu a fost o sursă atât de mare de nesiguranță atunci când am sosit aici prima dată. Nu știam câte progrese vom face, dar am făcut un progres uriaș. Faptul că Moldova poate cumpăra gaz și electricitate pe piața liberă, pe piața europeană și nu mai este complet dependentă de Gazprom sau de electricitatea de la MGRES, este cu adevărat important. Sunt pași mari. Moldova e în sistemul SOE, deci e conectată la Europa, asta e ceva ce nu aș fi crezut că este posibil. Continuați să faceți progrese în acest sens. USAID tocmai a oferit 300 de milioane de dolari pentru ca această schimbare în securitatea energetică să fie ireversibilă. Sunt câțiva pași care trebuie făcuți pentru a permite mai mult acces la surse regenerabile, există o infrastructură care va ajuta în acest sens.
E vorba și de valori. Moldovenii trebuie să creadă că viitorul mai bun se află în Europa. Pentru ca acest lucru să fie ireversibil, toată lumea trebuie să facă parte din asta. Toată lumea trebuie să beneficieze de asta. Toate grupurile.
— Vedem că poporul american oferă mult ajutor Moldovei. Cum am putea explica cetățenilor Moldovei de ce una dintre cele mai mari puteri de pe glob ajută cea mai mică și cea mai săracă țară din Europa?
— În primul rând, Statele Unite este o țară filantropică. În istoria noastră am trecut prin propriile încercări și provocări, pentru a asigura dezvoltarea sistemului nostru democratic, a economiei noastre, dar și acum e nevoie de muncă continuă. Recunoaștem că avem o mulțime de parteneri și Moldova e unul dintre partenerii noștri cu care împărtășim aceleași valori. Cred că avem o viziune comună în ceea ce privește importanța democrației și capacitatea de a avea o țară suverană, de a controla granițele, de a decide viitorul și de a face parte din comunitatea UE. Acestea sunt lucruri foarte importante. Vrem ca Moldova să fie o forță stabilizatoare, să facă comerț și cu Statele Unite, să aibă investiții de la companiile americane, dar și ca cetățenii americani să înțeleagă ce gust are vinul moldovenesc. Poporul american e mândru să susțină colaborarea cu Moldova, pentru a o ajuta să-și decidă propriul viitor.
— Mandatul Dvs. în Moldova se încheie în curând. Ce veți lua cu dumneavoastră?
— Nu cred că știați, dar am străbătut Moldova cu bicicleta de la nord la sud și de la est la vest. Vă spun că nu există o cale mai bună de a cunoaște o țară decât de a merge cu bicicleta și de a-i simți drumurile. Nu erau neapărat cele mai bune drumuri la acea vreme.
— Unele drumuri au fost reparate cu ajutorul poporului american, deci avem câteva bune.
— Am mers și pe acelea. Dar există ceva frumos în faptul de a vedea întreaga țară într-un timp scurt, de a aprecia diversitatea ei. Acele dealuri verzi, câmpurile de floarea soarelui în floare. Când levănțica înflorește, este absolut superb.
Am reușit într-o perioadă foarte dificilă să facem bine și să stabilim niște lucruri care sunt ireversibile. Asta va rămâne cu mine cu siguranță. Dacă vorbim despre ceea ce mă va face să mă reîntorc aici, simt că sunt legat de acest loc. Am interacționat cu poporul moldovenesc, am simțit căldura oamenilor și ospitalitatea lor deosebită. Am avut ocazia să călătoresc prin toată țara, dar mai am locuri în care vreau să merg. O să-mi fie dor de vin. În ziua în care voi pleca, va trebui să iau câteva sticle cu mine. Mă gândesc la plăcintele calde, cele cu vișine în special, la baba neagră. Știu că atunci când nu le voi mai putea avea, voi simți că îmi lipsesc. Și mie, și soției mele, Amy. Cu siguranță, vom reveni.
— Văd că păstrați pe perete o sculptură din lemn cu chipul lui Ștefan cel Mare. De unde o aveți? Va călători cu Dvs. mai departe?
— De fiecare dată când merg undeva, vreau să iau ceva cu mine care să-mi amintească de acel loc. Ștefan cel Mare este o figură atât de importantă în istoria Moldovei, dovadă este și statuia de pe bulevardul principal din Chișinău. Acesta simbolizează perseverența și puterea, e un simbol în jurul căruia moldovenii se pot aduna. Sculptura pe care o am eu e realizată de un lemnar de la Bălți. S-a întâmplat să văd o lucrare de-a lui și am vrut să-l cunosc. Este un personaj uimitor. L-am rugat să-mi facă această lucrare. Cred că e superbă.
Urmează să merg în Etiopia pentru următorii ani și această sculptură va merge cu mine. Voi fi mândru să-l am acolo și, de asemenea, să spun povestea lui altora. Este o poveste a Moldovei, istoria ei și toate lucrurile uimitoare despre ea. Astfel, devin un pic de ambasador al Moldovei și sunt onorat să pot merge să le vorbesc oamenilor despre ea.
— Pe lângă vinuri și plăcinte, ați văzut o trăsătură de caracter a oamenilor de aici care ne-ar face diferiți în sensul bun?
— E ceva care mi-a atras atenția, în special în activitățile de dezvoltare a agriculturii. Vorbeam cu unii dintre fermieri. Ei lucrau cu Moldova Fruct și căutau modalități de a trimite fructe în Orientul Mijlociu și în alte părți. M-a uimit atitudinea lor de a se ajuta reciproc, de a ajuta pe fiecare, în pofida concurenței. Acea comunitate într-adevăr avea scopul să se unească și să-i ajute pe agricultorii moldoveni să aibă succes. Pur și simplu, nu am întâlnit acest tip de sacrificiu și angajament în altă parte. Deseori vezi companiile concurând unele cu altele, dar aici nu a fost cazul. De multe ori unii oameni de afaceri nu erau deloc pregătiți să inițieze proiecte de dezvoltare, dar apoi vedeau succesul care apărea la alți colegi și începeau să se apropie, să întrebe: „Cum faci asta? Pare interesant”. Și ei răspundeau: „Îți arătăm ce facem. Așa ambalăm lucrurile. De acolo luăm cutiile, acestea sunt procesele.” Acel sentiment de colegialitate este ceea ce i-a permis Moldovei să aibă rezultate atât de bune. Iar industria vinului este un exemplu perfect. Toți au mers în străinătate cu o etichetă comună: Vinurile Moldovei. În Germania, în Marea Britanie, în Belgia – la competiții, oamenii spun: „Acest vin e din Moldova, e uimitor, acesta e Rară Neagră, acesta e Fetească Neagră, acestea sunt absolut extraordinare.” E partea magică a istoriei moldovenești, a tuturor partenerilor cu care am lucrat. Asta cred că e adevărata cheie a succesului. Moldova poate continua în acest mod – oamenii să aibă grijă unii de alții, să vadă un viitor împreună și să prețuiască cu adevărat atât istoria, cât și inovațiile, agricultura și industria IT. Este o combinație destul de dinamică și uimitoare, pentru care cred că Moldova va fi cunoscută în lume.
— Vă mulțumesc. Ați descris Moldova atât de frumos, încât vreau să rămân să muncesc și să trăiesc aici.