Adevărul despre fobia lui Dodon

Des­chi­de­rea Ofi­ci­u­lui de Legă­tu­ră NATO în R. Mol­do­va a aprins ima­gi­na­ţia unor poli­ti­cie­ni de la Chi­și­nău, pre­șe­din­te­le Igor Dodon fiind cel mai înver­șu­nat con­tes­ta­tar. Șeful sta­tu­lui a decla­rat, prin­tre alte­le, că des­chi­de­rea Ofi­ci­u­lui va duce la blo­ca­rea rezol­vă­rii con­flic­tu­lui trans­nis­trean. Ce nu spu­ne însă Dodon e că Biro­ul NATO de la Chi­și­nău, care ar urma să fie inau­gu­rat în luna iunie 2017, nu este decât o misiu­ne diplo­ma­ti­că, non-militară, care va avea rolul de a faci­li­ta pro­iec­te­le comu­ne pe care R. Mol­do­va deja le are cu Orga­ni­za­ţia Nord-Atlantică, pro­iec­te care sunt și vor fi imple­men­ta­te, atenţie, doar la soli­ci­ta­rea expre­să a auto­ri­tă­ţi­lor R. Mol­do­va.

La 9 decem­brie 2016, Par­la­men­tul R. Mol­do­va a exa­mi­nat și rati­fi­cat, în mod pri­o­ri­tar, cu votul a 59 de depu­ta­ţi din ali­anţa de guver­na­re, Acor­dul din­tre ţara noas­tră şi Orga­ni­za­ţia Tra­ta­tu­lui Atlan­ti­cu­lui de Nord (NATO) pri­vind cre­a­rea Ofi­ci­u­lui de Legă­tu­ră NATO în R. Mol­do­va. La scurt timp, docu­men­tul a fost pro­mul­gat de pre­șe­din­te­le Nico­lae Timofti. Acor­dul pri­vind des­chi­de­rea Ofi­ci­u­lui de legă­tu­ră NATO la Chi­și­nău a fost sem­nat de pre­mi­e­rul Pavel Filip și secre­ta­rul gene­ral al Ali­anţei, Jens Sto­l­ten­berg, la 29 noiem­brie 2016, la Bru­xe­l­les, ca urma­re a unui demers, sem­nat în luna iulie 2016 de către pre­șe­din­te­le de atun­ci, Nico­lae Timofti.

Ce (nu) spune președintele

La scurt timp însă, în fun­cţia de șef de stat a fost înves­tit Igor Dodon, poli­ti­ci­an care s-a decla­rat, vehe­ment, împo­tri­va des­chi­de­rii Ofi­ci­u­lui de Legă­tu­ră NATO la Chi­și­nău. „Eu con­si­der că este o gre­șe­a­lă des­chi­de­rea ofi­ci­u­lui NATO la Chi­și­nău. Acest lucru nu va duce la îmbu­nă­tă­ţi­rea pro­ce­su­lui de nego­ci­e­re în rezol­va­rea unor pro­ble­me extrem de impor­tan­te pen­tru noi, pre­cum pro­ble­ma trans­nis­trea­nă. O să-l des­chi­deţi anul aces­ta, la anul o să-l închi­dem”, a decla­rat șeful sta­tu­lui, referindu-se la fap­tul că, după ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 2018, soci­a­liș­tii ar putea veni la guver­na­re, iar acor­dul din R. Mol­do­va și NATO – denu­nţat.

În retori­ca sa, pre­șe­din­te­le Igor Dodon uită însă să menţio­ne­ze mai mul­te lucru­ri impor­tan­te des­pre „mitul” NATO. Orga­ni­za­ţia Nord-Atlantică, per­ce­pu­tă de mulţi drept o orga­ni­za­ţie exclu­siv mili­ta­ră, are sute de pro­iec­te cu meni­re civi­lă. De une­le din­tre ele, cum ar fi pro­iec­tul de eli­mi­na­re a pes­ti­ci­de­lor inu­ti­li­za­bi­le și inter­zi­se, R. Mol­do­va a bene­fi­ci­at deja. Tot­o­da­tă, pre­șe­din­te­le nu menţio­nea­ză că Ofi­cii de legă­tu­ră NATO simi­la­re cu cel de la Chi­și­nău au fost înfi­inţa­te și exis­tă în mai mul­te sta­te non-NATO din lume, inclu­siv în Ucrai­na, aco­lo unde Biro­ul a fost des­chis în 1999, în Geor­gia, unde Biro­ul a fost des­chis în 2010, în 5 sta­te din Asia Cen­tra­lă (Kaza­hs­tan, Kâr­gâ­zs­tan, Tur­k­me­nis­tan, Tad­ji­kis­tan și Uzbe­kis­tan), des­chis în 2013, dar și în Fede­ra­ţia Rusă, aco­lo unde Ofi­ci­ul a fost inau­gu­rat în 2002. Tot­o­da­tă, de o cola­bo­ra­re cu NATO bene­fi­ci­a­ză și o serie de sta­te euro­pe­ne, care, la fel ca și R. Mol­do­va, pro­mo­vea­ză o poli­ti­că de neu­tra­li­ta­te: Irlan­da, Elveţia, Sue­dia, Fin­lan­da, Aus­tria sau Ser­bia, aco­lo unde un Ofi­ciu de Legă­tu­ră NATO a fost des­chis încă în 2006, chiar dacă sâr­bii nu-și doresc ade­ra­rea la NATO.

„NATO nu face nimic unilateral”

Ofi­ci­ul de la Chi­și­nău al NATO, care ar urma să fie inau­gu­rat în luna iunie 2017, va fi con­dus de litu­a­ni­an­ca Kris­ti­na Bale­i­sy­te, care a ges­tio­nat, în 2010, la des­chi­de­re, și Ofi­ci­ul de Legă­tu­ră NATO din Tbi­li­si, iar ulte­ri­or a deţi­nut fun­cţia de șef adjunct al aces­tui Ofi­ciu. Geor­gie­nii, spre deo­se­bi­re de R. Mol­do­va, ţin­tesc, de fapt, ade­ra­rea la NATO. E un pro­ces care însă durea­ză încă din anii ’90, și care, deși a acce­le­rat în ulti­mii ani, nu are o fina­li­ta­te. În 2008, la Sum­mi­tul NATO de la Bucu­rești, s-a spe­ci­fi­cat totuși că, „într-o zi, Geor­gia va deve­ni mem­bră NATO”. Deși prac­tic trei din patru geor­gie­ni își doresc ca ţara lor să ajun­gă în UE și NATO, nego­ci­e­ri­le nu sunt deloc ușoa­re, fapt ce demon­strea­ză că, pen­tru a ajun­ge mem­bru NATO, nu e nevo­ie doar de dorinţă din par­tea unei ţări, ci și de refor­me ample, în mai mul­te dome­nii. „Nici­o­da­tă nu am fost însă mai aproa­pe de NATO ca acum”, o spu­ne depu­ta­tul geor­gi­an Ira­k­li Bira­ia, vice­pre­șe­din­te­le Comi­si­ei pen­tru Apă­ra­re din legi­sla­ti­vul geor­gi­an. Ofi­ci­a­lul își expri­mă con­vin­ge­rea că ade­ra­rea Geor­gi­ei la NATO va con­tri­bui la rezol­va­rea pro­ble­mei teri­to­ri­i­lor ocu­pa­te, referindu-se la Ose­tia de Sud și Abha­zia, teri­to­rii geor­gie­ne, con­tro­la­te însă de Rusia, situ­a­ţie simi­la­ră cu regiu­nea trans­nis­trea­nă din R. Mol­do­va.

Wil­li­am Lahue, șeful Ofi­ci­u­lui de Legă­tu­ră NATO din Tbi­li­si, Geor­gia

Wil­li­am Lahue, actu­a­lul șef al Ofi­ci­u­lui de Legă­tu­ră NATO din Geor­gia, expli­că fap­tul că des­chi­de­rea unui ase­me­nea birou și la Chi­și­nău repre­zin­tă, de fapt, o oport­u­ni­ta­te pen­tru R. Mol­do­va, dar că rela­ţi­i­le ţării noas­tre cu NATO depind aproa­pe în exclu­si­vi­ta­te de ce-și doresc auto­ri­tă­ţi­le de la Chi­și­nău. „Aici, în Tbi­li­si, este un ofi­ciu diplo­ma­tic. Sun­tem acre­di­ta­ţi ca diplo­ma­ţi. Avem pașa­poar­te diplo­ma­ti­ce. În R. Mol­do­va va fi un caz inte­re­sant pen­tru noi. Tot­o­da­tă, va fi nevo­ie de timp. Depin­de de Guver­nul vos­tru ce rela­ţii vrea cu NATO și ce vrea să obţi­nă. Pen­tru că NATO nu face nimic uni­la­te­ral, ci doar la soli­ci­ta­rea ţării în care Ali­anţa acti­vea­ză. Rușii tot spun că NATO vrea să se extin­dă. Nu este ade­vă­rat. Par­te­ne­rul sin­gur deci­de ce vrea să facă și ce rela­ţii vrea să aibă cu NATO. Da, ori­ci­ne poa­te ade­ra la NATO sau poa­te pre­tin­de la o ade­ra­re. NATO are capa­ci­ta­tea de a pro­te­ja și acţio­na în comun. Dar, ca să fii mem­bru NATO, tre­bu­ie să meri­ţi asta. E o impre­sie greși­tă în spa­ţi­ul post-sovietic că NATO este de fapt „o ţară” care vrea să se extin­dă. Nu, NATO e un club”, zice Lahue.

„Transnistria? Ăsta e cadoul?”

Wil­li­am Lahue ne îndeam­nă, atun­ci când vor­bim des­pre geo­po­li­ti­că, să ana­li­zăm fap­te­le, nu vor­be­le. „Eu nu sunt anti-rus. Dar hai­deţi să ne uităm la fap­te. Nu la ce spu­ne Rusia, dar la ce face. Ce a făcut, de exem­plu, Rusia pen­tru R. Mol­do­va? Trans­nis­tria? Ăsta e cado­ul?”, zice ofi­ci­a­lul NATO. „În Rusia, totul e sovi­e­tic. Arma­men­tul, men­ta­li­ta­tea… Des­chi­de­rea Biro­u­lui NATO la Chi­și­nău va infor­ma mai bine cetă­ţe­nii R. Mol­do­va des­pre rolul NATO. Noi, când am venit în Geor­gia, de exem­plu, am încer­cat să lucrăm cu bise­ri­ca, în care lumea aici are mai încre­de­re. Am încer­cat să le expli­căm pre­o­ţi­lor ce face NATO. Acum doi ani, pre­o­ţi geor­gie­ni au fost la NATO, iar când au reve­nit de aco­lo, au făcut-o cu alte per­ce­pţii des­pre Ali­anţă. Acum, majo­ri­ta­tea pre­o­ţi­lor susţin inte­gra­rea Geor­gi­ei în NATO. La fel și la voi, când se va des­chi­de biro­ul, va fi nevo­ie de mul­tă infor­ma­re. Mol­do­va e însă într-o situ­a­ţie dife­ri­tă, or, bise­ri­ca geor­gi­a­nă nu este așa apro­pi­a­tă de cea rusă, ba dim­po­tri­vă. Patri­ar­hul Geor­gi­ei a spus că bise­ri­ca rusă e mâna poli­ti­cii rusești, iar bise­ri­ca este o armă de pro­pa­gan­dă. Asta e rea­li­ta­tea”, pre­ci­zea­ză Lahue.

Părin­te­le Ghe­or­ghi vor­beș­te des­pre bene­fi­ci­i­le ade­ră­rii Geor­gi­ei la NATO

În Geor­gia, exis­tă mai mul­te ONG-uri care pro­mo­vea­ză și infor­mea­ză des­pre NATO, prin inter­me­di­ul mai mul­tor pro­iec­te, susţi­nu­te, inclu­siv, din fon­du­ri­le Ali­anţei. „NATO nu e doar un bloc mili­tar. E un pro­iect de vii­tor, unul al valo­ri­lor și drep­tu­ri­lor fie­că­rui cetă­ţean”, ne asi­gu­ră Arnold Ste­pa­ni­an, pre­șe­din­te­le ONG-ului „Mul­ti­na­tio­nal Geor­gia”. NATO nu este doar arma­tă. Zvo­nul cu sirie­nii, care a făcut furo­ri prin­tre mol­do­ve­ni în cam­pa­nia elec­to­ra­lă de anul tre­cut, a ajuns, recent, și în Geor­gia. „Aici s-a spus că geor­gie­nii au obţi­nut regim libe­ra­li­zat de vize cu Uniu­nea Euro­pea­nă, dar în schimb, va tre­bui să per­mi­tem des­chi­de­rea de tabe­re pen­tru refu­gi­a­ţi sirie­ni pe teri­to­ri­ul ţării noas­tre. Este un fals, pro­pa­gan­dă, iar NATO are pro­iec­te pen­tru a infor­ma și a denu­nţa aces­te fal­su­ri”, expli­că și Gior­gi Muc­kai­d­ze, expert la Con­si­li­ul Atlan­tic din Geor­gia. „Rusia vine cu fal­su­ri și mitu­ri des­pre UE și NATO pen­tru că inte­re­sul ei e ca ţări­le din veci­nă­ta­te să fie sla­be. Ea nu vrea să ajun­gem în UE și NATO, adi­că spre civi­li­za­ţie, pen­tru că asta ar însem­na drep­tu­ri res­pec­ta­te și o ţară mai puter­ni­că”, pre­ci­zea­ză exper­tul geor­gi­an.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *