(doc) Statul a pierdut prima luptă cu judecătorii şi procurorii responsabili de condamnarea la CtEDO

Niciun judecător şi niciun procuror de la care statul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar, după ce, rând pe rând, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată. Instanţele judecătoreşti şi-au motivat deciziile făcând referire la hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016 prin care s-a decis că statul poate cere despăgubiri, doar dacă există o sentinţă prin care vina funcţionarilor este demonstrată. Totuşi, justiţia a „deraiat” de la principiul uniformizării practicilor judecătoreşti şi, într-un singur caz, a constatat vinovăţia unui ex-funcţionar, obţinând de la el suma de 19,9 mii de lei.

Pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO. La început de februarie 2016, cererile de chemare în judecată au fost depuse.

Citiți și:Dosarele de 2 milioane ale judecătorilor și procurorilor

Doar că finalitatea lor nu a fost cea promisă de ministrul Cebotari, care a plecat din funcţie la finele anului 2017, fiind acum vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Aproape 100 de mii de euro, echivalentul a 2 milioane de lei, atât încerca Ministerul Justiţiei (MJ) să recupereze de la 34 de justiţiabili, dintre care 27 actuali sau foşti judecători şi şapte procurori, dar şi doi funcţionari, consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

CSJ a pus punct în şase dosare

Rând pe rând însă, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate, cu o singură excepţie, toate cererile depuse de MJ, astfel că judecătorii şi procurorii au fost scutiţi de plata despăgubirilor. Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai au fost acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015, statul solicitând de la ei suma de 20 mii de euro. Definitiv şi irevocabil, la 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins însă recursul depus de MJ ca neîntemeiat, lăsând în vigoare deciziile instanţelor inferioare prin care cei doi procurori şi judecători au fost scutiţi de achitarea celor 20 de mii de euro.

La 28 martie 2018, CSJ a pus punct şi în dosarul în care MJ cerea de la foştii judecători ai instanţei supreme Ion Muruianu, Nina Cernat (astăzi, ambii sunt judecători la CA Chişinău) şi Valentin Barbă 5,1 mii de euro, respingând recursul depus de minister ca neîntemeiat. La 13 septembrie 2017, CSJ a luat o decizie similară şi în dosarul în care erau vizaţi Vera Macinskaia, fostă judecătoare la CSJ, dar şi Galina Stratulat şi Tatiana Vieru, actuale magistrate în cadrul acestei instanţe, de la care se cereau 6,3 mii de euro. La fel ca şi în celelalte cazuri, judecătorii au respins cererea depusă de MJ ca fiind una neîntemeiată.

De la Mihail Macar, preşedintele Judecătoriei Hânceşti, Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, şi Tudor Popovici, fost judecător în cadrul instanţei supreme, MJ a cerut 3,7 mii de euro. La 21 martie 2018, CSJ a respins cererea MJ ca neîntemeiată. De la actualii şi foştii judecători Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan şi Svetlana Novac MJ cerea 5,5 mii de euro. La 14 martie 2018, şi în acest dosar, instanţele, prin decizia CSJ, au respins cererea depusă de MJ ca fiind neîntemeiată. De la Djeta Chistol de la Judecătoria Chişinău, Valeriu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cimpoi şi Galina Stratulat de la CSJ, dar şi un funcţionar din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS), Anadela Glavan, mama ex-ministrei Sănătăţii, MJ a cerut returnarea în conturile statului a 5960 de euro. CSJ a respins refinitiv şi irevocabil cerererile MJ încă în luna octombrie 2017.

Alte patru dosare cu o soartă similară au ajuns la CSJ

În luna aprilie 2018, CA Bălţi a luat o decizie în dosarul în care erau vizaţi magistraţii Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău, dar şi procurorii Daniela Chiriac, Igor Cerchez şi Alexei Axentiev, de la care statul, prin intermediul MJ, solicita 17150 de euro, prejudiciu adus R. Moldova în urma unei hotărâri a CtEDO din 28 ianuarie 2014. Instanţa a menţinut hotărârea Judecătoriei Chişinău din noiembrie 2017, prin care demersul MJ a fost respins. Dosarul a ajuns la CSJ după recursul depus de minister, dar pe dosar încă nu au fost programate şedinţe.

La 22 februarie 2018, CA Bălţi a luat o decizie similară şi în dosarul în care statul cerea de la judecătorii Victor Pruteanu, Ana Panov şi Anatolie Minciună, toţi de la CA Chişinău, 10,8 mii de euro. CSJ se va pronunța pe marginea recursului depus de MJ pe data de 20 iunie 2018.

În martie 2017, CA Comrat a luat o decizie similară şi în dosarul în care se cereau de la Galina Vavrin, preşedinta CA Cahul, Dumitru Chebac şi Tudor Chircu, foşti judecători din cadrul aceleiași instanţe, suma de cinci mii de euro. Hotărârea nu a fost contestată la CSJ, devenind definitivă şi irevocabilă. În octombrie 2017, şi CA Chişinău a luat o decizie similară în dosarul în care MJ cerea de la Igor Chiriac, procuror în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, care deţinea funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Străşeni suma de 301,2 mii de lei. CSJ încă nu s-a pronunțat pe marginea recursului depus de MJ.

Cum şi-au motivat judecătorii deciziile

Motivarea respingerii demersurilor MJ este practic trasă la indigo în toate acţiunile de judecată şi are la bază hotărârea Curţii Constituţionale din 25 iulie 2016, prin care s-au admis, parţial, excepţiile de neconstituţionalitate şi s-a recunoscut constituţional art. 27 din Legea din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental „în măsura în care acţiunea în regres se bazează pe o sentinţă pronunţată în cadrul unei proceduri judiciare prin care se constată că judecătorul sau o altă persoană a comis sau a admis, intenţionat sau din neglijenţă gravă, acţiuni sau inacţiuni care au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care a fost constatată printr-o hotărâre a Curţii Europene sau a impus soluţionarea amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii Europene ori formularea unei declaraţii unilaterale”, se menţionează într-o hotârâre de judecată.

Potrivit prevederilor menţionate, statul are drept de regres faţă de persoana cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, procuratură sau instanţa judecătorească doar dacă există o sentinţă judecătorească în care se constată vinovăţia persoanei de comiterea unor acţiuni expres stabilite de lege, care au cauzat prejudiciul reparat de către stat”, au mai constatat, în unanimitate, judecătorii. „Constatarea neglijenţei grave… poate fi constatată doar printr-o sentinţă şi nu o hotărâre a instanţei civile, bazată doar pe constatările Curţii Europene. Aşadar, în speţă, nu se atestă existenţa unei sentinţe de condamnare în privinţa pârâţilor, prin care să fie constatată vinovăţia acestora, respectiv, se exclude şi răspunderea civilă a acestora. Or, răspunderea judecătorilor şi a procurorilor nu poate rezulta doar din constatările Curţii Europene prin care se atestă o încălcare a Convenţiei… Judecătorul instanţei de judecată nu poate fi sancţionat sub nicio formă (penal, contravenţional, civil) pentru opinia acestuia exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărârea pronunţată, decât dacă va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal”, se precizează în motivările hotărârilor instanţelor de judecată.

Citiți motivarea hotărârii Curții Constituționale din 25 iulie 2016

Ex-viceprimarul de Chişinău, singurul ex-funcţionar bun de plată

Vladimir Coteț

Totuşi, într-un singur caz, justiţia a luat o decizie diferită. Vladimir Coteţ, ex-viceprimar de Chişinău, cercetat penal în cadrul unui dosar penal pentru trafic de influenţă şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, este singurul funcţionar care, conform deciziei instanţei de judecată, urmează să întoarcă statului suma de 900 de euro, echivalentul la data intentării acţiunii de judecată a sumei de 19,9 mii de lei. Pedeapsa aplicată lui Coteţ vine după ce, prin hotărârea „Chirica c. Moldovei”, reclamantul, Grigore Chirica, pe atunci angajat al Ministerului Apărării, s-a plâns la CtEDO de faptul executării tardive de către autorităţile locale a unei hotărâri de judecată prin care acestuia îi fusese repartizat un apartament.

La 6 februarie 2017, CA Chişinău, prin judecătorii Mihail Ciugureanu, Anatolie Minciună (judecător vizat personal într-un dosar similar) şi Liudmila Popova, au decis că ex-primarul e bun de plată şi au dispus încasarea din conturile acestuia a sumei de 19,98 mii de lei. Coteţ, care la momentul hotărârii primei instanţe, în octombrie 2016, se afla în arest, fiind investigat penal, nu a contestat nici hotărârea primei instanţe, nici pe cea a CA Chişinău.

Agentul Guvernamental schimbă tactica şi cere iniţierea urmăririi penale

Vladimir Cebotari anunța că măsura propusă de el este una revoluționară. Până acum, a reprezentat însă un eșec

Solicitat de ZdG, Vladimir Cebotari, fostul ministru al Justiţiei, a precizat că deciziile instanţelor de judecată au fost influenţate de hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016, dar că MJ s-a conformat după acea hotărâre şi a înaintat demersuri Procuraturii Generale „pentru ca să fie puse în executare şi intenţia pe care a avut-o ministerul şi hotărârea Curţii Constituţionale. Mingea e acum pe terenul Procuraturii”, zice Cebotari.

În luna martie 2018, Oleg Rotari, Agentul guvernamental al R. Moldova la CtEDO, a transmis PG o listă cu 61 de cazuri pierdute de R. Moldova la CtEDO în perioada 2015-2017. În listă se regăsesc judecători şi procurori, inclusiv o parte din cei vizaţi în acţiunile de regres intentate în 2016 de MJ. De această dată, se cere iniţierea urmăririi penale pe numele persoanelor vizate în hotărârile CtEDO. „Solicităm să examinaţi, în limita competenţelor funcţionale, oportunitatea iniţierii urmăririi penale în privinţa persoanelor din lista anexată”, se spune în demersul lui Oleg Rotari. Procuratura Generală încă nu a întocmit un răspuns la solicitarea Agentului Guvernamental. „E în lucru. Cu fiecare speţă se lucrează individual”, ne-a anunţat Mircea Roşioru, adjunctul procurorului general.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *