Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   O noua alianţă şi integrarea…

O noua alianţă şi integrarea europeană

Expert pentru Indexul Parteneriatului European, Leonid Litra, accentueaza necesitatea remanierii bazei morale al clasei politice si considera ca Partidul Comunistilor va incetini reformele necesare integrarii europene, daca ar fi parte a noii aliante de guvernare.

 

Moldova se pozitioneaza ca „eleva buna” in topul celor sase state candidate la integrare europeana, potrivit Indexului Parteneriatului European (Index EaP). Cu toate acestea, avand in vedere natura crizei politice actuale din Moldova, suntem in drept sa ne indoim de legitimitatea acestei imagini de eleva perfecta. Leonid Litra, expert IDIS „Viitorul” si de asemenea expert pentru Indexul EaP ne livreaza viziunea lui asupra evolutiei Moldovei pe calea europeana, cu cateva luni inainte de publicarea Indexului EaP 2012, in aprilie/mai.

 

CARTIER EUROPEAN: Cum evaluati sansele Moldovei de a continua progresele in procesul de integrare europeana in cazul destramarii Aliantei de Integrare Europeana (AIE), compusa din trei partide democratice?

 

Dupa parerea mea sansele noastre raman aceleasi, cel putin cat tine de pozitia Europenilor. In plus, angajamentul Moldovei nu este doar al clasei politice, dar si al tarii in ansamblu. Eu cred ca o posibila nou alianta care ar cuprinde si Partidul Comunistilor ar incetini reformele de integrare europeana. In plus, pana la formarea unei noi aliante, se va incetini si punerea in aplicare a reformelor necesare. De aceea, liderii de opinie, expertii si intelectualii din Moldova trebuie sa insiste asupra importantei mentinerii angajamentelor luate privind Acordul de Asociere, Acordul de liber schimb aprofundat si cuprinzator, cel de liberalizare a vizelor, etc.

 

Un alt element important care ne face sa credem ca viitoarea alianta va fi una pro-europeana este faptul ca Uniunea Europeana furnizeaza Moldovei marea parte a resurselor financiare necesare pentru reforme, iar Chisinaul nu are o sursa alternativa celei europene.

 

CARTIER EUROPEAN: Indexul EaP 2012 mentiona reforma lenta a sistemului judiciar si enumera motivele acestei inertii. Avand in vedere ca protagonistii incidentului de la Padurea Domneasca sunt persoane cheie din sistemul judiciar, asta ne face sa credem ca au fost facute putine progrese palpabile in domeniul reformei Justitiei in Moldova. Ce parere aveti despre reactia liderilor partidelor de guvernare la revelarea tardiva a incidentului de la Padurea Domneascade de catre cei implicati?

 

Cred ca astfel de incidente sunt curente in Moldova, probabil cotidiene. Problema esentiala este ca toate partidele au folosit incidentul de la Padurea Domneasca in scopuri politice. Partidul primului ministru Vlad Filat avea nevoie de un astfel de incident pentru a destabiliza Partidul Democrat si in special vice-presedintele PD, Vlad Plahotniuc, care in aparenta nu avea nimic in comun cu incidentul in speta dar care a fost asimilat cu incidentul dat si demis, prin urmare.

 

Pe de alta parte, un comportament pozitiv al partidelor politice a fost demiterea procurorului general de catre Parlament cu o majoritate absoluta de voturi din partea tuturor partidelor si de asemenea votarea raportului comisiei special in unanimitate. Cu toate acestea, nimanui nu-i pasa de accest incident, pentru ca adevarata miza nu era cea afisata.

 

CARTIER EUROPEAN: In Indexul EaP 2012 denuntati atacurile „raider” din Moldova. Ce progrese s-au facut in acest sens intre timp?

 

A fost modificata legislatia pentru a preveni astfel de atacuri raider pe viitor. In plus, judecatorii implicati au fost scosi din sistemul judiciar, ceea ce este un semnal pentru cei care au ramas in sistem si ar fi tentati sa se implice in astfel de activitati. Cu toate acestea, problema nu e doar in sistemul judiciar, ci si in sustinerea politica pe care o au unii judecatori si care ii face sa creada ca vor putea scapa de sanctiuni.

 

CARTIER EUROPEAN: Un studiu publicat de IDIS „Viitorul” despre mentalitatea sovietica sugereaza, printre altele, adoptarea legii lustratiei pentru a schimba mentalitatile in Moldova. De ce anume legea lustratiei ar permite aceasta schimbare in mentalitati? Nu e prea tarziu pentru o astfel de lege?

 

Legea Lustratiei nu poate schimba singura mentalitatile. Mai multe sugestii interdependente au fost facute pentru a depasi mentalitatea post-Sovietica. Dupa cum se mentiona si in studiu, s-ar putea sa fie prea tarziu pentru o lege a Lustratiei, care trebuia sa fi fost adoptata imediat dupa caderea URSS. Totusi, exita un sentiment ca Moldova trebuie sa faca ceva pentru a remania baza morala a clasei politice si legea Lustratiei este una din aceste masuri. O parte a acestui proces a fost realizat prin condamnarea crimelor regimului comunist in Moldova si interzicerea simbolurilor comuniste. Totusi, mai sunt multe de facut.

 

Interviu realizat de Ludmila Bulgar, „Cartier European” blog