Istoria litigiilor apartamentului 123, ajuns în proprietatea unui procuror anticorupţie

Vitalie Codreanu, procuror în Procuratura Anticorupţie, a obţinut, pe gratis, un apartament în Chişinău, în urma unor litigii cu instituţiile statului, dar şi cu o familie care a locuit în acel apartament încă din perioada sovietică.

În iulie 2004, la Cadastru, apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor, Chişinău, este înregistrat pe numele Mariei Railean, născută în 1949, deşi aceasta era decedată încă în 1994, conform certificatului de deces eliberat de Oficiul Stare Civilă Chişinău. „Ţin minte că erau nişte probleme cu familia Railean, dar nu i-am văzut şi nu s-au adresat la mine. Nu am înregistrat nimic la Cadastru. Nu m-am ocupat cu aşa chestiune. De fiecare apartament răspundea proprietarul, nu eu. Aveam grijă să lucreze liftul, să fie curat în casă, să fie apă. Nu aveam atribuţii la înregistrarea apartamentelor”, precizează Ivan Plămădeală care, în 2004, era preşedintele CCL-82, asociaţie care gestionează blocul din str. Grădinilor.

2004: Apartamentul nr. 123 este înregistrat la Cadastru pe numele unei persoane decedate de 10 ani

Potrivit actelor, încă din perioada sovietică, apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor a aparţinut soţilor Mihail şi Maria Railean. Oficial, conform documentelor, „proprietarul principal” al locuinţei era Mihail. Acesta a decedat în circumstanţe necunoscute în 1999, cadavrul său fiind găsit în r. Nistru. Până la deces, însă, Mihail a divorţat de Maria şi s-a recăsătorit cu o tânără, Olga. Ambii au trecut cu traiul în apartamentul nr. 123. După decesul subit al acestuia, Olga şi cei doi copii ai cuplului au continuat să trăiască în acea locuinţă. Rudele familiei Railean susţin că, dat fiind faptul că existau documente care demonstrează că Mihail era proprietarul apartamentului, familia nu şi-a făcut griji în privinţa statutului juridic al locuinţei.

Vitalie Codreanu este procuror din anul 2003. Acesta a activat la procuratura sectorului Râşcani, apoi la Procuratura Generală, iar din 2016 – la Procuratura Anticorupţie

Ulterior, însă, problemele Olgăi, care s-a recăsătorit, trecând cu traiul în altă locuinţă, au cauzat acumularea mai multor datorii la serviciile comunale. Astfel, în 2010, noul preşedinte al Asociaţiei CCL-82, Afanasie Derli, le acţionează în judecată pe Maria Railean, decedată din 1994, şi pe Olga Railean, cerând de la ambele plata datoriei pentru serviciile comunale: 25,9 mii de lei. În decembrie 2011, judecătorul Gheorghe Gorun, de la Judecătoria Râşcani, Chişinău, menţiona în hotărârea emisă că „s-a constatat cu certitudine că Olga Railean este proprietara apartamentului nr. 123”. Judecătorul a dispus ca anume Olga Railean să achite datoriile. Ajutată de mama sa, Olga ar fi stins datoriile. Doar că, peste ani, în 2016, cei doi copii ai familiei Railean, care locuiau în apartament, se trezesc la uşă cu un executor judecătoresc, care le cere să elibereze locuinţa, fluturând o decizie judiciară. Ceva mai devreme, în noiembrie 2015, Tatiana Topova, noua preşedintă a Asociaţiei, semna un document solicitat de Direcţia Generală Locativ-Comunală prin care susţinea că, în apartamentul nr. 123 nu locuia nimeni. Vecinii susţin că Topova le-ar fi spus ulterior că a semnat documentul „sub presiuni şi ameninţări”.

Nu pot spune că m-au presat. Într-o zi, în afara orelor de lucru, a venit procurorul Vitalie Codreanu. A spus că are nevoie urgent de un răspuns. La noi mai multe apartamente au fost în litigiu, dar niciodată nu am văzut ca un funcţionar să vină şi să ceară totul atât de rapid. Eu am chemat contabila. Nu am dat răspunsul singură. Am zis că, la acel moment, în apartament nu era nimeni. Eu am spus cum era. Dacă locuiesc oameni, ei se folosesc de gaz, apă, lumină. Dacă nu folosesc, înseamnă că nu stă nimeni acolo. Nu am spus că apartamentul e fără stăpân. Cuvintele mele au fost interpretate”, spune Topova. Aceasta este exclusiv vorbitoare de rusă, dar documentul semnat era în română. „El mi-a dictat, pentru că eu nu posed româna”, îşi aminteşte aceasta.

2009: Procurorul Codreanu cere apartament de la stat

În aprilie 2003, Vitalie Codreanu a fost numit procuror interimar în Procuratura sect. Râşcani. Peste şase ani, în martie 2009, acesta s-a adresat Primăriei Chişinău cu cererea de a fi asigurat cu spaţiu locativ, conform Legii cu privire la Procuratură. Prin răspunsul din 13 martie 2009, solicitarea i-a fost refuzată, pe motiv că „procesul privatizării locuinţelor a redus considerabil posibilitatea menţinerii unui fond locativ de stat. Primăria fiind pusă, de facto, în imposibilitatea executării prevederilor legislaţiei locative în vigoare”.

Prin hotărârea Curţii de Apel (CA) Chişinău din 9 aprilie 2009, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a fost obligat să-i asigure procurorului spaţiu locativ. Decizia nu a fost contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), aşa că a intrat în vigoare, urmând a fi executată. Codreanu şi-a motivat solicitarea prin faptul că legislaţia obliga statul să asigure procurorii cu spaţiu locativ, dar şi că acesta „locuieşte împreună cu părinţii şi sora”, iar „în viitorul apropiat intenţionează să-şi întemeieze o familie, fapt ce face imposibilă convieţuirea a trei familii într-un apartament cu două odăi, iar pentru el e dificil şi costisitor de a închiria o locuinţă”.

2009—2015: Toate instanţele judiciare satisfac cerinţele procurorului

Între timp, în 2013, Vitalie Codreanu identifică apartamentul nr. 123 din blocul de pe str. Grădinilor. În documente, locuinţa avea o situaţie incertă, proprietar fiind o persoană decedată. La scurt timp, procurorul se adresează în judecată şi cere ca apartamentul să fie declarat „patrimoniu succesoral vacant”, să fie transmis în proprietatea statului, cu obligarea CMC-ului să semneze ulterior pe numele său un ordin de repartiţie. În octombrie 2013, judecătorul Oleg Melniciuc, studiind cererea de chemare în judecată, decide că aceasta este întemeiată. Pe apartament e aplicat sechestru, iar în iulie 2014, acelaşi magistrat dispune înregistrarea lui ca proprietate a statului.

Hotărârea este menţinută de CA Chişinău în februarie 2015, dar şi de CSJ, în iunie, acelaşi an. Astfel, în august 2015, apartamentul este înregistrat ca proprietate a statului, iar în martie 2016, locuinţa de 49 m.p. ajunge, oficial, în proprietatea familiei procurorului Vitalie Codreanu. Deja în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Codreanu declară că deţine apartamentul „în folosinţă”, în urma unui ordin de repartiţie semnat de Primăria Chişinău în decembrie 2015. În declaraţia analogică, depusă pentru 2016, procurorul îl trece în declaraţia sa de avere deja cu „drept de proprietate”. Familia Codreanu nu locuieşte în acest apartament, deşi l-a obţinut prin judecată cu solicitarea că nu avea unde trăi, locuinţa fiind acum oferită în chirie.

Cum a aflat procurorul despre apartamentul nr. 123?

„Acum locuiesc în apartamentul în care am viză de reşedinţă eu şi părinţii mei, care aparţine tuturor membrilor familiei. În apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor nu locuiesc cu familia, deoarece starea acestuia e deplorabilă, necesitând reparaţie capitală. Reparaţia apartamentului ar fi costisitoare, şi nu este rezonabilă, dat fiind faptul că familia Railean a iniţiat mai multe procese civile în legătură cu intrarea în posesie şi înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză de către mine şi soţie”, susţine procurorul Codreanu, solicitat de ZdG. Acesta spune că a aflat despre faptul că apartamentul nr. 123 era „patrimoniu succesoral vacant” „prin intermediul unei persoane identitatea căreia nu pot să o divulg pentru a nu-i crea dificultăţi care pot apărea din partea membrilor familiei Railean sau altor persoane care pot acţiona în interesul lor, dar şi pentru a evita defăimarea persoanei respective, reieşind din faptul că, la moment, prin intermediul unor publicaţii media, e întreprinsă o campanie de denigrare în privinţa mea (şi a membrilor familiei mele) atât în calitate de persoană fizică, cât şi de persoană publică”, precizează procurorul.

Solicitat să se pronunţe pe marginea litigiului dintre familia sa şi familia Railean, procurorul a precizat că, „pentru a-mi asigura dreptul la apărare şi la un proces echitabil, precum şi pentru a nu admite polemici cu membrii familiei Railean şi alte persoane angajate de acestea, care pot acţiona prin intermediul unor publicaţii plasate pe diverse portaluri, evit răspunsul la această întrebare în condiţiile în care în privinţa familiei mele pe acest subiect sunt iniţiate mai multe procese civile în care eu şi soţia suntem atraşi în calitate de co-pârâţi şi intervenienţi accesorii”, a punctat Vitalie Codreanu.

Ce avere declară procurorul Vitalie Codreanu

Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2017, Vitalie Codreanu, ajuns, în 2016, procuror al Procuraturii Anticorupţie, deţine trei automobile, toate cu titlu de posesie: Land Rover Defender, Nissan Patrol şi Hyundai i20. Totodată, pe lângă apartamentul obţinut prin judecată, Codreanu deţine şi altă locuinţă, la Ciocana, pe care o împarte cu părinţii şi sora sa. În declaraţia analogică din 2015, procurorul sublinia că deţine un teren pentru construcţii, o casă de locuit şi o grădină. Imobilele au dispărut însă din declaraţiile pentru 2016 şi 2017, fără a fi vândute sau donate.

„În 2014 sau 2015, printr-un contract autentificat notarial, mama mi-a donat un teren şi casa de locuit care anterior fusese moştenită de la fratele său decedat în 2007. Casa şi terenul aferent casei constituiau proprietatea buneilor mei. Casa şi terenul pentru construcţie le-am indicat în declaraţia de avere pentru anul respectiv. Însă, ulterior, din cauza unor situaţii familiale, mama a anulat contractele de donaţie, ambele imobile revenind în proprietatea sa. Respectiv, eu nu am înstrăinat casa şi terenul şi niciodată nu am gestionat aceste imobile”, explică procurorul.

CSJ acceptă ca probă mai multe documente, dar îi dă dreptate procurorului

După ce au aflat că au rămas fără apartament, vecinii şi cei doi fii ai familiei Railean au început demersurile pentru recuperarea bunului. Iniţial, aceştia au solicitat instanţelor de judecată revizuirea hotărârilor judecătoreşti prin care apartamentul a fost transmis în proprietatea statului, iar ulterior, au acţionat în judecată şi familia procurorului Codreanu. Primul litigiu s-a finalizat în noiembrie 2017, când CSJ le-a respins pretenţiile, deşi a acceptat ca probe mai multe documente. Astfel, Colegiul CSJ a constatat că revizuienţii au anexat la cererea de revizuire copiile mai multor acte, legalizate în conformitate cu prevederile legii: copia extrasului din fişa locuinţei nr. 109 eliberat Olgăi Railean, din care rezulta că, în 1993, această locuinţă i-a fost predată, ea fiind indicată ca proprietar, copia unui certificat care arăta că Olga Railean şi soţul ei, Mihail Railean, au locuit în apartamentul nr. 123, certificatul de căsătorie dintre Railean (Gorobeţ) Olga şi Railean Mihail, dar şi certificatul de deces din iulie 1999, care atesta faptul că Railean Mihail a decedat la 15 mai 1999. Revizuienţii au mai prezentat certificatele de naştere ale copiiilor familiei Railean, dar şi copia unui alt certificat, eliberat de CCL – 82, care atesta faptul că Olga Railean locuieşte în apartamentul 123 şi achita serviciile comunale din anul 1993.

Judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea şi Iurie Bejenaru au ajuns însă la concluzia că „aceste înscrisuri nu pot sta la baza casării încheierii CSJ din 27 mai 2015”. „E esenţial că revizuienţii urmau să certifice prin probe pertinente faptul acceptării succesiunii, adică să prezinte instanţei de judecată cererea înaintată la notar în acest sens sau o hotărâre judecătorească prin care a fost constatat faptul acceptării succesiunii, însă la cererea de revizuire asemenea acte nu au fost ataşate. Totodată, revizuienţii urmau să probeze faptul că Railean Mihail a deţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 123, amplasat în mun. Chişinău, str. Grădinilor. Or, la materialele dosarului e anexat extrasul eliberat de ÎS „Cadastru”, potrivit căruia proprietar al imobilului în litigiu a fost înscrisă Maria Railean, în baza unui certificat din 1 ianuarie 1991”, constata CSJ.

Al doilea litigiu, dintre familiile Răileanu şi Codreanu, se află pe rol la Judecătoria Chişinău, oficiul Râşcani. Cazul apartamentului nr. 123 din str. Grădinilor a fost făcut public de crimemoldova.com în luna martie. Ulterior, cei doi fii ai familiei Răileanu au depus o plângere la adresa Procuraturii Generale, cerând investigarea acţiunilor procurorului Codreanu, dar şi a altor persoane implicate. La 25 aprilie 2018, Viorel Radeţchi, procuror pentru misiuni speciale din cadrul instituţiei, relatează că Inspecţia Procurorilor a investigat cazul, „iar la 30 martie 2018, s-a încetat procedura disciplinară în privinţa procurorului PA, Vitalie Codreanu, pe motiv că nu au fost identificate temeiuri de tragere la răspundere disciplinară”.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *