• „Nu judecați Occidentul pentru faptul că R. Moldova nu mai este privită drept poveste de succes”

    „Nu judecați Occidentul pentru faptul că R. Moldova nu mai este privită drept poveste de succes”
    Foto: ZdG
    09 decembrie 2020 | 07:53

    Interviu cu Ambasadorul României în R.Moldova, Daniel Ioniță

    — Românii de pretutindeni sărbătoresc, pe 1 decembrie, Ziua Națională a României. În R. Moldova locuiesc mulți cetățeni români, iar relația dintre România și R. Moldova este una specifică. Ce credeți că ne unește cel mai mult în prezent?

    — Relațiile dintre români s-au bazat întotdeauna pe o comunitate de limbă, cultură și istorie, pe un ideal de demnitate și libertate, pe o dorință a tuturor de a gândi și a simți în deplină conformitate cu tradițiile și obiceiurile noastre. Cred că aceste lucruri sunt valabile și pentru R. Moldova, pentru că vorbim aceeași limbă, avem aceeași comunitate de istorie, cultură și tradiții și în astfel de momente simțim că inima noastră și, în continuare, bate la unison. În momentul de față, întreg mapamondul este unit, prin această nenorocită pandemie și prin grija pe care trebuie să o avem cu toții pentru a ne proteja sănătatea noastră și a celor dragi.

    — Există și aspecte care ne despart, ne divizează?

    — Niciodată nu putem fi la fel. Sunt momente în care gândim la fel și momente în care ne raportăm la fel la diverse chestiuni. Asta este valabil de la politică externă până la politicile interne.

    — Pe parcursul mandatului d-voastră de ambasador, R. Moldova a avut mai multe Guverne –  cel al lui Pavel Filip, al Maiei Sandu, iar de un an Executivul este condus de Ion Chicu. Cum ați caracteriza ultimul an, sub aspectul relațiilor România-R. Moldova?

    — Mandatul meu a fost presărat de provocări și oportunități. Am avut prilejul să colaborez de o manieră extinsă, profundă și diferită cu absolut toate Guvernele care au fost în funcție.  Retorica noastră a fort întotdeauna aceeași – noi am susținut, fără niciun fel de rezerve, un parcurs de reforme necesare cetățenilor R. Moldova. Sunt reforme așteptate și aspirații legitime la o viață mai bună, sigură și stabilă, în care statul de drept să fie la el acasă, în care justiția să acționeze de o manieră clară și independentă, în care lupta împotriva corupției să nu fie doar un deziderat prezentat periodic la televizor, iar în spate să se ascundă diverse interese, un stat în care legea să fie pusă în capul mesei și un stat care să permită o dezvoltare armonioasă cu absolut toate statele vecine. Am constatat că au fost perioade bune, când am avut reuniuni comune ale Guvernelor de la București și Chișinău. Au fost și perioade în care practic am intrat în așteptare strategică. Nu am avut niciodată o agendă ascunsă în R. Moldova. Tuturor Guvernelor le-am spus același lucru și le-am încurajat să acționeze consecvent pentru implementarea angajamentelor pe care și le-au asumat, în primul rând, față de partenerii occidentali, față de UE prin Acordul de Asociere și componenta sa de Liber Schimb DCFTA. Uneori au fost progrese mai importante, alteori au fost perioade de stagnare și, așa cum le stă bine unor prieteni adevărați și sinceri ai R. Moldova, am încercat să le semnalăm. Credem că ceea ce am susținut noi este în deplină consonanță cu așteptările legitime ale majorității cetățenilor din R. Moldova, așa cum s-a văzut și la recentele alegeri prezidențiale.

    — De ceva timp, R. Moldova nu mai este privită drept „poveste de succes” în cadrul Parteneriatului Estic, așa cum se întâmpla în 2010-2014. Asistența UE și cea a României a ajuns să vină la pachet cu mai multe condiționalități și am observat cum acestea nu sunt respectate. În 2020, a fost pierdută a 3-a tranșă din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro, acordul pentru alte 100 de milioane de euro a fost ratificat de Parlament abia după ce unii ambasadori au intervenit, Guvernul nu a semnat niciun memorandum cu FMI. Cum privesc partenerii externi ai R. Moldova astfel de inacțiuni?

    — De vină sunt cei care au trebuit să răspundă de destinul R. Moldova. Nu judecați Occidentul pentru faptul că R. Moldova nu mai este privită drept poveste de succes. Pur și simplu, este o măsură a faptelor. Partenerii externi privesc uneori cu îngrijorare lipsa de activitate de la Chișinău. La criza din domeniul sănătății se adaugă criza economică, care poate curând va fi dublată și de o criză în domeniul social. Este extrem de important ca în aceste perioade dificile să ai, totuși, plasele de siguranță sau toate relațiile deschise astfel încât să îți ajuți propriii cetățeni. Nu este Occidentul de vină pentru nerealizarea condițiilor. A treia tranșă s-a pierdut, pentru că nu au fost adoptate unele legi în Parlament și pentru că nu a existat voință politică pentru a face asta. Acordul cu FMI negociat pe timpul verii, de asemenea, a fost condiționat de niște acțiuni, care depind în exclusivitate de deciziile autorităților voastre. Sunt condiții menite să dea o mai mare independență Băncii Naționale a Moldova, deoarece în trecut au avut loc acțiuni încă nerezolvate. Vorbim de furtul miliardului și am impresia că mai degrabă este o retorică care a intrat în folclor, decât un dosar care să fie dus până la capăt, dosar care să presupună atât identificarea celor vinovați, cât și pedepsirea celor care s-au făcut vinovați de aceste chestiuni. Se creează impresia că aceasta este o vină colectivă, ca un păcat originar, care uneori ai impresia că se întoarce împotriva partenerilor de dezvoltare. România, SUA sau alți parteneri internaționali ai R. Moldova nu au favorizat asta. Acest dosar trebuie să avanseze și să fie rezolvat. Pași în acest sens trebuie făcuți de autoritățile R. Moldova.

    — Cum mai este văzut parcursul european al R. Moldova de la București, din cancelariile europene?

    — Cred că acest parcurs european a fost revigorat, cel puțin sub aspectul speranței, de rezultatul recentelor alegeri prezidențiale. Am salutat cu căldură rezultatele. Au fost niște alegeri care au în esență, din punctul meu de vedere, o raportare diferită la un sistem de valori și principii. Președinta aleasă, Maia Sandu, este cunoscută în cancelariile occidentale ca fiind atașată valorilor europene și relațiilor bune cu UE. Aș spune că acest rezultat tocmai a oferit o nouă speranță care, evident, trebuie să fie materializată în perioada următoare. Este important că, cel puțin la această etapă, mai există o speranță. Dacă există și bună credință, vor fi găsite și modalitățile necesare pentru a pune în aplicare angajamentele care au fost asumate și care vizează norme, politici, practici în folosul cetățenilor – stat de drept, justiție independentă, o luptă funcțională împotriva corupției. 

    R. Moldova se regăsește, în continuare, în topul statelor corupte. Toate rapoartele internaționale arată că prea puțin se face pentru a stârpi acest flagel. Până la aderare la UE, România a traversat etape similare celor prin care trece R. Moldova. Unde greșesc autoritățile?

    — Răspunsul e simplu – lipsa de voință politică. De multe ori ne uităm în legislație sau încercăm să găsim răspunsuri în altă parte, dar trebuie să ai cu adevărat voință politică pentru a combate corupția. Legislația R. Moldova este performantă în multe privințe. Aveți pe hârtie create instituții, agenții, proceduri, iar de multe ori problema este că aceste instrumente există doar pe hârtie și nu sunt aplicate în mod democratic, clar, transparent. De multe ori am observat o justiție selectivă, care a aprofundat gradul înalt de neîncredere al cetățenilor în propriile lor instituții. România a făcut progrese pe această chestiune atunci când a avut cu adevărat voință politică și când legea a început să fie aplicată într-un mod egal pentru absolut toți și nu a contat că ești demnitar sau simplu funcționar.

    — În continuare se insistă pe reforma justiției, la care se lucrează de când R. Moldova a semnat Acordul de Asociere. Cum ați caracteriza acum situația din justiția de la noi?

    — Cred că justiția constituie principalul element de sensibilitate și autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile pe acest domeniu. Situația ca atare a fost semnalată în absolut toate rapoartele, de la cele emise de GRECO până la semnalele care au venit de la Bruxelles. Din păcate, în ultimul an, pe acest domeniu am constatat nu progrese, ci mai degrabă regrese. Am observat cum persoane care, cel puțin, au un trecut nu foarte clar și transparent au revenit în funcții. Este o maximă sensibilitate când judecători implicați cumva în laundromat sau cei care au luat decizii hiper controversate în societate revin pe funcții. Nu ai cum să nu te întrebi dacă, cu adevărat, acesta este rezultatul unui act deliberat sau, mai degrabă, greșeli tehnice?

    — Cât de îngrijorătoare sunt inacțiunile din justiție și corupția pentru dezvoltarea țării, pentru atragerea investitorilor?

    — Foarte îngrijorătoare. Un investitor va privi cu interes orice spațiu de investiții atunci când știe că pe spațiul respectiv beneficiază de două plase – justiție independentă și sistem bancar sigur. Când cele două plase de siguranță nu sunt întinse corespunzător, ai foarte multe rezerve. Deși ești un investitor de bună credință, ai urmat toți pașii pe care trebuia să îi faci, la un moment dat justiția „independentă” găsește pe numele tău un dosar „independent” și ia decizii contrare intereselor tale ca acționar. În cazul respectiv, un astfel de semnal este transmis nu doar către firmele mamă din țară, dar către toți potențialii investitori străini, iar asta îți afectează locurile de muncă. Fără locuri de muncă apar automat toate celelalte probleme – sociale, economice, lipsa de încredere, degradare sub aspectul ratingului de țară, imposibilitatea de a percepe împrumuturi de pe piața internațională, decât cu niște scoruri mari. Deci, aceste două domenii reprezintă baza investiției străine. 

    — Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, privit ca o primă încercare de construire a unei infrastructuri comune între România și R. Moldova… În opinia d-voastră, există la Chișinău suficientă voință politică pentru a începe pomparea gazelor naturale și a scoate țara din dependența față de Federația Rusă?

    — Voința politică este importantă și necesară, dar nu și suficientă. Trebuie să existe pe undeva și un calcul economico-financiar cu privire la ce face gazoductul respectiv. Acest gazoduct îi oferă R. Moldova o alternativă extrem de importantă, inclusiv atunci când se duce să negocieze niște prețuri și cu alți furnizori. Până acum, R. Moldova nu avea această alternativă și era obligată să cumpere gazul doar de la o singură sursă, la prețurile impuse, dacă vreți, de acel furnizor. În momentul de față există această alternativă și trebuie să vedem dacă pe viitor va fi și folosită de autoritățile R. Moldova.

    — România rămâne principalul partener economic al R. Moldova. Cum apreciați dinamica relațiilor comerciale și care sunt prognozele pentru viitor?

    — Schimburile economice bilaterale au crescut an de an. Evident, ultimul an este unul special. Față de anul precedent, vom înregistra o scădere, dar ea este oglindită la nivel internațional și este valabilă în absolut orice fel de relație bilaterală. Din cauza pandemiei de COVID-19, toate schimburile economice au cunoscut un ușor regres. Cu toate acestea, sunt în continuare optimist că vom avea schimburi comerciale bilaterale, care se vor apropia de circa 2 miliarde de dolari americani, România fiind, în continuare, principalul și primul partener comercial al R. Moldova atât la importuri, cât și la exporturi.

    — Pe domeniul social, să ne oprim la asistența oferită de România în contextul pandemiei de COVID-19. Cum se face că, într-o perioadă deloc ușoară pentru toți, România a găsit resurse și pentru R. Moldova – asistență umanitară prin cei 42 de medici, asistență sub formă de materiale de protecție, precum și surse financiare?

    — Au fost acordate echipamente medicale și medicamente în valoare totală de circa 3,5 milioane de euro. Noi, românii, întotdeauna am fost alături de cetățenii R. Moldova. Mereu am oferit o mână de ajutor, chiar dacă ne-am confruntat și noi cu situații, uneori, dificile. Este normal și firesc ca în astfel de vremuri nenorocite, când toți suntem afectați de această pandemie, să oferim ajutor. Dar v-aș aminti și de inundațiile din trecut care au afectat localitățile din lunca Prutului, în special satul Cotul Morii care, practic, a fost distrus de inundații. Atunci România a trimis materiale și aproape un sat întreg a fost reconstruit de la zero. Acum, din puținul nostru am oferit cu generozitate ajutoare, în primul rând, pentru medici și pentru spitalele din toate raioanele R. Moldova.

    — Cum apreciați atitudinea părții moldovenești în realizarea proiectelor finanțate de România, reacția față de ajutorul acordat? 

    — De multe ori, asistența oferită cu generozitate și într-un mod cât se poate de necondiționat de către România către cetățenii R. Moldova este, dacă vreți, metaforic spus, pusă sub pod ca nu cumva să fie observată, văzută sau ca nu cumva cineva să creadă că uite ce face România pentru R. Moldova. Am avut astfel de experiențe într-un trecut mai recent, dar și într-un trecut mai îndepărtat. Asta însă nu înseamnă că România nu a fost și nu va fi alături de cetățenii R. Moldova, în special în vremuri grele. Sigur că uneori ai aprecia ca măcar gesturile pe care le facem cu generozitate și total necondiționat să fie apreciate, fără să fie ascunse ori transformate în subiect de scandal, ori pur și simplu ignorate. Am monitorizat ceea ce a scris presa despre asistența oferită de România și am constatat că unele instituții media, indiferent de ce ar face România, nu vor scrie un cuvânt bun. Știu că soarele răsare de la Est, dar uneori trebuie să realizezi că o zi are totuși 24 de ore.

    — De curând, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat despre o contribuție voluntară în valoare de 250.000 de euro în scopul implementării de proiecte în sprijinul societății civile și al presei independente din R. Moldova. Cum trebuie să fie piața media de la noi, pentru a fi considerată independentă și imparțială?

    — Presa are nevoie de bani și de convingerea că trebuie să rămână profesionistă. O presă independentă este o presă valoroasă. În ultimul timp, am constatat că unele instituții de presă, despre care aveam impresia că au o politică echilibrată, în condiții economice dificile, au renunțat la standarde. Este păcat. În special în vremurile dificile avem nevoie de o presă independentă, care să prezinte o oglindă fidelă a societății, fie că îți place sau nu ceea ce vezi în acea oglindă. Jurnalismul de calitate din R. Moldova trebuie susținut financiar. România a donat și 100.000 de euro pentru susținerea presei independente din Belarus. Avem încredere că sursele financiare vor ajunge la mass-media independentă și la societatea civilă, astfel încât d-voastră să constituiți acea resursă necesară societății pentru a spori reziliența de a educa societatea, punându-i în față o oglindă corectă și cât se poate de clară.

    — Domnule Ambasador, când revenim la normalitate în ceea ce privește dobândirea actelor românești?

    — Este o situație complicată. În prezent, funcționează circa 70% din capacitatea noastră de a elibera acte și documente necesare cetățenilor R. Moldova. Eliberăm fără programare prealabilă pașapoartele care au ajuns la Secție și acte pentru nou-născuți. Cât privește redobândirea cetățeniei române, procedura este ceva mai complicată pentru că acest serviciu presupune un proces mai amplu. Recunoaștem că, din cauza pandemiei, avem multe restanțe și practic lucrăm din urmă. Vreau însă să dau asigurări că cetățenii nu vor pierde absolut deloc, dacă au primit ordinul prin care li s-a comunicat că le-a fost acordată cetățenia română și sunt în imposibilitatea de a depune jurământul de credință față de România în intervalul de timp de șase luni de la data la care este comunicat ordinul. Timpul în care noi nu am activat sau cel în care cererile nu au putut fi procesate se va prelungi automat, astfel încât cetățenii să nu piardă acest drept pe care l-au recâștigat.

    — În weekend, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul României. Care ar fi motivația ca cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României să participe la scrutin?

    — Cetățenii români cu domiciliul în străinătate au dreptul să își aleagă patru deputați și doi senatori în Parlamentul României care să-i reprezinte. Rolul Ambasadei României la Chișinău este unul strict tehnic. Noi ne-am ocupat de organizarea acestor alegeri și de implementarea deciziilor care sunt adoptate de autoritatea electorală permanentă și de Biroului electoral pentru străinătate. În R. Moldova vor fi deschise 30 de secții de votare. Se va vota în zilele de 5 și 6 decembrie. Duminică se va prelungi termenul de funcționare a secțiilor până la ora 23:59, dacă va fi necesar. Alegătorii sunt rugați să vină cu măști. Vom crea fluxurile de intrare și ieșire din secții astfel încât să evităm expunerea cetățenilor. De asemenea, vom ține cont și de deciziile autorităților de la Chișinău adoptate în contextul pandemiei. Aceste alegeri sunt absolut speciale și, pe lângă măsurile necesare de exercitare democratică a votului, trebuie să mai luăm și măsuri suplimentare de protecție sanitară.

    — În 2021, care sunt prioritățile în relațiile României cu R. Moldova?

    — Suntem pe sfârșit de an, dar asta nu înseamnă că am finalizat agenda diplomatică. Imediat ce doamna Maia Sandu va fi învestită în calitate de președintă a R. Moldova, cel mai probabil, vom avea o vizită la Chișinău a președintelui României, Klaus Iohannis. Cu acest prilej vor fi discutate proiectele comune pe care vrem să le dezvoltăm. Un lucru cert este că România rămâne în continuare consecventă susținerii parcursul european al R. Moldova și susținerii proiectelor dedicate în exclusivitate cetățenilor R. Moldova.

    — Ce înseamnă pentru d-voastră personal, pentru familia d-voastră, misiunea pe care o aveți în R. Moldova?

    — Este o misiune de înaltă responsabilitate. O misiune care mă onorează și care mă obligă, în același timp. Este o misiune de suflet. Una dificilă, dar nu este întotdeauna ușor să fii ambasadorul României în R. Moldova, pentru că știi că în permanență așteptările la adresa ta sunt unele înalte și legitime atât din partea multor cetățeni români din R. Moldova, cât și din partea autorităților române, care întotdeauna au privit relația cu R. Moldova ca fiind una de suflet, o relație care uneori trece dincolo de canoanele politico-diplomatice, deoarece avem o  relație care se bazează pe o comunitate de limbă, de cultură, de istorie și de tradiții. Este o relație care unește foarte multe familii pe cele două maluri ale Prutului.

    — Vă mulțumim.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul persoanelor vaccinate împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore

    9 035 de persoane s-au vaccinat împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, 6 391 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 2 644 de persoane au fost imunizate cu a doua doză, anunță luni M…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul persoanelor vaccinate împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore

    Șeful Delagației UE la Chișinău al cărui mandat se încheie la sfârșitul lunii va fi noul ambasador al UE în Azerbadjan

    Înaltul reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrel, l-a nominalizat pe șeful Delagației UE la Chișinău, Peter Michalko, al cărui mandat expiră la sfârși…
    Șeful Delagației UE la Chișinău al cărui mandat se încheie la sfârșitul lunii va fi noul ambasador al UE în Azerbadjan

    INFOGRAFIC/ În primele șase luni ale anului 2021 au fost eliberate cu 56,7% mai multe autorizații de construire față de 2020

    În primele șase luni ale anului 2021 (ianuarie-iunie 2021) au fost eliberate 1 844 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în creștere cu 56,7% față de ianuarie-iunie 2020, i…
    INFOGRAFIC/ În primele șase luni ale anului 2021 au fost eliberate cu 56,7% mai multe autorizații de construire față de 2020

    Comisia Europeană anunță că va trimite avioane, elicoptere şi pompieri să ajute Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord în lupta cu incendiile

    Comisia Europeană a anunţat miercuri că va trimite avioane, elicoptere şi pompieri către Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord pentru a sprijini aceste ţări în lupta împotriva incendiilor, informează AFP…
    Comisia Europeană anunță că va trimite avioane, elicoptere şi pompieri să ajute Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord în lupta cu incendiile