INTERVIU/ Ucraina și NATO: pretext fals pentru declanșarea războiului de către Rusia – Ziarul de Gardă
  • INTERVIU/ Ucraina și NATO: pretext fals pentru declanșarea războiului de către Rusia

    INTERVIU/ Ucraina și NATO: pretext fals pentru declanșarea războiului de către Rusia
    06 martie 2022 | 09:00

    Ziarul de Gardă a discutat cu Elena Mârzac, expertă în probleme de securitate, directoare executivă a Centrului de Informare și Documentare NATO în R. Moldova, despre neutralitate, NATO, reziliență, despre valiza de urgență, buncăre și coeziune socială, în contextul războiului din Ucraina.

    • Discuțiile despre NATO sunt purtate la tensiuni nemaiîntâlnite până acum. De ce a fost nevoie să înceapă un război, ca în societate să se discute despre avantajele sau dezavantajele NATO?
    • Pe de o parte, e bine că am ajuns să discutăm mai multe despre securitate și apărare, dar îmi pare rău că s-a adeverit presupunerea mea de altădată că vom aborda la modul serios aceste subiecte doar când va începe un conflict. Singurul nostru avantaj astăzi e cel că, deocamdată, conflictul nu e pe teritoriul R. Moldova. Oricum, demult era timpul să avem o cultură de securitate și o capacitate de analiză… Da, societatea are opinii extrem de divizate referitoare la NATO. Urmăream, după un interviu la un post de televiziune, apăruseră vreo 700 de mesaje anti-NATO. Și la nivel național este mult de lucru, de informat și de explicat.


    Elena Mârzac este expertă în subiecte de securitate și comunicare strategică, cercetătoare și coordonatoare a studiilor, autoare a articolelor pe subiecte legate de Comunicarea Strategică în sectorul securității si apărării, rolul societății civile si dezvoltarea capacitatilor OSC-lor, asistență externă și legislație în formarea sectorului securității și apărării, parteneriatul cu NATO, dreptul femeilor, pacea și securitatea.

    • NATO a devenit, într-un fel, mărul discordiei în contextul războiului din Ucraina E un pericol, un pretext sau o dezinformare?
    • Această abordare face parte din narativele propagandei ruse. Cunoaștem că propaganda autorităților ruse are nevoie de o scuză pentru a justifica ceea ce se întâmplă în Ucraina. Este știut că fiecare națiune, conform Cartei Națiunilor și a Dreptului Internațional, are dreptul să-și decidă singură soarta Și odată ce Ucraina sau Georgia sau orice alt stat și-a propus ca obiectiv național să adere la UE sau NATO, încercând sigură să își decidă politica sa externă de securitate, nimeni nu are dreptul să violeze acest drept. Federatia Rusă are mulți vecini în jurul său și ei încearcă să-i controleze pe cei care-s mai vulnerabili, pe care-i consideră că ar trebui să fie sub influența lor. În secolul 21 nu mai putem vorbi despre niște sfere de influență fie ale Rusiei, fie le SUA. După mine, această invocare despre pericolele NATO pentru securitatea Rusiei nu este decât un pretext. Să analizăm. Dacă ar fi o amenințare, de ce atunci statele își doresc să devină membre NATO? Ne putem referi aici la partenerii fostului Bloc de la Varșovia sau mai recent, Finlanda sau Suedia, sau chiar Elveția cu o neutralitate recunoscută pe plan internațional, acum iată că a decis să se solidarizeze la sancțiunile aplicate Federației Ruse. Trebuie de știut că războiul nu e din cauză că Ucraina ar dori să devină stat membru NATO, ci pentru că Putin nu încetează să-și manifeste o politică agresivă față de Ucraina, manifestată prin anexarea Crimeii, separarea Donbasului etc.
    • Dar cât de aproape sau cât de departe era Ucraina față de o eventuală aderare la NATO?
    • În raport cu Georgia sau R. Moldova, Ucraina se află într-un parteneriat mai special cu NATO, or, Ucraina are stipulat și în Constituție că vrea să adere la NATO, deși discuții concrete la subiect nu au avut loc până acum. Știm bine care este istoria acestei colaborări, încă din 2008, de la Summitul de la București, unde Georgiei și Ucrainei li s-a promis o eventuală aderare la NATO. De altfel, la acel summit a participat și Vladimir Putin. Dar calea la aderare este una destul de lungă, în plus, Ucrana are și acest conflict cu Rusia pe teritoriul său, care este un impediment de aderare la NATO. Deci, aderarea Ucrainei nu era și nu este posibilă, nici nu se discuta la Bruxelles… Nu a fost făcută nici măcar invitația…

    Orice țară europeană, în măsură să promoveze principiile și valorile Tratatului de la Washington și care ar putea contribui la securitate în spațiul euro-atlantic, poate deveni țară membră NATO

    • Dar când, cum ar fi fost posibil ca Ucraina să adere la NATO, din momentul în care, în 2008, i-a fost făcută această propunere?
    • Să explic mai întâi ce înseamnă să devii țară membră NATO. În primul rând, NATO respectă politica ușilor deschise. Deci, orice țară europeană, în măsură să promoveze principiile și valorile Tratatului de la Washington și care ar putea să contribuie la securitate în spațiul euro-atlantic, poate deveni țară membră NATO. Așa spun documentele oficiale. De altfel, orice aderare nu este impusă, ea are loc doar la solicitarea țărilor candidate. Dacă există o astfel de solicitare, statele sunt invitate să înceapă un dialog intensificat și li se oferă un Plan de acțiuni. Ucraina nu a primit deocamdată un astfel de Plan. În plus, există și multe alte criterii, politice, economice, militare, pe care trebuie să le respecte orice stat care vrea să adere la NATO. Asta presupune că sistemul politic trebuie să fie unul democratic și funcțional, țara trebuie să aibă o economie de piață bine dezvoltată, să se respecte tratamentul echitabil al minorităților din acel stat. Totodată, statul trebuie să-și asume să soluționeze orice conflicte în mod pașnic, dar și să poată contribui pe viitor la operațiunile NATO, atunci când va deveni stat membru.

    • Să revenim la Ucraina…
    • În cazul Ucrainei, există mai multe impedimente. Cele mai serioase, pe care Federația Rusă le-a creat pe parcursul ultimilor 30 de ani în mai multe state post-sovietice, sunt conflictele militare inghetate sau cele aflate în desfășurare. Aceste conflicte sunt aprinse pentru a împiedica, pe viitor, ca țările să devină state membre NATO. Acest scenariu este pus la cale în R. Moldova, în Georgia și în Ucraina. Trebuie de reținut – nu poți deveni țară membră NATO, dacă ai un conflict teritorial nesoluționat. Deci, Ucraina era departe de a deveni stat membru NATO, chiar dacă i s-a promis. Ucraina nu a avut o zi, un an concret la care să adere. Era necesar să parcurgă această cale, să realizeze toate criteriile politice, economice, or, știm bine că Ucraina se mai confruntă cu problema corupției, controlul oligarhilor, având restanțe la mai multe capitole. Da, din 2014, după anexarea Crimeii și până în prezent, NATO și UE susțin foarte mult Ucraina în dezvoltarea sa democratică și în dezvoltarea capacităților de apărare.

    • Și în R. Moldova se discută în ultimele zile că, dacă am fi memti ai NATO, poate am beneficia de mai multă securitate…
    • În prezent, R. Moldova, oricât de mult și-ar dori, nu poate deveni stat membru NATO, pentru că este un stat neutru, pentru că are un conflict nesoluționat și pentru că are trupe străine pe teritoriul său. Da, mai e o condiție – trebuie să merite. Subliniez și în cazul R. Moldova, că orice relație, orice parteneriat cu NATO este întemeiat pe principiul de solicitare. Dacă Guvernul solicită, atunci NATO analizează solicitarea și posibilitatea de a oferi asistență. Nu există asistență impusă. NATO nu vine pe teritoriul tău, ca să-ți impună anumite reguli. Orice acțiune de cooperare a R. Moldova cu NATO a avut loc la solicitarea Guvernului. Cum spuneam, NATO nu ne asigură direct un grad de securitate, nu ne poate apăra în cazul unui conflict. Dar, ceea ce poate și ceea ce face NATO e să ne ajute să ne dezvoltăm capacitățile de apărare. Avem colaborări care presupun dezvoltarea capacităților de apărare, a domeniului umanitar, civil, în transmiterea inițiativelor privind gestionarea situațiilor de urgență sau a situațiilor excepționale, sau cum să contracarăm anumite amenințări din domeniul cibernetic sau ecologic, dar nu ne poate trimite militari sau trupe. În primul rând, pentru că suntem un stat neutru, chiar dacă suntem stat partener. Acum câteva zile, eram la Riga și atunci când discutam despre percepțiile cetățenilor despre NATO, despre amenințări, de fiecare dată auzeam replicile colegilor: „Mulțumesc domnului că suntem în NATO”. Așa ei se simt în siguranță, ei știu că, în cazul vreunui conflict, cineva numaidecât îi va apăra.

    • Dar „Parteneriatul pentru pace”, în cadrul căruia participă R. Moldova, ce garanții de securitate ne oferă?
    • Cu părere de rău, dar NATO acordă garanții de securitate doar pentru statele membre. Partenerii colaborează cu statele membre pentru a soluționa anumite probleme din domeniul securității și apărării, pentru a avea o interoperabilitate, în caz de conflicte, operațiuni, amestecuri sau escaladări.

    Ca să beneficiezi de această securitate pe care poate să ți-o ofere statele membre NATO, singur trebuie să faci parte din Alianță și să contribui la securitate

    • Și, în cazul unui eventual atac asupra R. Moldova, NATO nu are mandat să intervină?
    • Nu are mandat să intervină nici în R. Moldova, nici în Ucraina, nici în Georgia, nici în oricare alt stat partener. Are mandat doar pentru cele 30 de state membre ale Alianței. Ca să beneficiezi de această securitate pe care poate să ți-o ofere statele membre NATO, singur trebuie să faci parte din Alianță și să contribui la securitate. Este valabil „principiul mușchetarilor”, art. 5 din Tratatul de la Washington – unul pentru toți și toți pentru unul. Acest articol a fost invocat în 2001, atunci când a avut loc atacul terorist din SUA… Tratatul respectiv are și alte stipulări importante. De exemplu, art. 4, care reglementează situațiile în care există o potențială amenințare pentru vreun stat membru NATO. Atunci statele membre se consolidează pentru a asigura securitatea acestui stat. Așa a procedat România și e pentru prima dată în istoria NATO când au fost trimise trupe pe teritoriul României, anume pentru a fortifica flancul estic și a apăra România, în cazul escaladării conflictului ruso-ucrainean pe teritoriul României. Din 4 aprilie 1949, Tratatul de la Washington este cartea de căpătâi a constituirii și activității NATO.

    • De unde, de ce unele voci afirmă că NATO ar fi un generator de războaie?
    • E unul dintre stereotipurile pe care le răspândesc în lume oponenții Alianței. Lumea ar trebui să cunoască faptul că orice operațiune militară NATO trebuie să aibă mandatul ONU. Fără mandatul ONU nu pot fi desfășurate operațiuni de menținere a păcii în orice țară. Militarii R. Moldova, chiar dacă suntem un stat neutru, participă în operațiunea de menținere a păcii în Kosovo, dar există un mandat ONU pentru această operațiune. Totul are loc în cooperare cu Consiliul de securitate ONU, confirm principiilor dreptului internațional.

    • Mai e o condiție obligatorie ca statul care aspiră de calitatea de stat membru al UE să fie, neapărat, și stat membru NATO? Întreb în situația în care, acum câteva zile, Ucraina, Georgia și R. Moldova au depus cereri de aderare la UE…
    • Aderarea la NATO nu este o condiție obligatorie. Avem state membre NATO nefiind membre ale UE și invers, sunt membre ale UE, dar nu și membre NATO. Turcia, SUA, Canada, sunt membre ale Alianței, dar nu fac parte din UE. Sunt și state membre ale UE care fie sunt neutre sau nu acceptă să adere la NATO. Da, se vehiculează un fel de regulă nescrisă, mai degrabă un stereotip, că NATO este un fel de anticameră a UE. Singura justificare a acestei afirmații poate fi cea că, pentru a deveni stat membru UE, trebuie să corespunzi unui șir de criterii. Unul dintre acestea se referă la faptul că trebuie să fii un stat sigur, deoarece atunci când teritoriul tău este securizat, când în adresa ta nu există amenințări active, atunci tu poți adera la UE. Fiind stat membru NATO, ai aceste pregătiri, dar, repet, nu e un criteriu obligatoriu.

    • Ce înseamnă că au fost depuse aceste cereri?
    • Înseamnă că ar putea fi demarată procedura de acceptare. R. Moldova poate deveni stat membru UE, rămânând stat neutru și neaderând la NATO.


    • Acum câteva zile, Pentagonul preciza că Rusia și-ar fi schimbat strategia de luptă și că atacul fulger despre care s-a vorbit în primele zile se transformă în acțiuni de luptă care vor genera „o baie de sânge”… CE ar putea urma?
    • Acest fapt vine să ne demonstreze că această operațiune militară numită de către Putin astfel, a avut doar pretext demilitarizarea și sistarea intențiilor de aderare la NATO. Devine clar că tot ce a spus până acum Putin despre această operațiune militară e o minciună. A mințit atunci când a afirmat că trupele militare la frontieră sunt dislocate doar pentru exerciții, că fac exerciții comune cu militarii din Belarus și că, după, se vor retrage… Totul era o minciună. Între timp s-a demonstrat că este o acțiune militară planificată și nicidecum nu este un răspuns la unele acțiuni NATO, deoarece Alianța este o organizație defensivă și acțiunile sale nu sunt pentru a provoca conflicte, ci, din contra, pentru a preveni eventualele conflicte. Rusia a avut nevoie de acest pretext deoarece încălcase deja dreptul internațional odată cu anexarea Crimeii, atunci când a declanșat lupte în Donbas sau când a proclamat republicile Donețk și Lugansk. În realitate, aceasta este o acțiune militară planificată de mult timp, pentru a-și restabili imaginea de conducător al unui imperiu pe care și-o dorea Putin și echipa sa de foarte mult timp. E și de înțeles, deoarece Ucraina este o țară bogată în tot felul de resurse. Inițial au încercat să o discrediteze în tot felul, afirmând că nu există nici istoric, nici populație, nici limbă, că, de fapt, ar fi parte a Rusiei. Totodată, invocând acest motiv fals că își apără cetățenii ruși, au mers și omoară la rând, atât ucraineni, cât și ruși.

    • R. Moldova e cuprinsă de panică. Oamenii caută să plece de aici sau să identifice buncăre, în care s-ar ascunde în cazul unui eventual atac. Cum ne putem apăra?
    • E complicat să răspund la această întrebare. Conform Constituției, avem statut de neutralitate permanentă care nu ne permite participarea în structuri militare sau în conflicte. Totodată, acest statut nu permite nici dislocarea trupelor străine pe teritoriul statului. Dar, neutralitatea noastră deja a fost violată, atunci când trupele străine, dislocate aici, așa și nu s-au retras după destrămarea acesteia. Deci, nu există vreo garanție că acest statut de neutralitate va fi respectat. Deși se considetă că în prezent nu avem riscuri militare, e complicat să știm ce fel de planuri urzesc strategii de la Kremlin. Am văzut acțiuni imprevizibile, ilogice, în detrimentul oricăror reguli internaționale. Noi suntem singuri cu noi înșine. Nici chiar România nu ne-ar putea ajuta, deoarece fiind țară membră NATO, ar trebui să ceară acordul NATO în acest sens.

    • Cât de pregătit e sistemul nostru de apărare?
    • Din păcate, nu avem un audit al sectorului de securitate. Cunoaștem că sunt vulnerabilități și riscuri, dar se discută, se declară de la tribune, că această criză ar putea fi transferată și în R. Moldova, și în Georgia, pentru a arăta superioritatea și faptul că Rusia controlează aceste teritorii. Pentru a face față acestor situații, acestor riscuri și amenințări, noi trebuie să avem o anumită reziliență în acest sens. Dacă vorbim cât de securizată este țara, trebuie să spunem că securizarea în general presupune că există un șir de măsuri de protecție împotriva unui pericol. Bunăoară, dacă vorbim de securizarea frontierei și acest val de refugiați, constatăm că ne descurcăm bine, din momentul în care nimeni nu invadează țara. Atâta timp cât se reușește verificarea tuturor celor care intră, demonstrează că frontiera de stat este securizată. Alt exemplu. Ca să fim rezilienți, avem nevoie să reacționăm, Avem o mare problemă cu dezinfomarea și e salutabilă sistarea unor surse media care provoacă ură și dezbinare. Avem strategii în domeniul securității și avem un management al crizei, dar nu putem spune că totalmente suntem securizați. Dar, această criză prin care trecem ar trebui să fie și o lecție de viitor. Chiar dacă s-ar întâmpla ceva în R. Moldova, chiar dacă totul s-ar opri la frontiera cu Ucraina, oricum avem multe de învățat. Acest mesaj că totul depinde de Ucraina nu este unul întâmplător. Dacă Ucraina va reuși să oprească toate aceste lupte pe teritoriul său, va trebui să-i mulțumim, dar și să înțelegem că avem multe de învățat.

    • Neutralitatea nu mai înseamnă siguranță?
    • În mod normal, neutralitatea ar fi să ne confere siguranță, nimeni neavând dreptul să ne atace. Dar această neutralitate ar trebui să fie una garantată. Rusia a fost garantul neutralității Ucrainei, conform Tratatului de la Budapesta, din 1994. Dar iată că anume Rusia e cea care a atacat, încălcând toate garanțiile de securitate. În opinia mea personală, neutralitatea nu este o soluție pentru securitatea noastră. Dacă vrem să fim neutri, trebuie să avem o armată bine dotată și echipată, un sector de securitate rezilient la orice amenințări, mai ales că noi le avem. Sunt mulți factori externi care au impact negativ, avem probleme în domeniul apărării cibernetice, în domeniul ecologic, Fiind un stat neutru, trebuie să investim mult în securitate, iar securitatea costă. Problema noastră e că avem un buget prea mic pentru securitate și apărare, iar acest fapt a fost perpetuat premeditat pe parcursul anilor. Armata Națională, chiar dacă primea asistență și ajutor, acestea nu erau suficiente pentru a ne apăra. Da, avem parteneri externi care ne ajută, dar foarte mult contează și voința politică. A fi stat neutru înseamnă a investi în sectorul de apărare, dar și în pregătirea populației, și în capacitatea de reziliență, și în coeziune socială.

    Acum e prioritar să rămânem unitari și solidari

    • Da, în viitor, dar acum, astăzi, ce poate face fiecare om în parte?
    • Acum e important să rămânem uniți și solidari. Ne place sau nu guvernarea, în situații de criză, e important să avem încredere în ea. Am văzut, în cazul pandemiei, statele în care societatea a avut încredere în guvernare, au ieșit mai ușor din criză, cu mai puține victime. Totodată, este obligația autorităților de a ne informa corect, ca să nu intrăm în stări de panică pentru că panica și incertitudinea cauzează manipulare și dezbinare. Sunt persoane care ar dori să destabilizeze situația. Sunt foarte activi în internet, circulă prin sate… Ce putem face? Să ne informăm din prima sursă, să ținem cont de informațiile oferite de autorități, să avem încredere în aceste informații. Deja după, când totul va trece, vom avea libertatea să decidem dacă îi mai alegem sau nu. Acum e prioritar să rămânem unitari și solidari.

    • Valiza de urgență ar trebui sau nu să fie pregătită?
    • Nimeni nu poate spune dacă e bine să plecăm sau să rămânem. Toți sunt îngrijorați. Chiar și țările membre NATO. Și e normal în această situație. O recomandare pentru instituțiile guvernamentale – să fie mai deschise, să înțeleagă care sunt temerile și fricile oamenilor și să vină cu mesaje, să răspundă la întrebări, inclusiv la cele legate de nevoia de buncăre. Să luăm cazul Ucrainei. Președintele mereu a încurajat lunea, a spus că vor rezista. În consecință, oamenii stau în rând să se înscrie în armată. Deci, s-a reușit, oamenii vor să lupte pentru patria lor.

    • Putem sau nu face față?
    • La această întrebare poate răspunde Ministerul Apărării sau Guvernul, dar, cum spuneam, nu există un audit al sectorului de apărare și securitate ca să ne dea niște răspunsuri exacte la întrebarea dacă statul nostru poate face față unui atac sau unui conflict militar. R. Moldova nu are capacități necesare de confruntare armată de nivelul Federației Ruse pentru ca nu are capacitatea de apărare aeriană, mijloace antitanc sau altele. În punctul în care ne aflăm, contează încrederea, solidaritatea, unitatea și o informare cât mai complexă despre ce ar fi de făcut ca să ieșim fără pierderi, fără drame, inclusiv psihologice. Din păcate, sunt foarte multe lucruri nespuse, probabil urmând intenția de a nu semăna starea de panică și de îngrijorare.

    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Dodon ar putea fi cercetat penal în așa zisul „dosarul kuliokului”. CA Chișinău a casat Hotărârea Judecătoriei Chișinău privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva socialistului. Anunțul făcut de un fost deputat

    Curtea de Apel Chișinău a casat integral marți, 17 mai, Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Mold…
    Dodon ar putea fi cercetat penal în așa zisul „dosarul kuliokului”. CA Chișinău a casat Hotărârea Judecătoriei Chișinău privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva socialistului. Anunțul făcut de un fost deputat

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler