Ferestrele opace ale Chişinăului şi banii europeni

Geamuri noi, sisteme de încălzire performante, instalaţii fotovoltaice pentru blocurile învechite din oraşele „nedesovietizate” ale R. Moldova par proiecte ale unui viitor nebulos. „Nu sunt bani” este replica automată a fiecărui edil şi chiar locatar. Marea surpriză a ultimilor 5 ani este că oraşele au avut oferta unor bani enormi, destinaţi acestor proiecte, peste 40 de milioane de euro, din care a fost folosită doar a 5-a parte. R. Moldova a ratat valorificarea unui proiect de finanţare în domeniul eficienţei energetice, lansat în 2012. Proiectul şi-a încheiat activitatea în luna februarie a acestui an. Mai puţin de 20% din oferta totală de 40,2 milioane de euro au fost valorificate, conform datelor Ministerului Economiei.

Clădirile din R. Moldova sunt cele mai mari consumatoare de energie – 40%, din care a treia parte este consumată de sectorul casnic, arată Strategia Naţională de dezvoltare a R. Moldova pentru 2012-2020. În medie, cetăţenii de la noi consumă pentru încălzirea locuinţelor între 15-50% din venituri. Experienţa ţărilor europene demonstrează că potenţialul de reducere a consumului de energie în clădirile existente constituie 30-50%, iar în unele cazuri poate ajunge chiar la 70%.

În octombrie 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) lansa o nouă linie de creditare în valoare de 35 de milioane de euro pentru R. Moldova, în scopul eficientizării energetice în sectorul rezidenţial. Programul avea un titlu explicit: Facilitatea de finanţare pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din R. Moldova (MoREEFF). Mecanismul de finanţare elaborat de BERD a fost complementat cu un grant oferit de Uniunea Europeană şi de Guvernul Suediei. Potrivit portalului infoeuropa.md, timp de cinci ani, se planifica finanţarea a 8000 de proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în spaţiile locative, prin intermediul liniilor de credit oferite câtorva bănci comerciale locale. În realitate, s-au acordat doar 2035 de împrumuturi.

O idee bună, neatractivă pentru cetăţeni

Instalarea ferestrelor energoeficiente, izolarea pereţilor, procurarea cazanelor pe gaz eficiente, a pompelor de căldură, modernizarea sistemelor de încălzire centralizată a blocurilor şi alte elemente ale unei case moderne constituie ideea proiectului, finanţat prin intermediul unei linii de creditare pentru investiţii în proiecte de eficienţă energetică. A fost afişată şi o listă a instalatorilor eligibili pentru fiecare categorie de lucrări (izolare termică, cazane, ferestre etc.). După implementarea proiectului şi verificarea acestuia de oficiul MoREEFF din Moldova, banca de unde a fost contractat creditul urma să deburseze partea de grant. Grantul constituia până la 20% în limita plafonului maxim stabilit pentru fiecare tehnologie la proiecte realizate în case particulare şi apartamente şi 30-35% fără plafon maxim pentru proiectele la nivel de bloc locativ. Beneficiari puteau fi persoane fizice, asociaţii de locatari, companii de administrare a fondului locativ, companii prestatoare de servicii energetice, de întreţinere, construcţie şi renovare.

„Proiectul era bun, părea uşor de obţinut partea de grant. Mulţi se descurajau la etapa de bancă, când trebuiau să adune şi să prezinte toate actele. Apoi, oamenii nu credeau că ar fi posibil ca cineva să returneze banii fără intermediari, pentru că la noi asta e răspândit foarte mult, ca cineva să intermedieze cumva, să aibă un comision. Era un proiect curat, fiind simplu să mergi, să depui actele şi să obţii returnarea banilor. Cei care au obţinut grantul au fost mulţumiţi, făceau un tip de lucrări, obţineau returnarea banilor, apoi realizau alte lucrări. Prin 2015, au încetat să mai vină la noi clienţi pe acest proiect”, a declarat Ghenadie Mitrofanov, director executiv al „Postmodern SRL”, care a fost eligibilă în cadrul proiectului.

100 de mii de euro pentru 6 familii

Pe strada Tolbuhin din Chişinău, toţi locatarii unui imobil în care locuiesc şase familii au decis să beneficieze de proiectul de eficientizare energetică MoREEFF în comun. Au făcut estimări, au colectat acte, au depus dosarul şi au obţinut un credit în valoare de 100 de mii USD. Aşa au realizat izolarea termică a faţadei blocului, a acoperişului, au instalat un sistem de încălzire şi ferestre energoeficiente. „Am avut posibilitatea să punem o calitate mai bună, ne-am gândit că, de exemplu, ferestrele care au un coeficient de izolare mai mic au un preţ mai mic, cele cu un coeficient mai mare sunt mai scumpe, dar datorită faptului că s-a returnat partea de grant, cât de cât ne-a avantajat. A fost mai scump decât ne aşteptam din cauza că trebuiau respectate anumite standarde, dar calitatea a meritat efortul”, susţine Andrei Corobceanu, beneficiar al proiectului.

Compania de consultanţă „Econsulting” a oferit asistenţă persoanelor interesate de proiectul MoREEFF. Pe site-ul companiei pot fi găsite informaţii despre proiect şi lista instalatorilor eligibili.

„La momentul lansării era un proiect foarte bun. Problema a apărut la nivel birocratic, ceea ce la noi e real să se întâmple – foarte multă documentaţie de prezentat. Efectul proiectului a fost minim, pentru că te obliga să iei credit de la bancă, chiar dacă ai banii tăi proprii. De exemplu, doreai să schimbi ferestrele la casă şi chiar dacă aveai 3000-4000 de euro pentru asta, ei nu-ţi dădeau acest grant, adică trebuia să iei credit de la bancă, cel puţin pe o zi, cu rata dobânzii care era şi un comision de acordare de 1%. Banca îţi lua cei 40- 50 de euro comision pentru analiza dosarului, returnai creditul, achitând o dobândă pentru câteva zile, obţineai grantul. Până la urmă, efectul acelui grant era mic. S-a îmbogăţit banca, dar nu a avut un efect final de economisire pentru client. Aceasta se întâmpla în cazul în care clientul avea bani pentru proiect. Pentru clienţii care apelau la resurse externe, efectul maxim, dacă a fost, a fost o economisire a dobânzii calculate. Cele 20%, suma de grant oferită pe proiect, acopereau dobânda lunară sau anuală. În alte cazuri, efectul a fost reducerea cu 1-2% a dobânzii. Dacă ar fi vrut ca efectul să fie mare, trebuiau să organizeze un grup de lucru pentru implementarea proiectului: eu, cel care vreau să realizez proiectul, mă duc şi arăt că am procurat totul, facturile, actul de predare-primire, lucrări de execuţie, şi returnaţi-mi banii din contul companiei de la care am procurat, procentul de grant”, susţine Nicolae Lungu, directorul „Econsulting”.

Reprezentantul unei bănci comerciale care a participat la proiect susţine că cei care au obţinut o finanţare în acest proiect au rămas mulţumiţi şi toată suma alocată a fost valorificată prin credite. „Regret că nu am fost aleşi în următoarele etape. A fost o sumă acordată băncii noastre şi banca a plasat-o integral. Cauza de ce a fost valorificată o sumă atât de mică din întreg bugetul? Poate că au ales alte bănci care nu au făcut faţă provocării. S-au făcut şi pliante informative, angajaţii au mers pe la casele oamenilor, pe acolo unde vedeau că se construieşte, am fost foarte activi şi asta ne-a ajutat să plasăm atât de repede banii”, susţine angajatul băncii. Acesta a explicat că banca a primit creditul de la BERD la un cost, după care a adăugat o marjă ce compensează riscurile băncii şi, ulterior, banii au fost plasaţi sub formă de linie creditară. „La acel moment, erau dobânzi foarte atractive”, a adăugat angajatul băncii.

ÎMGFL-uri în prag de faliment, cu datorii pentru eficientizare energetică

În 2013, Primăria Chişinău anunţa demararea unui proiect de eficienţă energetică prin care ferestrele şi uşile vechi ale blocurilor de locuit vor fi înlocuite cu altele, moderne. Cei circa 5 milioane USD urmau să fie obţinuţi în cadrul proiectului MoREEFF, 30% din sumă urma să fie debursată sub formă de grant, iar locatarii urmau să achite doar costul lucrărilor curente. Potrivit comunicatului, în cadrul primei etape urmau să fie schimbate geamurile şi uşile la jumătate din blocurile din Chişinău, iar la celelalte blocuri gestionate de ÎMGFL-uri, în a doua etapă. În realitate, însă, au fost schimbate ferestrele şi uşile la doar 216 blocuri de locuit, din cele peste 1500 preconizate.

Întrucât proiectul nu presupunea posibilitatea participării instituţiilor publice, creditul a fost contractat de Întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ (ÎMGFL). Printr-o decizie din 2 octombrie 2014, Primăria Chişinău se obliga să execute integral obligaţiile debitorilor prin semnarea contractelor de fidejusiune între Primărie şi Bancă. În cazul aplicării contractelor de fidejusiune, cheltuielile urmând a fi suportate din bugetul municipal.

Gheorghe Ursu, directorul ÎMGFL nr. 17, a declarat că întreprinderea a contractat 29 de mii USD. „Am primit înapoi grantul de 8 mii USD şi am achitat din el creditul. Ne-a mai rămas de întors 21 de mii USD. Până acum am achitat doar dobânda”, declară directorul întreprinderii municipale.

Ecaterina Monastârschi, de la Direcţia administrarea fondului locativ a Primăriei Chişinău, ne-a comunicat că, din cele 23 de ÎMGFL-uri, doar una nu a obţinut creditare. „În prezent, majoritatea ÎMGFL-urilor se confruntă cu mari datorii, au fost instituiţi administratori de insolvabilitate, achitările au fost blocate. Reclamaţiile de la bancă vin la primărie”, a declarat Ecaterina Monastârschi. Astfel, datoria întreprinderilor municipale urmează a fi achitată din bugetul public municipal. Până în 2019, fiecare locuitor al capitalei va contribui financiar pentru ferestrele schimbate la cele 216 blocuri de locuit.

Acelaşi proiect în Bulgaria, o altă finalitate

„A fost la noi directorul unui proiect similar din Bulgaria. A fost pe la mai multe companii eligibile şi întreba de ce merge totul atât de greu, de ce oamenii nu vor să ia granturi. La ei în ţară, foarte mulţi oameni obţin un grant, începând cu procurarea aparatelor de aer condiţionat. Oamenii, chiar din sume mici, cereau returnarea a cel puţin 20% din bani. La noi, însă, în acel an niciun aparat de aer condiţionat nu a fost procurat din proiect”, îşi aminteşte Ghenadie Mitrofanov, director executiv al „Postmodern SRL”.

Potrivit unui studiu de caz al BERD despre cei 10 ani de succes al proiectelor de sustenabilitate energetică din Bulgaria, în 2005, în parteneriat cu Guvernul Bulgariei, BERD a lansat „Linia de credit pentru eficientizarea energetică în sectorul rezidenţial” (REECL). Proiectul dat era unul asemănător cu MoREEFF, lansat în R. Moldova. Spre deosebire de R. Moldova, în Bulgaria proiectul a finalizat cu rezultate bune, fiind acordate în prima etapă credite în valoare de 46 de milioane de euro prin intermediul a şase bănci partenere selectate. În 2011 a urmat o extindere a finanţării. La sfârşit de 2013, erau deja valorificaţi peste 43 de milioane de euro. Se estimează că proiectele realizate cu finanţarea REECL ar fi dus la economisirea anuală a cantităţii de energie electrică pe care o consumă 180 de mii de cetăţeni bulgari şi ar fi redus emisiile de CO2 cu 321 de mii de tone anual – cantitatea pe care o absoarbe anual o pădure cu 11 milioane de copaci.

Un proiect bun înseamnă gestiune competentă

Tatiana Savva, cercetătoare în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, consideră că, dacă un proiect nu este atractiv pentru persoanele fizice, înseamnă că proiectul are o problemă. „Şi nu-i vorba că persoana nu înţelege sau că nu există cultura eficienţei energetice. Asta înseamnă că omul, care este o fiinţă raţională şi ştie câţi bani are, nu şi-a regăsit interesul în aşa tip de proiect, şi atunci cele până la 35% de grant din proiect nu au fost, probabil, suficient de atractive. Astfel de proiecte au succes atunci când există un interes economic foarte înalt”, susţine Tatiana Savva.

O soluţie, din spusele expertei, ar fi existenţa unui program umbrelă la nivel de ţară, în care să fie promovată o anumită idee şi oamenilor să le fie prezentate mai multe argumente convingătoare. „Metoda noi venim, facem şi voi trebuie – nu funcţionează”, a conchis experta.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat consideră că unul din obstacolele în implementarea proiectului MoREEFF, dar şi a altor proiecte în R. Moldova este lipsa de comunicare. Oamenilor nu li se explică suficient de ce se realizează un proiect sau altul, care este scopul final şi cum trebuie să fie realizat. „În Iaşi, când s-a făcut un program de eficienţă energetică, Primăria a elaborat un ghid pentru solicitanţi, unde era explicat mecanismul de funcţionare, ca să fie clar şi comod pentru toţi”, spune expertul. O altă problemă ar fi interesele proprii ale părţilor implicate, care de obicei tind să-şi atingă propriile obiective, neglijând interesul sau posibilităţile cetăţenilor. Referindu-se la creditul contractat de ÎMGFL-uri în cadrul proiectului MoREEFF, expertul spune: „30% din credit trebuia să fie grant. Lucrul ăsta nu s-a realizat, lucrările s-au făcut necalitativ (uneori) şi BERD nu a acordat elementul de grant. Şi la partea de comunicare, dar şi la implementare sunt probleme grave, din cauza cărora nu reuşim să valorificăm banii acordaţi”. În luna februarie, Sergiu Tofilat împreună cu un alt expert, în cadrul unei conferinţe de presă, au vorbit despre încălcările depistate în procesul implementării condiţiilor proiectului MoREEFF de către Întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ. Mai multe ÎMGFL-uri nu au obţinut componenta de grant pe motiv că lucrările nu erau conforme cerinţelor proiectului.

Milioanele, atrase de milioane

Olga Roşca, consilieră în comunicare BERD, susţine că rata redusă de debursare, diferenţa dintre banii promişi pe hârtie şi banii oferiţi de facto este cauzată de structura finanţării şi capacitatea restrânsă de implementare a unor proiecte mari. „31% este rata de debursare pentru portofoliul actual al BERD în R. Moldova, care constituie 493 de milioane de euro. Acesta fiind volumul investiţiilor în proces de implementare”, a declarat angajata BERD.

Ministerul Economiei explică nivelul redus de absorbţie a fondurilor financiare alocate de BERD prin dificultăţi la implementarea proiectelor, dar şi prin blocarea fondurilor de către finanţatori. Realizarea cu succes a proiectelor poate fi obţinută doar prin îndeplinirea condiţiilor impuse de partenerii de dezvoltare, dar şi prin modificarea cadrului legal naţional.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. aliona

    problema moldovei sunt hotii de la guvernare din care moldoveni sunt minoritate …uitativa cine ne conduce in parlament primarii si alte institutii de stat moldoveni nici 10 % nu sunt….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *