vizualizări
02 august 2020 | 12:53

Interviu cu Alexandru Buzdugan, elev la „Prometeu”

Alexandru Buzdugan are 16 ani, exact atâți câți a împlinit și Ziarul de Gardă la 29 iulie 2020. Este elev la „Prometeu”, e pasionat de șah și de fotbal, citește romane în limba engleză și este decis să-și facă studiile și o carieră profesională în străinătate. Cei care îl cunosc spun despre el că este responsabil, sociabil, lider între ai săi, principial, ambițios, sârguincios. Printre pasiunile sale mai sunt ping-pongul, fotbalul, lecturile, bucătăria. Deși nu este interesat de politică, Alexandru consideră că, la toamnă, R. Moldova ar avea de unde alege un șef de stat cu multă demnitate umană, capabil să ne integreze în UE. Biografia unui adolescent la 16 ani nu poate fi comparată, evident, cu viața unui ziar de 16 ani și el. Ca să ne dăm seama mai bine despre diferențe și afinități am și inițiat acest dialog cu Alex.

— Alex, pentru că acest interviu e prilejuit de faptul că ești de-o vârstă cu ZdG, te rog să ne spui care sunt cele mai „vechi” amintiri din copilăria ta?

— Primele și neuitatele mele amintiri din copilărie sunt legate de niște dimineți speciale, în care eram la bunica mea, la Bălți. Îmi amintesc cum ea gătea clătite. Fiind în altă cameră, eram atras de mirosul clătitelor proaspete și, pe furiș, mă strecuram și luam câte una. Asta țin minte până acum: bunica mea gătește clătite, iar eu „o ajut” ca acestea să rămână din ce în ce mai puține. Nu știu exact câți ani aveam, dar până și senzațiile celea de miros și gust le păstrez în memorie.

— Dar când ai auzit prima dată despre ZdG? Și ce anume?

— Acum câțiva ani eram la o tabără de vară. Acolo, la acea tabără, venise cineva de la ZdG și ne-a povestit mai multe despre această publicație. Atunci am aflat că este singurul ziar de investigații din R. Moldova, că este o publicație bătăioasă și, probabil, cea mai veridică. În ultimul timp, am urmărit mai multe din ce a scris ZdG, în special la tema COVID-ului.

— De altfel, din ce surse te informezi tu la cei 16 ani ai tăi? Din ce surse se informează colegii tăi?

— De obicei, ne informăm din mai multe surse online. Personal, caut să fiu cât mai atent, mai precaut, atunci când mă informez. Pentru a nu cădea pradă falsurilor, prefer să mă informez din mai multe surse, deferite, inclusiv străine. Confrunt, verific dacă acestea sunt sau nu veridice… Ca să dau crezare unor informații, mă documentez mult.

— Găsești și neadevăruri, falsuri?

— Din păcate, da. Cred că acest lucru derutează cititorii.

— Dar cum crezi tu că pot fi combătute falsurile din presă?

— Cred că pentru a diminua falsurile din presă, contează mult corectitudinea și sinceritatea jurnaliștilor. De fapt, cred că sinceritatea e una dintre cele mai importante calități ale omului.

— Dacă ar fi să faci tu un ziar, cum s-ar numi? Despre ce ai scrie?

— Eu sunt foarte pasionat de sport. Cred că un ziar despre sport ar fi o idee bună, cred că ar avea cititori. Aș oglindi în el marile turnee și competiții atât cele naționale, cât și internaționale. Și pentru că am scrie mult despre sport, ne-am opri și la beneficiile acestuia pentru sănătate. Ne-am referi la regimul corect de viață, la alimentația corectă. Cred că ziarul nostru s-ar putea numi „Sport și Sănătate”.

— Ai un frate mai mic…. Cum e să fii în familie frate mai mare?

— Fratele meu, Victor, are 8 ani și e, la fel, pasionat de sport. Este o fire foarte energică, este un copil prietenos… îi place să își facă prieteni, ca să se joace cu ei, să discute cât mai multe lucruri interesante. Dar chiar dacă fratele meu este un copil pozitiv, e destul de complicat să fii frate mai mare. E știut că, atunci când ai un frate mai mic, trebuie să fii tu foarte responsabil, să ai grijă de el. Mai ales, atunci când părinții pleacă undeva. Trebuie să ai grijă să nu cadă, să nu se lovească, să nu se plictisească…

— Dacă azi ai fi la vârsta lui, ce ți-ai dori cel mai mult?

— Eu sunt destul de mulțumit de tot ce s-a întâmplat cu mine până acum. Dacă aș fi mic, aș începe fotbalul mai devreme, astfel aș mai fi avut o opțiune acum, pe lângă șah și medicină.

— Dar cum ți se pare viața la 16 ani?

— Vârsta de 16 ani este una foarte importantă. Ești aproape de vârsta de 18 ani, când, oficial, ai majoratul și devii o persoană independentă. La 16 ani aproape că ești matur și trebuie să te gândești serios la ce vei face când vei fi mare. De altfel, mulți copii de 16 ani știu deja unde vor învăța, ce profesie vor îmbrățișa, unii se pregătesc să plece la studii în alte țări.

— Dacă ai avea de scris un eseu despre familia ta, ce ai sublinia neapărat?

— Familia noastră este una foarte unită, ne ajutăm între noi atunci când trecem prin momente mai grele. Petrecem timpul împreună, jucăm jocuri împreună, ținând cont, în primul rând, de pasiunile fratelui meu mai mic.

— Ce reguli, tradiții, norme de viață vei lua neapărat din familia ta și le vei respecta atunci când și tu vei avea o familie?

— Aș respecta celebrarea sărbătorilor, alături de cei dragi, cum ar fi Crăciunul, Anul Nou, Paștele. Voi păstra frumoasele reguli de viață nelipsite în familia mea: sinceritatea, responsabilitatea, ajutorul reciproc… Aș încerca să le ofer copiilor mei tot ce va fi mai bun, așa cum încearcă părinții mei să facă în prezent pentru noi.

— Ce sfaturi i-ai da fratelui tău, dacă ar trebui să pleci undeva pe mai mult timp?

— Să fie cuminte, să nu le creeze probleme părinților, să nu se lase de șah. În timp cât eu nu voi fi aproape, să fie de ajutor părinților, să învețe cât mai bine la școală și să persevereze în studierea limbilor străine. Cu cât mai multe cunoști, cu atât mai departe poți să ajungi…

— Unde vrei să ajungi tu în viață?

— Acum mă pregătesc să plec în Marea Britanie, să-mi continui studiile acolo. Aștept niște decizii, sper să plec cât de curând. În viață? Aș continua șahul… Nu prea am idee despre ce profesie aș avea în viitor. Un timp m-am văzut medic, profesor, jurist, inginer… Mă mai gândesc, vreau să fac o alegere corectă…

— Dacă din aceste multiple posibilităţi ar fi să alegi ceva, ce ai alege?

— Medicina sau șahul de performanță.

— De ce șahul?

— În jocul de șah mă pasionează mult starea de spirit pe care o trăiesc după o partidă. Simt un fel de liniște profundă. E ca un refugiu pentru mine. Ori de câte ori am nevoia să fac ceva complicat, mă apuc și joc o partidă de șah.

— Dar ce afinități găsești între șah și medicină?

— Nu prea multe afinități, dar există, totuși, o asemănare importantă. În șah trebuie să te gândești bine până a lua o decizie corectă, o decizie ce ți-ar aduce victorie. Și atunci când alegi tratamentul unui bolnav, dar mai ales când trebuie să intervii chirurgical, la fel trebuie să chibzuiești mult, ca să nu greșești.

— Zici că ai putea deveni medic. În R. Moldova, în condițiile pandemiei, medicii fac sacrificii enorme, ca să-i salveze pe cei infectaţi. Ce mesaj ai avea tu pentru medici și pacienți?

— Aș vrea, în primul rând, să le mulțumesc medicilor pentru efortul pe care îl depun, mai ales acum, pe timp de pandemie. Ceea ce fac ei astăzi este un mare act de curaj, responsabilitate și devotament față de profesie. Pacienților le doresc să se facă bine cât mai rapid și le sugerez să fie cât mai precauți.

— Cu ce salariu ai accepta să fii medic în R. Moldova?

— Ceea ce face un medic este crucial, de aceea ei merită salarii pe potrivă. Cred că un salariu suficient pentru un medic ar trebui să aibă o valoare de 20 de mii de lei pe lună.

— Vrei să îți legi viața de Moldova sau gândul îți este la plecare?

— Mă gândesc la plecare. Eu iubesc Moldova, dar, din păcate, aceasta nu-mi oferă tot ce mi-aș dori în viață, tot ce aș aștepta de la țara mea. Nu oferă locuri de muncă pe potriva așteptărilor, dar și o remunerare potrivită muncii. Am călătorit în mai multe țări din Europa și de fiecare dată am fost surprins de felul în care trăiesc oamenii acolo. Au altfel de condiții de viață. Eram încă mic atunci când am fost în Germania, dar nu pot să uit cât de prosperă, civilizată, dezvoltată e această țară. Acolo oamenii sunt dedicați în tot ce fac. Păstrează curățenia, sunt binevoitori, sunt firi deschise. Și România e o țară europeană în care mulți ar visa să trăiască. În Grecia m-a impresionat peisajul, priveliștea, marea… Din păcate, nu am ajuns în Franța, unde aș fi vrut să ajung numaidecât.

— Despre ce discutați voi, generația voastră, atunci când prindeți puțin timp liber după ore, sport?

— Comunicarea noastră e mai mult pe rețelele de socializare. Discutăm, după caz, despre ce facem în aceste condiții de carantină, ce filme vizionăm, ce cărți citim, ce planuri avem, cum vedem noul an de studii pe timp de pandemie. Un subiect des discutat e ce va fi începând cu 1 septembrie. Mai mulți colegi consideră că nu va fi posibil să revenim la studii, decât online. Chiar dacă Ministerul Educației a anunțat că de la 1 septembrie elevii ar putea reveni în școli, atâta timp cât nu a fost identificat un remediu anti-COVID, cred că lecțiile vor continua online, chiar dacă nu sunt atât de eficiente cum ar fi lecțiile tradiționale. În condițiile studiilor de la distanță, se pierde legătura dintre profesori și elevi, dar și cea dintre colegi.

— În această eră a calculatoarelor și telefoniei mobile, cât timp iți rămâne pentru școală?

— Cred că dacă folosești corect timpul petrecut în fața calculatorului, le reușești pe toate. Eu nu stau mai mult de 1,5 – 2 ore pe zi, atât cât am nevoie să mă informez. Acest program îmi permite să citesc mai mult, să fac sport, să merg la antrenament…

— Ce citești în această vară?

— În special, acum citesc în engleză. Citesc sau recitesc în engleză cărți pe care le-am citit în română. Am recitit Harry Potter în engleză, după ce în copilărie mi-a plăcut foarte mult să-l citesc în română. „Jocurile foamei” a fost una dintre proaspetele lecturi. Acum citesc o serie nouă – „Turnul întunecat”.

— Cum ți-a influențat COVID-19 viața, planurile?

— Diferit. Pe alocuri – pozitiv, dar au fost și momente dificile. Aspectele pozitive sunt cele legate de regimul refăcut de viață, care mi-a permis să fiu mai perfecționist, să citesc mai mult, să simt plăcerea lecturii. Am mai mult timp pentru sport și pentru filme. Impactul negativ e cel că mă văd mai rar cu colegii, cu prietenii, că stau mai mult acasă, deși aș prefera să mă văd mai des cu prietenii…

— Ai cunoscut pe cineva care a fost afectat de acest virus?

— Da, am rude care s-au îmbolnăvit și care ne spun că virusul există, e real, că nu trebuie crezuți cei care neagă existența COVID-ului… Ei ne îndeamnă să fim prudenți.

— Dacă ai fi șef de stat, ce ai schimba în societatea de la noi?

— Aș insista asupra relațiilor cât mai bune cu UE, aș îmbunătăți sistemul educațional, prin acordarea unor salarii adecvate profesorilor, aș insista asupra calității sistemului medical, dotând spitalele și clinicile cu echipament modern și cu personal bine instruit.

— Ești pasionat de șah. Și Igor Dodon joacă șah. Cum îți imaginezi o partidă de șah cu șeful statului?

— M-aș bucura să joc o partidă de șah cu președintele Federației de Șah, tot el președinte al R. Moldova. În șah nu contează funcția, contează jocul.

— Crezi că ai putea să-l învingi într-o eventuală partidă?

— De ce nu? Aș învinge într-o partidă de șah cu șeful statului.

— Ce contează cel mai mult într-o partidă de șah?

— Contează mult concentrarea, memoria, pentru că trebuie să ții minte toate variantele anterioare. Și atenția e foarte importantă într-un joc de șah, deoarece trebuie să fii extrem de atent la tot ce face adversarul tău, ca să încerci să joci foarte bine și să învingi.

— Care a fost cea mai interesantă partidă de șah, jucată de tine până acum?

— Cred că partida pe care am jucat-o într-un turneu care a avut loc în România, la București, în 2019. A fost un turneu foarte interesant pentru mine, în special partida finală, în cadrul căreia am reușit să fac remiză cu un jucător foarte puternic din România, un jucător de nivelul 2200. E un nivel foarte înalt pentru un jucător, eu, în prezent, având 1700. Deci, diferența dintre noi a fost destul de mare, am reușit să fac remiză, asigurându-mi primul loc în cadrul acelui turneu. De altfel, în acea competiție am reușit să ies fără nici o pierdere. A fost primul turneu internațional în care nu am înregistrat pierderi. Pentru acea victorie îi sunt recunoscător familiei mele pentru susținere, dar și antrenorului meu, Sergiu Vedmediuc, care face parte din primii 5 cei mai buni antrenori din R. Moldova. De 5 ani sunt elevul său și am învățat de la el nu doar șah, ci și fotbal, și comunicare, și respect, și prietenie.

— Viața în R. Moldova e foarte politizată. În ce măsură adolescenții sunt preocupați de politică?

— Nu ne prea axăm pe acest subiect, deși cred că e important și contează mult cum anume este administrat statul, ce fel de legi sunt adoptate și cât de mult sunt respectate acestea în beneficiul oamenilor.

— Chiar dacă se va încheia sau nu pandemia, la toamnă, în R. Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Cine ar merita să fie următorul șef de stat?

— E important ca cetățenii să aleagă. Și să aleagă persoana care ar reuși să ducă Moldova spre o viață mai bună, să facă din acest plai o țară prosperă, modernă, dezvoltată, pe potriva țărilor europene. Încă nu sunt alegător, dar mi-aș dori ca R. Moldova să devină una dintre aceste țări.

— Crezi că R. Moldova are un astfel de candidat?

— Cred că da.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Mercenarii pleacă la război

Novaya gazeta a aflat care este mecanismul de recrutare și traseul de expediere a mercenarilor din Siria în Nagorno-Karabah…
Mercenarii pleacă la război

Vladimir Putin speră că moldovenii vor aprecia eforturile lui Igor Dodon de a se apropia de Moscova și spune că economia Moldovei e dependentă de cea rusă. Ce spun statisticile oficiale

Liderul de la Kremlin speră că Igor Dodon va fi reales în funcția de șef al statului și afirmă că economia Republicii Moldova este dependentă de cea a Rusiei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum de…
Vladimir Putin speră că moldovenii vor aprecia eforturile lui Igor Dodon de a se apropia de Moscova și spune că economia Moldovei e dependentă de cea rusă. Ce spun statisticile oficiale

Avocatul poporului condamnă atacurile la adresa societății civile din R. Moldova și reafirmă rolul acesteia într-un stat democratic și de drept

Avocatul Poporului,  Mihail Cororobai, condamnă orice tentative de denigrare și de intimidare a  reprezentanților sectorului asociativ din Republica Moldova. Potrivit ombudsmanului, chiar dacă argumentele invoc…
Avocatul poporului condamnă atacurile la adresa societății civile din R. Moldova și reafirmă rolul acesteia într-un stat democratic și de drept

Coronavirus: Spitalele olandeze debordate vor începe să trimită pacienţi cu COVID-19 în Germania în câteva zile

Sistemul spitalicesc olandez este supus unei presiuni tot mai mari din cauza internărilor în contextul în care numărul zilnic de cazuri de noul coronavirus a ajuns la un nou record şi ar urma să înceapă să tran…
Coronavirus: Spitalele olandeze debordate vor începe să trimită pacienţi cu COVID-19 în Germania în câteva zile

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie vor fi utilizate 240 de scanere pentru identificarea alegătorilor

240 de scanere vor fi utilizate la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, pentru a facilita procedura de identificare și înregistrare a alegătorilor în Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri…
La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie vor fi utilizate 240 de scanere pentru identificarea alegătorilor

România a preluat conducerea Autorității Europene pentru Muncă

Diplomatul român Cosmin Boiangiu a câștigat, joi, 22 octombrie, alegerile pentru șefia Autorității Europene în domeniul Muncii, anunță, într-un mesaj pe Twitter, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu…
România a preluat conducerea Autorității Europene pentru Muncă