Radiografia candidaților la șefia capitalei

Fotoliul de primar al municipiului Chișinău este țintit de 18 candidați, fiecare dintre aceștia având câte un partid politic în spate. Potrivit sondajelor, însă, bătălia se va da, la fel ca și anul trecut, între socialistul Ion Ceban și candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase. Dacă în 2018 cei doi s-au lansat polemici și acuzații reciproce, de această dată, când partidele din care fac parte formează o majoritate parlamentară, aceștia sunt rezervați în critici. În top cinci candidați cu cele mai multe șanse, potrivit acelorași sondaje, se numără fostul ministru Valeriu Munteanu (Partidul „Uniunea Salvați Basarabia”), fostul edil Dorin Chirtoacă (Partidul Liberal) și deputatul Octavian Țîcu (Partidul Unității Naționale).

ZdG vă prezintă o radiografie a candidaților înscriși în competiția pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, și o prezentare a celor mai importante nume din echipele acestora, care candidează pentru cele 51 de locuri în Consiliul Municipal Chișinău (CMC).

Duelul Ceban vs Năstase s-ar putea repeta

Andrei Năstase vrea să ajungă primar de Chișinău pentru a doua oară. În iunie 2018, el a învins în duelul cu Ion Ceban, în cadrul alegerilor locale noi, dar rezultatele scrutinului nu au fost validate de instanțele de judecată, după ce au stabilit că acesta, contrar legii, ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Între timp, liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) a ajuns deputat, iar după ce, alături de PAS și PSRM, au format o majoritate parlamentară, a fost numit ministru al Afacerilor Interne, funcție pe care o exercită de patru luni.

Pe 8 octombrie 2019, după un an și patru luni de la alegerile locale noi, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea care invalida rezultatele scrutinului din 20 mai 2018 și 3 iunie 2018 și a validat mandatul de primar al lui Andrei Năstase. Se întâmplă după ce Andrei Năstase s-a plâns la CtEDO că i-a fost încălcat dreptul la exprimare, iar instanța europeană a cerut explicații de la autoritățile R. Moldova.

Candidatul Năstase locuiește într-o casă de lux din or. Codru, mun. Chişinău. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei şi are suprafaţa de 156 m.p., fiind dat în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Ana, de 79 de ani, care locuieşte în satul ei de baştină, Mândreşti, Teleneşti. Anul trecut, când candida pentru același fotoliu, Năstase explica pentru ZdG că a înscris casa pe numele mamei pentru a-și proteja imobilul, deoarece s-a angajat în „lupta” contra regimului într-o „perioadă foarte tulbure”.

Năstase este proprietarul sau co-proprietarul a trei case și șase construcţii accesorii şi anexe. Astfel, pe lângă casa de la Codru, în care locuieşte, Năstase este proprietarul casei părinteşti de la Mândreşti, pe care a moştenit-o cu toate anexele. De asemenea, familia lui Năstase a primit drept moştenire 2/3 din casa părinţilor soţiei sale, din Bubuieci, Chişinău. Alături, pe aceeaşi stradă, soţii Năstase mai deţin două terenuri pentru construcţii. Soţii Andrei şi Angela Năstase au în proprietate şi un apartament de 32 m.p., la Botanica, dar şi două terenuri extravilane în Durleşti. Acesta deține și un Nissan Maxima din 2004, cumpărat în 2005 cu zece mii de euro.

De la sfârșitul anului 2015, când s-a implicat oficial în politică, până a ajunge deputat, în februarie 2019, liderul PPDA nu a avut vreo contribuție financiară la bugetul familiei. Potrivit actului de avere și interese, depus odată cu înregistrarea în cursa electorală, veniturile familiei în 2017 și 2018 au fost constituite din salariul soției, primit de la o companie din Germania, 63 584 de euro, indemnizația pentru copii, 14 112 euro, și banii obținuți din vânzarea unui automobil Mercedes S350, 35 mii de euro.

La început de 2019, Andrei Năstase a cumpărat cu aproape 42 de mii de euro un automobil Volvo XC90, fabricat în 2018. Întrebat de presă despre achiziție, Năstase a declarat că mașina este folosită de soția sa, în Germania.
În lista celor 51 de candidați ai Blocului ACUM la fotoliile de consilieri CMC se regăsesc mai multe persoane care au luptat la scrutinul parlamentar din februarie 2019 pentru un loc în Parlament pe lista națională a Blocului ACUM sau în circumscripții uninominale, precum Vasile Grădinaru, Iurie Tesa, Alexandru Trubca, Ruslan Verbițchi, Angela Munteanu-Pojoga, Aliona Doroș sau Aliona Mandatii. Ultima este vicepreședintă a PPDA. La un loc în CMC pretinde și Cristina Jitari, consiliera vicepreședintelui Parlamentului Alexandru Slusari, dar și Ina Gaidău, manager la Compania Starnet, condusă de Alexandru Machedon, unul dintre cei mai importanți donatori ai partidului lui Andrei Năstase.

Ion Ceban, deputat PSRM și vicepreședinte al Parlamentului, pretinde, asemeni contracandidatului său principal, pentru a doua oară la șefia capitalei. În turul doi al alegerilor locale noi, din 3 iunie 2018, Ceban a fost învins de Năstase cu un avantaj de circa 13 mii de voturi.

La fel ca și anul trecut, Ceban candidează din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova PSRM), formațiune de stânga, de orientare pro-rusă, care promovează integrarea R. Moldova în Uniunea Vamală. Ceban a fost, în ultimii ani, deputat PCRM, apoi pe listele PSRM, consilier municipal, dar şi purtător de cuvânt al preşedintelui Igor Dodon.

În ultimii doi ani, potrivit actului de avere și interese pentru 2017-2018, familia Ceban a avut venituri de aproape 390 mii de lei. Puțin peste 43 mii de lei reprezintă salariul lui Ion Ceban pentru doi ani la Președinție, iar 37 mii de lei – venitul său de la PSRM. Soția sa a contribuit, timp de doi ani, cu 95 300 de lei la bugetul familiei, sub formă de salariu la Asociația Națională a Companiilor private din domeniul TIC. 90 de mii de lei familia a obținut din înstrăinarea unei Toyota Prius, iar 18 669 de lei – din înstrăinarea unui lot pomicol din Criuleni. În funcția de consilier CMC, Ceban a fost remunerat în ultimii doi ani cu puțin peste 32 mii de lei. La momentul completării actului de avere, familia Ceban avea pe conturi bancare 197 mii de lei, 1 456 de euro și 215 USD. În 2019, familia Ceban trebuie să ramburseze o datorie de 7 mii de euro, contractată în 2017.

Ion Ceban locuieşte împreună cu soţia şi cei doi copii ai săi într-un apartament de tip townhouse, pe str. Nicolae Costin. Locuinţa are o suprafaţă oficială de 230 m.p. şi a intrat în posesia sa în urma unui contract de donaţie, semnat la 16 decembrie 2016 cu părinţii săi, Vasile şi Eugenia Ceban. Familia deține în proprietate un teren la Durlești și o mașină Skoda Kodiaq, fabricată în 2017 și cumpărată în același an cu aproape jumătate de milion de lei.

Întrebat anterior de ZdG din ce bani a cumpărat mașina în 2017, având în vedere că familia nu avea suma de 454 mii de lei chiar și cu bani împrumutați, Ceban declara: „Am vândut maşina pe care am avut-o în posesie cu 90 de mii. Am retras o sumă de 5 mii USD din economiile pe care le avem de mulţi ani pe cont bancar. Au fost retraşi şi schimbaţi. După care am luat creditul. Aşa că, totul e ok”. Acesta nu a avut însă o explicație clară, fiind întrebat din ce resurse a trăit familia sa, dacă a cheltuit toți banii pentru mașină.

Ion Ceban se regăsește pe prima poziție și în lista celor 55 de pretendenți ai PSRM pentru fotoliile de consilier municipal. În echipa sa de pretendenți la fotoliil în CMC se numără cel  puțin opt consilieri actuali ai PSRM, printre care Alexandr Odințov, Dinari Cojocaru, Silvia Grigorieva și Eugenia Ceban, mama sa. Pe poziția a doua în listă se află actualul consilier independent, Vasili Chirtoca, care a acces în CMC pe lista PCRM și care, în 2015, a candidat la fotoliul de primar tot din partea PCRM. Pe lista PSRM se regăsește și alt consilier PCRM, Ghenadie Botnaru. Ar putea ajunge în CMC și două foste deputate PSRM, Marina Radvan și Elena Hrenova. Totodată, în lista candidaților PSRM se numără Alina Tabacari și Hristina Răilean, consilierele lui Ceban în funcție de vicepreședinte al Parlamentului, Alexandra Tolocico, consilieră în cabinetul fracțiunii parlamentare a PSRM, dar și Nichita Țurcan, redactor-șef al centrului informațional PSRM, jurista PSRM, Irina Zababurina, și doi secretari executivi ai partidului, Tatiana Corcimari și Alexandr Dombrovschi.

Munteanu, Țîcu și Chirtoacă

Valeriu Munteanu, fost primar de Floreni, Anenii Noi, deputat în trei Parlamente și ministru al Mediului în guvernele Streleț și Filip, candidează pentru a doua oară la șefia capitalei. La alegerile locale noi de anul trecut, acesta a candidat din partea PL, dar a înregistrat un rezultat de doar 3,61%. La scurt timp, în decembrie 2018, acesta a părăsit PL și s-a înscris în competiția pentru un fotoliu de deputat din partea Blocului ACUM, în circumscripția nr. 18, Orhei, acumulând însă de vreo trei ori mai puține voturi decât Ilan Șor, deputatul ales în această circumscripție.

Pe 21 iulie, Valeriu Munteanu și-a lansat propriul partid, Uniunea Salvați Basarabia (USB), care promovează Unirea cu România. La scurt timp, și-a anunțat intenția de a participa la competiția pentru șefia capitalei.

Candidatul la funcţia de primar general de Chişinău locuieşte, împreună cu familia sa, într-o casă cu un nivel şi mansardă din satul Floreni, Anenii-Noi, la 20 km de centrul Capitalei. Conform actelor cadastrale, casa se înalţă pe un teren de 8 ari, obținut de Munteanu de la primăria din localitate în octombrie 2007, în baza unui „titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren”. Imobilul familiei Munteanu are o suprafaţă oficială de 147 m.p. şi a fost dat în exploatare în septembrie 2012. 

Conform actului de avere, în ultimii doi ani, Valeriu Munteanu a avut un venit de 137 558 de lei din salariul de ministru și indemnizația de concediere și 72 de mii de lei drept salariu la PL. Totodată, în bugetul familiei Munteanu au intrat 26 400 de lei drept indemnizaţie pentru creşterea copilului mai mic de 3 ani.

Valeriu Munteanu deţine două automobile: o Skoda Octavia, fabricată în 2014 şi cumpărată în 2017, şi un Volvo XC90, produs în 2009 şi cumpărat în 2015. În actul de avere depus la CEC, Munteanu declară că Skoda ar fi costat 100 de mii de lei, iar automobilul Volvo – 150 de mii. Deşi valoarea de piaţă a ambelor maşini este semnificativ mai mare, Munteanu declară că „maşinile sunt evaluate la preţul exact pe care l-am plătit. Maşina cumpărată în 2017 (Skoda, n.r.) era puţin avariată, însă am reparat-o pe parcurs cu forţe proprii”.

Familia deține și două afaceri: „Calimara Fashion” SRL și „Rebuscons” SRL, de la care însă nu declară niciun venit. „Rebuscons” SRL este administrată de Igor Munteanu, fratele candidatului, care, până în 2017, a fost şef adjunct al Direcţiei Generale Locativ-Comunale şi amenajare a CMC.

51 de candidați se numără și în lista USB pentru fotoliile în CMC. Primii zece pe listă sunt liderul formațiunii Valeriu Munteanu, juriștii Ilie Crețu, Alexandru Bostan, Natalia Markova și Igor Baciu, inginerul Victor Durbală, economista Cristina Bulat, inginerii Ștefan Prodan și Pavel Prodan, dar și administratoarea „Slim Expert” SRL, Irina Catana.

Dorin Chirtoacă candidează pentru a patra oară la funcția de primar general de Chișinău, din partea PL, formațiune pe care o conduce de aproape un an. Acesta a administrat primăria timp de zece ani, din 2007 până în 2017, câștigând trei mandate consecutive. În această perioadă, asupra sa au planat mai multe suspiciuni de integritate și a fost acuzat de conflicte de interese. Acesta a ajuns de trei ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate), dar nu a fost sancționat. Într-un caz, spre exemplu, CNA a constatat că a expirat termenul de prescripție, pentru a-i fi aplicată amendă contravențională, iar în altul, Procuratura a fost cea care a pus punct în încălcarea depistată de CNI.

Chirtoacă nu și-a dus până la final ultimul mandat, deoarece, în mai 2017, a fost reținut de procurorii anticorupție și pus sub acuzare în dosarul parcărilor cu plată, proiect compromis la etapa desfășurării licitației. De aproape doi ani, dosarul se află pe masa judecătorilor fără a avea vreo finalitate. Între timp, Chirtoacă afirmă că dosarul este unul politic și că scopul acestuia a fost să-l înlăture de la șefia capitalei. În septembrie 2017, PA l-a acuzat, într-un nou dosar, de trafic de influență, pe motiv că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu 66 milioane de lei, executând incorect mai multe hotărâri de judecată. Pe rol la Judecătoria Chișinău se află și cel de-al doilea dosar.

În 2017 și 2018, potrivit actului de avere depus la CEC, Chirtoacă a ridicat un salariu de 302 377 de lei în funcția de primar general de Chișinău și o remunerare de 54 000 de lei drept consilier politic în cadrul PL. 

Dorin Chirtoacă deține, din 2015, un apartament de 71,8 m.p. în Chișinău. În 2014, acesta a primit drept moștenire o casă, cu anexe și garaj în localitatea sa de baștină, comuna Colonița, mun. Chișinău. Candidatul care a condus timp de zece ani Primăria susține că are în proprietate o singură mașină, Opel, fabricat în 1993, iar din 2012 deține în baza unor acte de posesie și folosință un BMW fabricat în 1997.

În 2016, ZdG a scris că fratele lui Dorin Chirtoacă, Lucian, ar fi făcut afaceri „de excepție” cu Primăria Chișinău, după ce gheretele „Coffee Time”, care i-ar fi aparținut, au fost amplasate în diferite locații prin „dispoziţii de excepţie”, semnate de edil și anulate ulterior prin decizii judecătorești definitive. Dorin Chirtoacă nega atunci orice legătură a familiei sale cu firmele care dețin gherete de comercializare a cafelei.

Din echipa pe care Dorin Chirtoacă vrea să o aducă la CMC fac parte mai mulți consilieri actuali ai PL în CMC, precum Mariana Lungu, Ion Popovschi sau Ion Cebanu, care este actual șef al fracțiunii PL în CMC. Pe poziția doi în lista PL este fosta șefă „Apă-Canal Chișinău” Veronica Herța.

Octavian Țîcu, istoric, analist politic, fost boxer profesionist, s-a lansat pe scena politică din R. Moldova în 2018, în componența echipei mișcării de rezistență națională ACUM, după ce anterior a ocupat, pentru o scurtă perioadă, funcțiile de ministru al Tineretului și Sportului și de consilier de Ungheni. În februarie, a devenit deputat după ce a obținut victorie în circumscripția nr. 16, Ungheni, candidând din partea Blocului ACUM.

Pe 18 septembrie, Octavian Țîcu a anunțat că a părăsit fracțiunea parlamentară a Platformei DA. Acesta a declarat că decizia e legată de „semnarea acordului temporar între ACUM și PSRM, pe care îl consideră o eroare politică care legitimează PSRM și compromite valorile promovate de ACUM”. O zi mai târziu, și-a anunțat candidatura la șefia capitalei din partea Partidului Unității Naționale (PUN).

În ultimii doi ani, familia Țîcu a avut venituri de aproape 700 mii de lei. Cea mai mai parte a sumei, 575 801 mii de lei, constituie salariul său de coordonator științific, coordonator, conferențiar universitar și expert. Soția acestuia a avut un salariu de 91 565 de lei în funcțiile de lector universitar și cercetător științific.

Familia Țîcu are în proprietate, din 2015, un apartament în Chișinău de 128,3 m.p., a cărui valoare cadastrală este de aproape 740 de mii de lei, și o mașină Ford Focus, fabricat în 2017 și cumpărat în 2018 cu 214 555 de lei.

În lista celor 51 de candidați PUN la fotolii de consilier se numără vicepreședintele partidului, Corneliu Pântea, fosta deputată Ana Guțu, contabila-șefă a companiei de construcții „Dansicons” SRL, Larisa Cauș, dar și președintele AO „Academia națională de Șah”, Viorel Iordachescu.

Cu 12 zile înainte de alegeri, activistul civic Andrei Donica, care figura pe prima poziție în buletinul de vot, a anunțat că se retrage din competiție și își îndeamnă susținătorii să-l voteze pe candidatul comun PAS-PPDA, Andrei Năstase.

Teodor Cârnaț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidează la funcția de șef al Primăriei Capitalei din partea Partidului Voința Poporului, formațiune condusă de socrul său, fost președinte al CEC, Ștefan Urâtu. Acum doi ani, acesta a candidat la șefia ANI, iar în februarie curent a luptat pentru un fotoliu în Parlament, ambele încercări însă nu s-au soldat cu succes.

Valerii Klimenco este candidatul Partidului „Șor” la Primărie.

Acesta își face publicitate prin panouri stradale, acolo unde apare alături de Ilan Șor, anchetat în dosarele „miliardului” și anunțat în căutare.

Klimenco a candidat, fără succes, la un fotoliu de deputat, în circumscripția nr. 48, din Transnistria.

Victor Chironda, activist civic și expert în planificare şi dezvoltare urbană, candidează din partea Mișcării social-politice „Forța Nouă”, condusă de ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca. Din 3 iulie, curent, acesta este consilier municipal PPEM. Chironda a fost preşedintele grupului de iniţiativă pentru organizarea referendumului de demitere a lui Dorin Chirtoacă și consultant în planificare urbană în proiectul „Orașe verzi pentru Moldova”.

Vitalie Voznoi, activist civic cunoscut pentru criticile la adresa Primăriei Chișinău și a CMC și protestele împotriva construcțiilor ilegale pe terenurile verzi ale orașului, candidează la funcția de primar general al capitalei din partea Partidului „Stânga Europeană”.

Dumitru Țîra, jurnalist, este candidatul PPEM la șefia capitalei. Acesta este fondator al postului Publika TV, televiziune pe care ulterior i-a vândut-o fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, și conducător al grupului de presă Realitatea. În 2017, acesta a devenit membru al Consiliului de Integritate al Autorității de Integritate din Moldova.

Vitalie Marinuța, ministru al Apărării în 2009-2014, în guvernele Filat și Leancă, candidează din partea Partidului Verde Ecologist. Este cea de-a patra formațiune la care aderă, după ce a făcut politică în cadrul PL, PLR și PDM.

Lilia Ranogaeț, autoarea și proprietara brandului de haine Amarena Secret, este candidata PNL la șefia capitalei. Aceasta este proprietara unei fabrici de confecții și deține un birou de pompe funebre.

Alexandru Fetescu reprezintă PLDM în competiția pentru funcția de edil de Chișinău. Membru al formațiunii din 2011, acesta a avut mai multe funcții în partid, precum cea de consilier al fracțiunii parlamentare și secretar general al PLDM.

Ivan Diacov, fost procuror-șef al Procuraturii Chișinău, cu o experiență de 35 de ani în organele de drept, este candidatul „Partidului Nostru”, condus de Renato Usatîi. Acesta a plecat din sistem în 2015, cu critici privind corupția din sistem și la adresa Procuraturii Generale, despre care a declarat că era controlată de PDM. Pe parcursul activității, Diacov a ajuns în atenția publică după ce ar fi primit „cadouri” de la mai mulți agenți economici. Acesta este fratele președintelui de onoare al PDM, Dumitru Diacov.

Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției în cadrul a două guverne și actual deputat, este candidatul PDM la funcția de edil al capitalei. Acesta a fost șef la Autoritatea Aeronautică Civilă, MoldATSA și la Calea Ferată a Moldovei. Odată cu accederea în funcția de ministru, democratul și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației, Compania Fly One. După ce în presă au apărut informaţii despre implicarea familiei în această afacere, soția acestuia s-a retras din acţionariatul companiei. Presa a scris că, fiind timp de patru luni la șefia CFM, acesta a încheiat cel puțin două contracte cu clauze dubioase cu două companii IT, păguboase pentru întreprinderea de stat. Recent, Cebotari a fost lipsit de imunitate parlamentară, fiind pus sub urmărire penală pe motiv că ar fi contribuit direct la privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău de către o organizație afiliată unui grup criminal organizat. Acesta a negat acuzațiile și a calificat dosarul drept „persecuție politică”.

Serghei Toma, director general al unei companii specializate în dezvoltarea tehnologiilor de extracție a petrolului, fondate în Marea Britanie, candidează la fotoliul de primar din partea Partidului Oamenilor Muncii.

Vladimir Țurcanu, jurnalist de profesie, fost purtător de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, lider al Partidului Popular Românesc, este candidatul formațiunii pe care o conduce.

Țurcanu a preluat șefia PLR în august, curent, iar la scurt timp a redenumit-o.

Boris Volosatîi, cel mai longeviv conducător al unei instituții de învățământ din R. Moldova, este candidatul Partidului Democrația Acasă pentru funcția de primar de Chișinău. De 29 de ani, acesta e director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”. În 2016, CNA a pornit pe numele lui Volosatîî și a responsabililor de la Direcția Educație Chișinău o cauză contravențională pentru abuz de serviciu. Dosarul ar putea să nu aibă o finalitate, deoarece a expirat termenul de prescripție pentru atragere la răspundere contravențională.

Cel de-al 19-lea pretendent care s-ar putea regăsi în buletinul de vot la 20 octombrie este candidatul independent Ruslan Codreanu, fost consilier municipal, viceprimar și primar interimar de Chișinău în aprilie 2018-iulie 2019. Acesta a obținut, la 8 octombrie, anularea de către Curtea de Apel Chișinău a deciziei Consiliului Electoral de Circumscripție Electoral din 26 septembrie, prin care i-a fost refuzată înregistrarea în calitate de concurent electoral, pe motiv că 1 199 de semnături colectate ar fi fost nule.

Acum, decizia de înregistrare a acestuia în cursă aparține Consiliului Electoral de Circumscripție.