Patrimoniul Grădinii Botanice, distrus în proporţie de 80%

Este un loc scăldat în linişte, verdeaţă proaspătă şi parfumat cu un miros dulce de flori exotice. Grădina Botanică din Chişinău, căci despre ea este vorba, se întinde pe o suprafaţă de 104 ha. Peisajul acestui colţ de rai a fost răvăşit de ninsorile abundente şi vântul puternic de la mijlocul lunii aprilie 2017. În urma acestor cataclisme ale naturii, circa 80% din arborii decorativi unici, care au fost cultivaţi şi îngrijiţi de specialiştii Grădinii Botanice de-a lungul mai multor decenii, au fost distruşi.

Renaşterea naturii, compromisă

Ninsorile puternice care s-au abătut peste R. Moldova în zilele de 20 şi 21 aprilie au afectat grav genofondul de arbori şi arbuşti exotici decorativi din colecţia Grădinii Botanice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). „Zilnic, urmăream prognozele meteo. Ştiam că urma să se răcească timpul şi să ningă, dar nu ne-am imaginat că ninsorile vor fi atât de abundente. Credeam că va ninge vreo jumătate de oră, după care va ploua. Din păcate, a nins două zile fără întrerupere”, povesteşte Ion Roşca, directorul pentru ştiinţă de la Grădina Botanică.

Dis-de-dimineaţă, la 20 aprilie, angajaţii instituţiei au ieşit să scuture crengile arborilor mai sensibili. „Am lucrat peste program. Am tot scuturat crengile care se lăsau jos sub greutatea zăpezii, dar tot nu i-am putut salva”, ne spun angajaţii instituţiei. „S-au mai întâmplat calamităţi naturale la mijlocul primăverii, dar nu atât de grave”, povesteşte Ion Roşca. Potrivit acestuia, arborii de foioase, care erau deja înfrunziţi, au avut de suferit cel mai mult. „Aceşti arbori erau în vegetaţie activă, plini de sevă pentru a hrăni frunzele. Ei erau mult mai firavi decât altă dată. Cât despre conifere, care sunt de esenţă mai moale, s-au rupt sub greutatea zăpezii”, ne spune Ion Roşca, în timp ce trecem pe lângă un arbore conifer care stă culcat la pământ, cu rădăcini imense la suprafaţă, cu tot cu bolovani de pământ. „Încă mult timp vom vedea astfel de imagini triste: arbori sau crengi căzute. Dezastrul a fost atât de mare, deoarece arborii erau deja înverziţi. Exact când natura a început să renască, a fost lovită de calamitate”, ne explică reprezentantul Grădinii Botanice.

Ninsorile din 20-21 aprilie au distrus şi doborât sute de copaci

Peste 600 de specii distruse

La câteva zile după ninsorile puternice, care au distrus circa 605 specii de arbori şi arbuşti din genofondul exotic al Grădinii Botanice, academicianul Gheorghe Duca a venit cu un apel către cetăţeni. „Sunt necesari voluntari, care vor lucra alături de oamenii de ştiinţă, pentru a ajuta la remedierea situaţiei create – evacuarea arborilor doborâţi şi a resturilor vegetale”, anunţa Duca. Oamenii nu au rămas indiferenţi. Timp de o lună, sute de voluntari au ajutat la strângerea crengilor. „În primele zile după ninsoare, era groaznic. Nu aveai pe unde trece. Înotam printre crengile rupte. Timp de zece zile, Grădina Botanică a fost închisă pentru vizitatori, ca să reuşim să strângem crengile care au blocat toate drumurile de acces”, îşi amintesc angajaţii instituţiei, pe care i-am întâlnit în timp ce tăiau crengile mai mari care căzuseră în apropierea lacului. Cei 20 de angajaţi ai Grădinii Botanice, împreună cu mai multe grupuri de voluntari, au reuşit să cureţe cea mai mare parte a grădinii. „Dacă nu ne-ar fi ajutat oamenii, aceste lucrări de curăţare ar fi durat luni de zile, pentru că sunt prea puţini muncitori la o suprafaţă atât de mare”, susţin administratorii instituţiei. Potrivit lor, conform normelor internaţionale, Grădinile Botanice ar trebui să aibă în jur de doi muncitori per hectar. „Astfel, ar fi trebuit să avem cel puţin 100 de angajaţi, iar noi avem doar 20. Toţi sunt din afara Chişinăului, pentru că este greu să găseşti pe cineva care să vrea să lucreze pentru un salariu sub minimumul pe economie”, adaugă reprezentanţii instituţiei.

Toate crengile adunate vor fi folosite pentru încălzirea serelor. „Avem cazan pe biomasă cu care încălzim serele şi lemnul pe care îl vom strânge îl vom folosi pentru încălzirea acestora, pentru că o mare parte a bugetului Grădinii Botanice se duce la încălzirea serelor”, ne explică Ion Roşca, arătând spre o movilă mare de crengi tăiate.

Lucrările de curăţare de după ninsorile puternice pot dura câteva luni

Bogăţiile Grădinii Botanice

Grădina Botanică, care are o istorie de 67 de ani, este un obiectiv turistic solicitat, datorită varietăţii de plante aduse din ţări exotice. Mândria instituţiei o reprezintă cele 2.760 de varietăţi de plante rare păstrate în serele de pe teritoriul micului paradis vegetal şi peste 10.000 de specii de pomi, plante decorative, medicinale, energetice, furajere şi aromatice care cresc în spaţiul deschis al Grădinii. „A fost distrusă colecţia de magnolii, de tuia, de chiparoşi, majoritatea coniferelor, toată colecţia de mesteacăn, merii şi perii decorativi etc. Pentru a fi recuperate cel puţin parţial speciile distruse, am făcut un apel de ajutor către Grădinile Botanice din alte ţări, însă, până la acest moment, nu am primit niciun răspuns. De asemenea, am discutat cu mai mulţi ambasadori. Ei ne-au întrebat de ce specii avem nevoie şi ne-au promis că ne vor ajuta în cel mai apropiat timp. Printre aceştia sunt: reprezentanţi ai Ambasadelor Bulgariei, Italiei, SUA, precum şi reprezentanţi ai UE, care au vizitat Grădina după cataclism”, ne-a spus Ion Roşca.

De asemenea, administratorii Grădinii au solicitat de la instituţiile de stat un autoturn, pentru lucrările de curăţare şi modelare a coroanelor copacilor. „Am scris mai multe scrisori prim-ministrului, preşedinţiei şi am cerut să ne ofere pentru câteva zile un autoturn, însă, după mai multe săptămâni, tot aşteptăm un răspuns concret, dar nu-l primim.. Ne spun că analizează, examinează şi să mai aşteptăm”, constată cu tristeţe directorul pentru ştiinţă al instituţiei.

Menţionăm că, din cauza ninsorilor au avut de suferit nu doar Grădina Botanică, dar şi Parcul Dendrariu, precum şi Grădina Zoologică din Chişinău.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *