„În Moldova acum e perioada în care oamenii pot face istorie, iar lucrurile vor fi foarte diferite în 5-10 ani, grație implicării de azi”. Interviu cu Jānis Mažeiks, Ambasador, șef al Delegației UE în Republica Moldova – VIDEO – Ziarul de Gardă
  • „În Moldova acum e perioada în care oamenii pot face istorie, iar lucrurile vor fi foarte diferite în 5-10 ani, grație implicării de azi”. Interviu cu Jānis Mažeiks, Ambasador, șef al Delegației UE în Republica Moldova – VIDEO

    „În Moldova acum e perioada în care oamenii pot face istorie, iar lucrurile vor fi foarte diferite în 5-10 ani, grație implicării de azi”. Interviu cu Jānis Mažeiks, Ambasador, șef al Delegației UE în Republica Moldova – VIDEO
    02 iunie 2022 | 09:00

    Ziarul de Gardă a realizat un interviu cu șeful delegației UE la Chișinău, în contextul cererii de aderare, depusă de R.Moldova, a reformelor necesare, a crizelor de securitate, energetică, socială, a riscurilor de depopulare și a oportunităților de dezvoltare de la acest moment. Ambasadorul UE a comentat de asemenea perchezițiile și dosarul împotriva lui Igor Dodon.

    • Să vorbim mai întâi despre criza de securitate. Vă simțiți în siguranţă în Republica Moldova, având războiul ruso-ucrainean alături, dar și regiunea transnistreană?

    – Trebuie să menționez că, în contextul evenimentelor din regiune, plus șirul micilor provocări din Transnistria, e dificil să te simți în deplină siguranță. Dar dacă mă întrebați dacă văd vreun risc iminent și imediat pentru Moldova, vă spun că nu vedem un astfel de risc, nici pentru autoritățile din Moldova, nici pentru partenerii externi. Noi facem tot ce putem, pentru a asigura dezvoltarea stabilă a acestui stat. Și vedeți că au loc și foarte multe vizite la nivel înalt din UE la Chișinău. E calea noastră de a ne arăta solidaritatea cu R. Moldova și modul în care susținem suveranitatea acestui stat.

    Săptămâna trecută, Delegația UE a trecut într-un oficiu nou, mai frumos, mai mare – e tot un semnal că ne menținem prezența aici și aprofundăm cooperarea cu Republica Moldova.

    • Moldova nu a avut prea multe experiențe de a adăposti refugiați în număr mare, dar s-a implicat imediat. Cum vede UE această criză?

    – Cred că Moldova a acționat remarcabil de bine chiar din prima zi a războiului și a crizei refugiaților. Atât Guvernul, cât și societatea civilă au acționat prompt. Dar, probabil, și mai remarcabilă a fost atitudinea cetățenilor. Pentru unul dintre cele mai sărace state din Europa, să reușești să acomodezi la un dat moment peste 100.000 de refugiați, or peste 90% de refugiați sunt cazați în locuințe private, asta este excelent. Cetățenii R. Moldova au demonstrat solidaritatea cu vecinii săi la un moment de mare necesitate.

    Publicitate

    Din primele zile ale războiului, am oferit ajutor autorităților din R.Moldova. Până în prezent, 17 state-membre ale UE au oferit asistență directă Moldovei, am adus corturi, generatoare de energie, paturi, seturi medicale pentru a acoperi necesitățile urgente. Acest suport a costat 15 milioane de euro, dar nu totul poate fi măsurat în bani. Sprijinul nostru a vizat, de asemenea, cooperarea cu poliția de frontieră. În prezent, peste 70 de experți din cadrul Frontex (Agenția Europeană pentru Managementul Hotarelor – n.r.) cooperează în Moldova, și acest lucru s-a rezolvat, de asemenea, în termeni foarte rapizi – în doar două săptămâni, deși alteori decizia de a coopera ar fi luat un an.

    • De ce a fost atât de rapid acum?

    – Cu toții am realizat că nu a fost o situație obișnuită, a fost o situație de criză și Guvernul a făcut o solicitare Comisiei Europene, așa a fost identificată o soluție. Dar mai cooperăm și cu UNCHR, pentru a oferi suport direct refugiaților.

    • Să sperăm că războiul se termină curând, dar în cazul în care agresiunile militare ar începe și în Moldova, ce va face UE?

    UE înseamnă un proiect de pace și Uniunea Europeană nu are o armată comună. În orice situație vom oferi suport pentru procese pașnice, inclusiv comunicare diplomatică. Desigur că oferim și asistență pentru securitate, dar la acest moment considerăm că nu există riscuri pentru ca războiul să ajungă în R. Moldova. Și facem în relație cu toți partenerii, deoarece UE este despre respectarea legislației internaționale și despre respectarea suveranității fiecărui stat. În acest mod susținem atât Ucraina, cât și R. Moldova.

    • Cum comunicați cu autoritățile din regiunea transnistreană?

    – Eu am vizitat regiunea transnistreană și atunci când voi avea oportunitatea, voi merge din nou. Am discutat cu autoritățile de acolo, cu societatea civilă, inclusiv despre problemele refugiaților. Împreună cu alți parteneri, desfășurăm în această regiune proiecte de restabilire a încrederii.

    • În R. Moldova avem încă multe posturi TV din Rusia care transmit propagandă televizată. Cum combate UE acest fenomen?

    – E nevoie să existe o delimitare strictă între informație și propagandă sau între libertatea de expresie și manipulare. Instituțiile de presă, dar și cele de monitorizare trebuie să acționeze într-un câmp legal. În UE nu avem o soluție uniformă, fiecare stat aplică soluțiile pe care le consideră adecvate, inclusiv închiderea unor posturi care încalcă normele, dar totul depinde de tradițiile fiecărui stat.

    • V-ați născut și ați crescut în Letonia, o fostă republică sovietică, care este tocmai din 2004 membră a NATO și a UE. Cum e percepută propaganda rusă în țara dvs?

    – Am avut cazuri de închidere a unor posturi care distribuiau propaganda, dar modul în care au loc aceste acțiuni sunt foarte clare pentru toți: monitorizare, avertizare, suspendare pentru o lună, apoi pentru 3 luni. Totodată, aceste decizii sunt publice, decidenții explică de ce anume au fost luate aceste hotărâri, unde este mesajul de ură sau dezinformarea, astfel încât deciziile pot fi contestate în instanță.

    • Criza energetică aduce după ea și criza financiară, și socială. Multe state europene au renunțat la gazele rusești, având un sistem alternativ pus la punct din timp. Moldova este încă foarte dependentă de resursele energetice rusești, dar nu mai poate continua așa. Ce ar putea face pentru reziliența sa energetică?

    – UE a oferit ajutor pentru criza energetică care a început deja din toamna trecută și vom continua suportul în această criză energetică, prin suport bugetar și nu numai. Moldova ar trebui să aibă resurse de alternativă, ca să nu sufere atunci când pierde o sursă anume de energie. Faptul că Moldova are o conectare la sistemul de gaze din România e deja un progres, dar sunt multe alte oportunități la care se poate lucra. Nu există soluții miraculoase, dar există oportunități. Noi susținem proiecte inovatoare de utilizare a panelurilor solare sau a încălzirii cu biomasă.

    Publicitate
    • Cu toate aceste multiple crize, Moldova e mai interesată decât oricând să devină stat membru al UE. De ce ar avea nevoie Uniunea Europeană de un nou membru sărac și disperat?

    – Într-adevăr, se speculează că ar exista niște interese anume ale UE în Moldova. Adevărul e în filosofia UE. Scopul nostru e să ajutăm țările să se dezvolte, ca democrație și ca state prospere. Toate statele care se alătură UE devin mai bogate, mai prospere. Letonia, țara mea, atunci când a depus dosarul de aderare, în anii ‘90, avea PIB-ul de 40% din media statelor UE. Acum PIB-ul Letoniei e de 70% din PIB-ul mediu al UE și crește, depășind chiar PIB-ul altor state UE mai vechi.

    Dar procesele durează și toate etapele trebuie luate în serios. Și părțile au un rol foarte important, atât autoritățile statelor membre, Consiliul UE, dar și modul în care răspunde Republica Moldova la întrebări. Probabil, Consiliul European va discuta în iunie cererile depuse de Ucraina, Moldova și Georgia.

    – Una dintre condițiile unei aderări la UE este lupta cu corupția. Vedeți progrese în acest domeniu?

    – În ciuda tuturor crizelor, dacă a existat un segment în care Guvernul a fost consecvent, atunci e vorba de eforturile de reformare a justiției pentru asigurarea combaterii corupției. Unul dintre pașii importanți ține de procesul de pre-vetting și UE a susținut acest proces, căci asta va ajuta Moldova și sistemul să se purifice. Dar nu va exista o reparație rapidă.

    – La momentul acestui interviu, fostul președinte al R. Moldova este percheziționat și acuzat de corupție. Considerați că sistemul de justiție moldovenesc are capacitatea de a instrumenta un astfel de dosar?

    – Aceasta este o întrebare pentru procurorii moldoveni. Noi urmărim două aspecte. Unul este aspectul politic, pentru că el face parte dintr-o forță politică anume, activă în Republica Moldova, din acest considerent vom urmări atent cum se desfășoară lucrurile în acest caz, or, este vorba de opoziție, activitatea căreia nu trebuie să fie obstrucționată. În acelaşi timp, nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, deci dacă există motive pentru investigații, aceste investigații trebuie să aibă loc. Menționez din nou că nu trebuie să aibă loc niciun fel de interferențe. Și noi vom urmări procesul, deși nu ne implicăm.

    • Una dintre plângerile autorităților privind imposibilitatea anchetării și pedepsirii marilor corupți ține de faptul că aceștia, dar și averile, afacerile lor sunt ținute în statele UE, fiind furate din taxele cetățenilor săraci din Moldova. Ar putea UE contribui la sechestrarea și întoarcerea acestor bunuri?

    – În această dimineață, am participat la lucrările Grupului de lucru pe anticorupție din care facem parte și unde s-au discutat anume aceste aspecte. UE oferă Moldovei consiliere pe anticorupție, spălare de bani, justiție, dar și pentru dialogul direct cu statele membre. În unele cazuri e nevoie de investigarea situației unor cetățeni moldoveni aflați în UE, alteori – de recuperarea bunurilor și fondurilor.

    • Letonia a fost parte a schemelor spălării de bani în cazul furtului miliardului, în acele crime financiare fiind utilizate bănci din Riga. Cum a acționat Letonia după acel caz?

    – A fost creată o echipă mixtă de investigare, cu participarea Letoniei, pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, căci furtul miliardului nu e ceva important doar pentru Moldova, ci și pentru procurorii letoni. Apoi, a urmat curățarea sistemului bancar leton, au fost impuse standarde noi, foarte ridicate, care nu ar mai permite repetarea unor astfel de situații. Dar și în Moldova sistemul bancar a fost curățat, acum băncile de aici prezintă mai puține îngrijorări în acest sens.

    • În luna mai, în Moldova au loc două tipuri de evenimente publice, care ajung să fie contrapuse: Ziua Europei și Ziua Victoriei. Cum e în Letonia?

    – Noi în Letonia am purtat o mulțime de discuții publice despre problemele istorice și lecțiile care trebuie înțelese de societate. Eu, de exemplu, am fost crescut cu informația că Războiul al Doilea Mondial a început la 22 iunie 1941. Dar mai târziu am aflat că războiul a început, de fapt, la 1 septembrie 1939. Aceste omisiuni, lucruri mari si mici trebuie să fie discutate în societate, inclusiv modul de abordare a simbolurilor. Or, panglica negru-oranj avea o conotație în 2005, când a început ca fie folosită în acţiuni publice, și e cu totul altceva în 2022, când e purtată de cei care omoară civili în Bucea și în alte orașe din Ucraina.

    • În unele regiuni, precum Găgăuzia, opiniile anti-UE sunt frecvent întâlnite, totuși Uniunea Europeană finanțează multe proiecte acolo. Credeți că e posibilă schimbarea de atitudine?

    – Găgăuzia e parte a R. Moldova, deci finanțăm proiecte și acolo și vrem să beneficieze de acestea toți cetățenii, inclusiv de sprijin pentru societatea civilă, pentru întreprinderi mari și mici sau pentru instituțiile guvernamentale. Or ⅔ din exporturile Moldovei merg pe piețele statelor UE, acesta e argumentul și drumul spre integrare.

    • Sunteți aici de mai puțin de un an. Cum ați descoperit Moldova?

    – În termeni pragmatici, marea mea descoperire a fost plăcinta.

    • Cu brânză?

    – Toate, cu brânză, cu cartofi, cu varză, cu vișină și cu mac. Deci acestea au fost descoperirile mele gastronomice. Dar, dacă privim lucrurile în complex, am descoperit o Moldovă foarte dinamică, care se află la un moment foarte promițător în istoria sa. Și pentru UE Moldova actuală e într-un punct istoric, după ce guvernul precedent, care nu era prea deschis față de UE, a fost schimbat pe unul interesat de UE, dar și președinta e, de asemenea, foarte interesată de schimbări. Asta impulsionează foarte mult cooperarea.

    Publicitate
    • Totuși, e dificil să fii acum cetățean al R. Moldova, având atâtea crize acasă și având ușile deschise spre o lume mai bună, odată cu regimul liberalizat de vize. Dacă ați fi un tânăr din Moldova, care ar fi argumentul dvs. să rămâneți?

    – Aș avea două răspunsuri la această întrebare. Pe de o parte, nu e neapărat rău ca tinerii să călătorească în străinătate, să studieze. Eu tot mi-am făcut studiile în străinătate și consider că asta m-a ajutat foarte mult. Dar aici ajungem la partea a doua: ce oferim în schimb? Ce dăm înapoi țării în care am crescut? Deși sunt foarte multe dificultăți acum în Moldova, tot aici sunt și multiple oportunități. Dacă Guvernul susține că este o lipsă de angajați în instituții publice, aceasta e și o mare oportunitate pentru tineri, să vină și să se implice, să pună umărul, să umple aceste goluri. Eu m-am angajat în serviciul public leton când aveam 23 de ani. De atunci am avut posibilitatea să fac atâtea lucruri interesante, pe care nici nu mi le-am putut imagina.

    – În Moldova acum e perioada în care oamenii pot face istorie, iar lucrurile vor fi foarte diferite în 5-10 ani, grație implicării de azi. Moldova e o țară frumoasă dar, dacă cetățenii reușesc împreună să o facă puternică, aici viața poate fi foarte bună. Nu doar plăcintele și vinul sunt bune, dar și standardele de trai pot fi îmbunătățite. Un sfat pentru tineri ar fi să urmărească posibilitățile de angajare în domeniul IT, al tehnologiilor. Sectorul acesta are nevoie de mai mulți oameni, salariile în acest domeniu sunt de 3 ori mai mari decât media pe țară. Deci, acești tineri pot avea o viață suficientă aici în Moldova, fără a pleca.

    • Și ultima întrebare este pentru comunitatea noastră de cititori. De ce credeți că este importantă presa independentă, de investigații?

    – Presa liberă este importantă pentru o țară liberă. Presa independentă e câinele de pază al democrației, care ține în vizor politicienii și afacerile lor, care sunt aduse la lumină, dacă comit ilegalități. Vă dorim să aveți cât mai mulți cititori și vom fi bucuroși să cooperăm pe viitor.

    Ambasadorul Jānis Mažeiks și-a început misiunea sa la Chișinău în septembrie 2021. Anterior, a fost subsecretar de stat, director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia. Anterior, a fost Reprezentant Permanent al Letoniei la ONU, New York, SUA. Ambasadorul Mažeiks deține o diplomă în științe politice și un Master în drepturile omului și democratizare.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ministrul Justiției îl acuză pe fostul lider PDM că ar sta în spatele alertelor cu bombă, inclusiv la Judecătoria Ciocana, unde magistrații urmau să examineze cererea procurorilor privind arestarea lui Plahotniuc în contumacie

    Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, îl acuză pe fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vladimir Plahotniuc, cercetat în dosarul „frauda bancară”, că ar sta în spatele alertelor cu bombă la ma…
    Ministrul Justiției îl acuză pe fostul lider PDM că ar sta în spatele alertelor cu bombă, inclusiv la Judecătoria Ciocana, unde magistrații urmau să examineze cererea procurorilor privind arestarea lui Plahotniuc în contumacie

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler