Vânătorii de terenuri

În ultimii 5 ani, printr-o schemă în care au fost implicaţi avocaţi, executori judecătoreşti, judecători, oameni de afaceri, dar şi diverşi funcţionari, municipiul Chişinău a fost deposedat de peste 30 de loturi de teren, cu o suprafaţă totală de aproximativ 5,5 hectare şi o valoare de piaţă de peste 100 de milioane de lei.

Noi am urmărit cine sunt personajele care au pus schema în aplicare, dar şi care a fost traseul terenurilor. Am constatat că o parte dintre ele au ajuns în proprietatea unor benzinării, altele, în portofoliul unor companii de construcţii şi a unor firme offshore din Marea Britanie sau insulele Marshall din Oceanul Pacific. Unele loturi de teren se vând acum cu sute de mii de euro, deşi au fost adjudecate la preţuri de peste 20 de ori mai mici.

ZdG publică informații detaliate despre schema simplistă, dar „eficientă”, care a sărăcit bugetul Chişinăului cu peste 100 de milioane de lei.

Vom reda reacţiile persoanelor care, într-un fel sau altul, sunt implicate în implementarea schemei, vom arăta cine sunt o parte din beneficiari şi vom analiza mai multe informaţii şi documente din dosarele penale deschise de procurori la subiect, dosare care bat pasul pe loc.

Toate astea pentru ca opinia publică să afle cum poţi face milioane în R. Moldova, atunci când ai trecere la judecători, procurori sau executori judecătoreşti.

2013: „Cuvântul de Onoare” dă Primăria în judecată

Schema de acaparare a terenurilor publice a fost lansată în 2013 şi a fost pusă în aplicare prin intermediul unei Asociaţii Obşteşti necunoscute – „Cuvântul de Onoare”.

Deşi scopul declarat al asociaţiei era de a „consolida şi dezvolta societatea civilă”, în Consiliul ei erau mai multe persoane cu interese în domeniul construcţiilor.

Interesele imobiliare ale membrilor Consiliului Asociației Cuvântul de Onoare

Asociaţia s-a adresat Primăriei municipiului Chişinău cu o cerere de acordare în arendă, pentru 10 ani, a unui teren de la intersecţia străzii Nadejda Russo cu bulevardul Renaşterii Naţionale pentru amplasarea sediului şi a unei cantine destinate păturilor vulnerabile.

Sergiu Goțonoga, avocatul care a reprezentat Asociația Obștească „Cuvântul de Onoare”, cea de la care a pornit schema licitațiilor pentru terenurile Primăriei

După refuz, Asociaţia a acţionat Primăria şi Consiliul Municipal în judecată, schimbându-şi pretenţiile. A cerut să fie organizate licitaţii pentru darea în arendă sau proprietate a loturilor de teren din Chişinău, libere de grevări şi pretenţii din partea terţilor. În judecată, asociaţia a fost reprezentată de către un avocat care avea atunci 33 de ani, Sergiu Goţonoga.

Încheierea judecătorului Ţurcan şi demisia onorabilă din sistem

La 1 octombrie 2013, „Cuvântul de Onoare” obţine o încheiere semnată de judecătorul Iurie Ţurcan, de la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Aceasta obliga autorităţile să organizeze licitaţii publice privind acordarea în arendă, locaţiune funciară sau proprietate, a terenurilor publice din Chişinău.

Judecătorul Iurie Țurcan, de la încheierea căruia au demarat licitațiile, a plecat din sistemul judecătoresc încasând și o îndemnizație de 162 de mii de lei

Cu această încheiere, Asociaţia apelează la executorul judecătoresc Nicolae Paşa, cerând aplicarea în practică. În decembrie 2013, executorul apelează instanţa de judecată, cerând explicarea modului de executare a hotărârii judecătoreşti.

La 19 decembrie, demersul este admis, fiind emisă o altă încheiere, explicativă, prin care se anunţa că, în lipsa unor licitaţii organizate de autorităţile publice, încheierea poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor acordarea terenurilor.

În ianuarie 2014, judecătorul Iurie Ţurcan şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc. El a încasat de la stat o îndemnizaţie unică de 162 de mii de lei. Tot atunci, încheierile sale devin definitive şi executorii.

Dosarul de executare, pasat de la un executor la altul

În martie 2014, executorul Nicolae Paşa a dispus ca, la discreţia Asociaţiei „Cuvântul de onoare”, să fie identificată o companie care ar identifica terenurile pasibile a fi scoase la licitaţie. La scurt timp, însă, dosarul de executare este strămutat la alt executor.

„Eu nu am renunţat la dosar. Dosarul respectiv, mai bine zis, procedura de executare, a fost strămutată la cererea creditorului, acesta având dreptul să decidă care executor o va executa pe viitor. Eu, recepţionând documentul executoriu, eram obligat să intentez o procedură de executare, acordând termen de executare benevolă debitorului, Consiliului sau Primăriei. La expirarea termenului respectiv, fiind în imposibilitatea de a executa hotărârea nominalizată în condiţiile Codului de executare, am înaintat un demers în vederea explicării modalităţii de executare. Dacă nu mă înşel, ultimii s-au expus în vederea determinării modalităţii de executare prin comercializarea prin intermediul executorului judecătoresc, ales de creditorul procedurii de executare. La acea etapă, procedura a fost strămutată către alt coleg de-al meu, nu mai ţin minte care, la discreţia creditorului, acesta procedând în conformitate cu principiul disponibilităţii”, ne-a declarat Nicolae Paşa.

Executorul judecătoresc Nicolae Pașa

Astfel, dosarul de executare a ajuns la alt executor judecătoresc: Nicolae Nicolaescu. Acesta a refuzat să discute oficial la subiect, dar ne-a declarat că a renunţat şi el la dosar pentru că acesta i se păruse suspect. Până la urmă, dosarul a ajuns la executoarea Evelina Marianciuc, care a pus schema în aplicare.

Evaluator: „Nu vreau să mă întâlnesc cu dvs. Atât. La revedere!”

Iniţial, Asociaţia Obştească „Cuvântul de Onoare” a identificat mai multe terenuri şi a antrenat în proces agenţia imobiliară „Acona Imobil”, cu adresa juridică într-un oficiu din Hotelul Codru, Chişinău. Agenţia a stabilit un preţ normativ al loturilor de zeci de ori mai mic în raport cu preţul lor de piaţă. În 2016, pentru alte evaluări suspecte, Camera de Licenţiere a retras licenţa evaluatorului Oleg Bostan, cel care s-a ocupat de dosarul terenurilor. Bostan a refuzat să-şi explice deciziile luate:

Oleg Bostan: Eu nu vreau să discut întrebarea asta cu dvs.

ZdG: Putem să ne întâlnim să vorbim?

Oleg Bostan: Nu vreau să mă întâlnesc cu dvs. Atât. La revedere!

ZdG: Puteţi să ne spuneţi de ce aţi evaluat acele terenuri atât de ieftin?

Oleg Bostan: La revedere!

Evelina Marianciuc, executorul judecătoresc care a organizat licitația pentru vânzarea terenurilor publice și a cerut în instanță confirmarea rezultatelor

După ce a obţinut terenurile şi preţurile, executoarea Evelina Marianciuc a organizat prima licitaţie, substituind autoritatea publică locală. Pe 18 iulie 2014, ea a anunţat desfăşurarea unei licitaţii pentru trei loturi de pământ din municipiul Chişinău, situate în perimetrul străzilor Dimo şi Kiev din sectorul Râşcani, dar şi pe bulevardul Dacia din centrul cartierului Botanica.

Anunţul de organizare a licitaţiei a fost publicat într-un ziar cu tematică religioasă, cu un tiraj de doar o mie de exemplare, „Ziarul Liber”. La licitaţia anunţată de Evelina Marianciuc s-au înscris doar doi participanţi: „Sergconstruct Lux” şi „Valeria Stroi”. Nu şi Asociaţia „Cuvântul de Onoare”, cea de la care pornise cazul.

Interlocutor: „Lasă, eu am înţeles. Mai mult nu suna aici!”

Licitaţia a avut loc pe 7 august 2014. Potrivit rezultatelor, un lot a fost câştigat de „Valeria Stroi”, iar celelalte două – de „Sergconstruct Lux”. Ambele firme sunt fondate pe 5 august 2014, cu doar două zile înainte de desfăşurarea licitaţiei.

„Valeria Stroi” este fondată de Valeria Savina, care a mai fondat, la sfârşitul anilor 90, alte patru companii, în prezent inactive. La telefonul mobil al Valeriei Savina a răspuns un bărbat. Acesta ştia deja de la ce instituţie media suntem şi ne-a cerut să nu mai telefonăm.

Interlocutor: Cine e?

ZdG: Sunt Victor, jurnalist

Interlocutor: Sunteţi de la ZdG?

ZdG: Da, de la ZdG.

Interlocutor: Şi cu ce vă pot ajuta, domnule jurnalist?

ZdG: Dar de unde ştiţi că sunt de la ZdG?

Interlocutor: Pentru că doar voi doi imbecili sunaţi.

ZdG: Ce facem noi?

Interlocutor: Lasă, eu am înţeles. Mai mult nu suna aici!

„Sergconstruct Lux” are adresa pe str. Sireţului din satul Cojuşna, raionul Străşeni. Firma a fost fondată de un tânăr din localitate, Sergiu Boşcăneanu. Acesta a evitat să discute în mod oficial despre implicarea sa în schema cu terenuri din Chişinău. La o lună după licitaţie, Boşcăneanu a vândut firma unei locuitoare din Chişinău.

Sergiu Boşcăneanu: Când am cumpărat terenul, am vândut firma cu tot cu teren. Mai mult nu mă interesează nimic şi nu…

ZdG: Dar dvs de unde aţi ştiut de acea licitaţie?

Sergiu Boşcăneanu: Eu ca atare şi prin Cojuşna am cumpărat multe terenuri şi adică mă… urmăresc chestia asta… şi am văzut că la Chişinău nu-i pentru mine şi m-am dezbăierat.

ZdG: Dar nu v-a zis cineva… Ca să înţeleg.

Sergiu Boşcăneanu: Că licitaţia nu… licitaţia asta a fost anunţată… Ea se dă, se anunţă în Monitorul Oficial.

ZdG: N-a fost în Monitorul Oficial.

Sergiu Boşcăneanu: Cum n-a fost?

ZdG: A fost într-un ziar…

Sergiu Boşcăneanu: În ziar, în ziar. Da!

ZdG: Şi dvs aţi cumpărat acel ziar?

Sergiu Boşcăneanau: Permanent urmăresc.

ZdG: Dar era un ziar… adică nu Makler sau… era un ziar de religie.

Sergiu Boşcăneanu: Eu întotdeauna mă uit când, iaca chiar şi la Cojuşna când se… ceva care mă interesează eu mă uit toată vremea, întotdeauna mă uit.

După licitaţie, Evelina Marianciuc s-a adresat la Judecătoria Botanica din Chişinău unde a cerut confirmarea rezultatelor. Deşi nu a participat la licitaţie, în procesul de validare a licitaţiei, Asociaţia „Cuvântul de Onoare” a reapărut. Aceasta a fost reprezentată de avocatul Sergiu Goţonoga, care a cerut instanţei să oblige Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău să înregistreze terenurile pe numele noilor proprietari. Judecătorul Stelian Teleucă a admis demersul, argumentând că nu au fost stabilite nereguli în procedura de desfăşurare a licitaţiei. Astfel, cele 3 terenuri publice au trecut, oficial, în proprietate privată.

Terenuri pentru firme care deţin benzinării

Între timp, cele trei terenuri cu o suprafaţă totală de 80 de ari au devenit patru, după ce lotul de pe bulevardul Dacia a fost divizat. Deşi, iniţial, organele de drept au aplicat sechestru pe terenul din bd. Dacia, în 2016, printr-o hotărâre judecătorească, sechestrul a fost scos.

În 2017, o porţiune din acel teren a ajuns în proprietatea firmei „Untavicom”, proprietara clădirii din vecinătate, care este oferită în locaţiune companiei petroliere „Bemol Retail”.

Astăzi, pe acest teren se află parcarea benzinăriei Bemol. „Eu nu ştiu, are sens să ne întâlnim sau nu. Ca să vă spun direct, nu ard de nerăbdare. Dacă organele competente au anumite întrebări despre acest teren, eu nicăieri nu mă ascund, pe mine oricând pot să mă găsească”, ne-a transmis Serghei Bulat, administratorul „Untavicom” SRL. Compania Bemol ne-a transmis ulterior că nu are nicio legătură cu schema cu terenuri și că a luat în arendă un teren care nu avea nicio interdicție în acel moment.

După licitație, terenul de 23 de ari de pe bd. Dacia a fost divizat. 16 ari au ajuns la firma „Siento”, iar 7 ari – la „Untavicom”, care l-a dat în arendă către Bemol

Şi cealaltă porţiune de teren a ajuns, într-un final, în proprietatea unei reţele de benzinării. După ce a fost ţinta mai multor tranzacţii, în 2016, terenul a ajuns la firma „Siento”, fondată de Andrian Borş. Acesta este fondator şi la compania „Datario”, care deţine reţeaua de benzinării Vento. „Persoana în cauză nu este în R. Moldova şi numere de contact eu nu cunosc”, ne-a anunţat un reprezentant al „Datario” SRL, când am solicitat să discutăm cu Andrian Borş.

Oleg Prisăcari, administratorul unui bloc din str. N. Dimo

Parcarea unui bloc, vândută: „Cât îs eu viu aici, nu se face niciun bloc, nimic”

Celelalte două terenuri adjudecate după prima licitaţie au avut trasee diferite. Unul, cu o suprafaţă de 15 ari, amplasat în perimetrul unor blocuri din str. N. Dimo, a rămas în proprietatea „Valeria Stroi”. Pe acest teren, de câţiva ani, este amenajată o parcare.

Locatarii spun însă că există un proiect de construcţie a unui bloc de locuit, dar şi că vor insista ca aspiraţiile imobiliare ale constructorilor să nu fie realizate.

„Este un proiect care zice că o să facă bloc. Eu nu ştiu cine o să facă blocul, cine-i bogătaşu ista, dar proiectul este, o nimerit şi la mine în mână. Voi să trăiţi aici, voi aţi da voie să vă facă bloc? Aşa-i că nu aţi da voie? Nici eu n-am să dau voie. Eu le-am spus, cât îs eu viu aici, nu se face niciun bloc, nimic”, ne-a zis Oleg Prisăcari, administratorul unui bloc de locuit din str. N. Dimo.

Parcarea din str. Dimo care a fost luată în urma licitațiilor de către „vânătorii de terenuri”

„Aşa suntem noi, moldovenii, creduli, mai degrabă proşti”

Un alt teren din zonă, care se întinde pe o suprafaţă de aproape jumătate de hectar, a ajuns, printr-un contract de vânzare-cumpărare, iar ulterior, în baza unui contract de societate civilă, la „SV Lux Grup”, o companie de construcţii din Chişinău, care în ultimii ani nu mai desfăşoară activităţi. Aici este amplasat un teren de joacă vechi, pe care cresc mai mulţi copaci. Un fost reprezentant al companiei afirmă că terenul a fost procurat pentru că se vindea la un preţ mic.

Terenul de aproape jumătate de hectar din str. N. Dimo și-a schimbat de mai multe ori proprietarul. Deși nu apare în anunțuri publice, lotul este și în prezent de vânzare

„Aşa suntem noi, moldovenii, creduli, mai degrabă proşti. Ne avântăm la ieftin. Păi şi normal. Tot oraşul îl vindea ieftin. Numai cine nu vindea în oraşul ăsta terenul. Şi nu doar ăsta. Erau încă vreo şapte. Alege-ţi care vrei, la pachet. Ştiu cum s-a cumpărat atunci acest teren. M-a durut şi pe mine inima când s-a aflat că nu s-a mai putut lua niciun certificat de urbanism. Pe urmă s-a aflat că terenul a fost furat. Pe urmă am găsit în ZdG povestea… şi cine, şi cum, dar nu mai faci nimic. Mortul s-a îngropat”, ne-a zis fostul reprezentat al companiei care deţine şi astăzi o parte din acel teren.

La scurt timp după ce prima operaţiune a fost încheiată, în lipsa unei reacţii a instituţiilor statului, executoarea judecătorească Evelina Marianciuc a recidivat. Pe 4 noiembrie 2014, aceasta s-a adresat repetat la Judecătoria Botanica şi a cerut recunoaşterea unei noi licitaţii, pe care a organizat-o pe 23 septembrie 2014, pentru alte 6 terenuri publice.

Versiunea video a materialului poate fi văzută AICI

La scurt timp după ce prima operaţiune s-a soldat cu succes, în lipsa unei reacţii din partea instituţiilor statului, executoarea judecătorească Evelina Marianciuc a recidivat.

Pe patru noiembrie, 2014, executoarea s-a adresat repetat la Judecătoria Botanica şi a cerut recunoaşterea unei noi licitaţii, pe care a organizat-o pe 23 septembrie 2014, pentru alte şase terenuri publice.

Schema din a doua licitaţie a fost trasă la indigo cu cea din prima licitaţie. Aşa zisul tender a fost anunţat în aceeaşi publicaţie – „Ziarul Liber”, iar compania „Acona Imobil” a evaluat terenurile la preţ… normativ.

La licitaţie au participat şase agenţi economici. Celor două firme de la prima licitaţie, „Sergconstruct Lux” şi „Valeria-Stroi” li s-au alăturat firmele „Stroi Komplekt”, „Expres Imobile”, „Calmîş Prim”, dar şi o persoană fizică, Daniela Goţonoga, sora lui Sergiu Goţonoga, reprezentantul Asociaţiei „Cuvântul de Onoare”, de la care au pornit licitaţiile. Acesta, însă, nu s-a prezentat la tender.

Destinatarul final a două loturi – o companie de construcţii

Cu excepţia Danielei Goţonoga şi a „Sergconstruct Lux”, care nu au obţinut niciun teren, celelalte patru firme şi-au împărţit cele şase loturi.

Rezultatele licitației organizate de Evelina Marianciuc

Demersul executorului judecătoresc a fost admis de judecătorul de la Judecătoria Botanica, Chişinău, Virgiliu Buhnaci, pe 25 noiembrie 2014. La şedinţă, Evelina Marianciuc nu s-a prezentat, solicitând ca cererea să fie examinată în lipsa ei. Cauza executoarei a fost susţinută de avocatul Sergiu Goţonoga, reprezentantul Asociaţiei „Cuvântul de Onoare”, care a precizat că ar exista deja o practică judiciară, referindu-se la validarea primei licitaţii.

În încheierea judecătorului Buhnaci se spune că reprezentantul Consiliului Municipal Chişinău, deşi a fost înştiinţat legal, nu s-a prezentat la şedinţă. Nu s-au prezentat şi reprezentanţii celor patru firme care au câştigat terenurile, instanţa examinând cauza în lipsa lor şi doar în prezenţa avocatului Goţonoga. Astfel, alte şase terenuri publice urmau să treacă în proprietate privată.

Un teren din str. Trandafirilor, adjudecat la licitaţie de „Stroi Komplekt”, găzduieşte, în prezent, un mic teren de joacă şi parcarea unui bloc construit recent de Compania Kirsan. Pe adresa acestui bloc e înregistrată şi Compania „Stroi Komplekt”, într-un apartament care aparţine lui Adrian Lazu, angajat al acestei firme.

Terenul de joacă pentru copii şi parcarea unui bloc construit recent de Compania Kirsan pe str. Valea Trandafirilor

Şi un alt teren, din perimetrul străzilor Cosmescu şi Pan Halipa, adjudecat la licitaţie de „Expres Imobile”, a ajuns, de facto, la Compania Kirsan, care ridică pe el un bloc de locuit. „Expres Imobile” e fondată de acelaşi Adrian Lazu şi a avut acelaşi sediu cu Kirsan. În mai 2017, s-a mutat într-o altă clădire, dar care aparţine tot Companiei Kirsan.

Adrian Lazu, angajat al companiei de construcții Kirsan. Acesta gestionează și două companii care au obținut terenuri la licitații

Adrian Lazu: Da, eu am văzut, mi-a plăcut şi sunt oameni care se ocupă. Nu m-am ocupat eu de asta. Eu, ca director, ca investitor, am făcut treaba mea. Am dat la oameni să rezolve mai departe, să-l cumpere şi aşa mai departe.

ZdG: Dar decizia de a construit pe acele terenuri cine a luat-o?

Adrian Lazu: Vă spun, din câte ştiu, acum nu se fac lucrări acolo. Eu nu văd să meargă. E ridicată o construcţie, dar nu se fac lucrări la moment.

Compania Kirsan este una din cele mai active companii de construcţii din R. Moldova. Ea a fost fondată în anul 2000. Actualul proprietar din acte al firmei este Sergiu Coman, iar administrator, Anatolie Novac.

Alte terenuri, alte companii de construcţii

Un alt teren din strada Trandafirilor, amplasat într-o zonă verde, care găzduieşte un teren de joacă neîngrijit, obţinut la licitaţie de „Valeria Stroi” SRL, a fost vândut pe 2 februarie 2016 către „Qube Construct” SRL. Firma a fost fondată cu doar o zi mai devreme, pe 1 februarie 2016.

După ce a trecut printr-o altă companie, în martie 2018, prin contract de societate civilă, lotul a ajuns la „Globalconstruct-Grup”, administrată de Vasile Ceban, unul dintre fondatorii companiei de construcţii „Vasigur Grup”, alături de fratele său, Igor. În luna iulie, reprezentanţii companiei au evitat să discute cu noi despre circumstanţele preluării terenului.

„Uitaţi-vă, eu chiar nu înţeleg despre ce-i discuţia. Sincer, nu pot să vă spun detalii acum. Lăsaţi un număr de contact, eu o să-i transmit şi o să vă apeleze”, ne-a zis Igor Ceban, pe care l-am găsit la sediul companiei.

Sediul companiei de construcții „Vasigur Grup”

Pentru că nu am fost contactaţi, a doua zi, am revenit la sediul companiei, unde l-am zărit pe unul dintre fondatori, coborând de la volanul unui automobil de lux. Acesta a intrat într-un bloc alăturat, dar angajaţii săi ne-au comunicat că ar fi plecat.

Reprezentant „Vasigur Grup”: De la ZdG, da? Dvs aţi mai sunat mai devreme, da?
ZdG: Da, am sunat şi mai înainte, am vorbit şi ieri. El a zis că o să ne sune şi nu a mai sunat.
Reprezentant „Vasigur Grup”: Ok, am să-i spun.

Nu am fost însă contactaţi. Abia la început de septembrie, după ce ZdG a realizat un material video la subiectul licitaţiilor cu terenuri, Vasile Ceban s-a arătat nemulţumit că în video au apărut imagini cu el şi cu fratele său. Acesta a precizat că nici el, nici fratele său nu cunosc istoricul terenurilor pentru care au semnat contracte de societate civilă şi că, la toate întrebările legate de legalitatea tranzacţiilor, ar trebui să ne adresăm la proprietarii loturilor.

Un alt lot comercializat la cea de-a doua licitaţie, amplasat pe strada Kiev, în coasta unei zone verzi, pe un teren de joacă din perioada sovietică, după ce a fost adjudecat de „Sergconstruct-Lux”, a fost vândut soţilor Vadim şi Victoria Vasiliţa. Aceştia au domiciliul într-o casă de la Ciorescu, mun. Chişinău, înregistrată pe numele tatălui Victoriei. Rudele lor ne-au spus că cei doi ar fi plecaţi din R. Moldova.

Proiecte imobiliare pe un ha de teren din Parcul-Pădure Râşcani

În schema de acaparare a terenurilor publice a ajuns şi aproape un hectar din Parcul-Pădure Râşcani. La licitaţie, terenul a fost adjudecat de „Valeria-Stroi” SRL pentru suma oficială de 1,5 milioane de lei.

În ianuarie 2015, la scurt timp după ce a fost vândut la licitaţie, terenul şi-a schimbat, din nou, proprietarul. 81% au ajuns în proprietatea lui Stanislav şi Irina Manughevici, prieteni de familie cu avocatul Sergiu Goţonoga, iar 19% – în proprietatea lui Sergiu şi Nelea Alexandrov. În decembrie 2015, cota familiei Alexandrov a fost împărţită în şapte loturi pentru construcţia caselor.

Mai târziu, prin contracte de societate civilă, şi aceste terenuri au ajuns la „Globalconstruct-grup”, fondată de proprietarul Companiei „Vasigur-Grup”. Lotul mare, cumpărat de familia Manughevici, a fost vândut, în februarie 2016, către „Qube Construct” SRL.

În urmă cu aproape 10 ani, terenul din Parcul-Pădure Râşcani fusese îngrădit de o familie din Chişinău care, după ce a obţinut autorizaţii de la Pretură, a amenajat acolo un teren de joacă pentru copii, cu sprijinul firmei „Damanto Group”.

Parcul-Pădure Râşcani, de pe str. Mihail Sadoveanu

Soţii Nicolae şi Larisa Ţurcan au încercat să obţină terenul în arendă, dar autorităţile le-au respins cererea, pe motiv că parcul nu poate fi vândut sau închiriat. Ulterior, aceştia s-au judecat cu Primăria, care susţinea că terenul a fost ocupat ilegal.

Iniţial, familia Ţurcan a pierdut şi a fost obligată să demoleze gardul din jurul terenului, ulterior, însă, printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, actul prin care un executor judecătoresc urma să-i evacueze din parc a fost anulat, ei continuându-şi, astfel, activitatea.

„Vom lupta pentru spaţiile verzi”

Nicolae Țurcan, aflat în litigiu cu proprietarii din acte ai terenului, spune că aceștia nu se prezintă la ședințele de judecată

După ce terenul a fost vândut la licitaţie, familia Ţurcan riscă să rămână şi fără afacere, şi fără banii investiţi. Noii proprietari au intentat acţiuni în judecată împotriva familiei Ţurcan, procese care se mai află pe rol în instanţele de judecată.

„Ei au venit şi au fluturat cu documentele că noi lucrăm pe terenul lor, că ei sunt proprietari. Apoi au început să ne dea în judecată. Noi apăream la judecată, dar ei nu veneau. Nu ţin minte ca ei să fi fost ei prezenţi la vreo judecată. Ei se judecă numai prin procuri, cereri de judecare în lipsă”, spune Nicolae Ţurcan, reprezentant al „Damanto Group”.

Acesta susţine că noii proprietari ai terenului şi-au arătat intenţia de a construi vile şi blocuri de locuit în locul parcului pentru copii.

„Ne-au adus un jurnal cu macheta clădirii, cum arată, pe teritoriul acesta. Unul dorea o clădire cu 16 etaje. Celălalt, Alexandrov, a vrut iniţial să ridice trei case cu şapte etaje, apoi s-a răzgândit şi vrea să ridice şase vile. Nici vile nu are dreptul să construiască acolo. Aici îi parc”, zice Nicolae Ţurcan, admiţând că, în această afacere, sunt implicate persoane importante. „Nu pot să spun precis, dar se vede că-i mâna la mai de sus. Oamenii simpli nu pot să-şi permită aşa ceva”, crede bărbatul.

Larisa Țurcan, fondatoare „Damato Grup”, firma care administrează terenul de joacă pentru copii din str. Sadoveanu, sectorul Ciocana

„În 2013, a parvenit o dispoziţie a primarului Chirtoacă, precum că urgent trebuie de scos gardul şi de evacuat parcul copiilor, deoarece acest teren ar fi fost vândut la licitaţie, mai departe urmând să fie construite blocuri locative, în care oamenii investiseră deja”, povesteşte şi Larisa Ţurcan, fondatoarea şi administratoarea „Damanto Group”.

„Vom lupta pentru spaţiile verzi, că spaţiile verzi au dreptul să fie multe. Trebuie să replantăm arborii… Sectorul Ciocana a rămas fără zonă verde. Era stadion – a fost deja distrus. A mai rămas acest parc. Vom lupta împreună cu toate mamele, cu toată lumea. Cred că guvernanţii trebuie să analizeze toate nelegiuirile astea. Spaţiile verzi trebuie păstrate”, zice Larisa Ţurcan.

Explicaţiile familiei Alexandrov

Numele lui Sergiu şi Nelea Alexandrov, coproprietarii terenului din strada M. Sadoveanu, au ajuns în spaţiul public după ce, prin intermediul „Vanadium” SRL, au construit o anexă a unui local, chiar pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Sergiu şi Nelea Alexandrov locuiesc într-o casă din Chişinău, primită prin moştenire. Sergiu este fost ofiţer de investigaţii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar Nelea – medic ginecolog în cadrul unui spital din Chişinău. În 2017, ei au cerut instanţei de judecată dreptul de a construi în parc. Solicitarea, însă, le-a fost respinsă, dar procesele de judecată continuă.

La început de iulie, 2018, l-am surprins pe Sergiu Alexandrov în preajma casei sale la volanul unui BMW X5. Deşi a văzut că-l filmăm şi că i-am făcut semn să oprească, acesta şi-a continuat drumul, evitând o discuţie cu noi.

Ulterior, însă, în septembrie, ne-am întâlnit cu Sergiu şi Nelea Alexandrov la redacţia ZdG. Acesta ne-a declarat că, atunci când a cumpărat terenul, nu ştia detalii despre istoricul său şi că a procedat legal, fiind un cumpărător de bună credinţă.

Fiica fondatoare – tatăl reprezentant prin procură. „Oare chiar nu aveţi altceva cu ce vă ocupa?”

Doina și Dorin Cebanu, fondatoarea și administratorul firmei „Qube Construct” SRL
care a fost implicată în schema cu terenuri publice din Chișinău

„Qube Construct”, cealaltă coproprietară a terenului din strada M. Sadoveanu, a fost fondată pe 1 februarie 2016, de către Doina Cebanu, o tânără care pe atunci avea 23 de ani. Ea este fiica lui Dorin Cebanu, fost şef de pichet la Serviciul de Grăniceri în anii 2001-2005. În 2010 şi în 2014, el a candidat pe listele Partidului Popular Creştin Democrat la alegerile parlamentare, fără a ajunge în Parlament.

Cebanu a fost anterior implicat şi în afacerea „Eventis Mobile”, firmă care a gestionat operatorul de telefonie mobilă cu acelaşi nume, retras, între timp, de pe piaţă. Unul dintre avocaţii firmei „Eventis” a fost chiar Sergiu Goţonoga, care, în schema cu terenuri, reprezenta Asociaţia „Cuvântul de Onoare”.

„Nu pot să vă răspund la nicio întrebare. Ştiu că este dosar penal, dar o persoană se ocupă în baza procurii. Eu sunt în decret (n.r.: concediu de maternitate). N-am nicio treabă. În baza procurii, o persoană se ocupă. Tatăl meu se ocupă de asta. Pot să vă dau numărul de telefon şi el o să vă răspundă la întrebări”, ne-a zis Doina Cebanu, pe care am găsit-o la poarta casei din s. Dănceni, Ialoveni.

„Da, pe Sergiu Goţonoga îl cunosc. Am făcut practica la el. Dar el nu are vreo tangenţă cu deschiderea firmei”, susţine Doina.

Dorin Cebanu, tatăl Doinei, a refuzat o întâlnire cu noi pentru a discuta despre circumstanţele prin care a ajuns să fie implicat în schema cu terenuri.

„Oare chiar nu aveţi altceva cu ce vă ocupa? N-aveţi ce scrie acum? Uitaţi-vă ce istorie-i în ţară. Scrieţi măcar ce se face în ţară nu pe mine acum să mă scobiţi…. Punctul meu de vedere este că am făcut totul legal, absolut totul legal. Am fost verificat la toate instanţele şi toate instanţele şi-au expus părerile. Eu n-am fost un escroc şi n-am făcut nimic. Eu am plătit bani reali şi am cumpărat. Atât. Asta vă aranjează?”, ne-a zis Cebanu la telefon.

Evelina Marianciuc şi-a recuperat licenţa de executoare judecătorească

Evelina Marianciuc, executoarea judecătorească care a organizat primele două licitaţii, continuă să exercite această funcţie. În 2015, Colegiul Uniunii Executorilor Judecătoreşti i-a retras licenţa pe o perioadă de şase luni. Instanţele de judecată i-au anulat însă sancţiunea.

Marianciuc a refuzat să discute cu noi despre implicarea sa în organizarea licitaţiilor, pe motiv că nu ar avea dreptul să o facă. „Din procedura de executare noi nu eliberăm nicio informaţie”, ne-a spus Marianciuc, după care ne-a închis telefonul. Conform informaţiilor oferite de Procuratura Anticorupţie, Evelina Marianciuc nu are niciun statut procesual în dosarele gestionate la subiectul licitaţiilor cu terenuri.

Versiunea video a materialului poate fi văzută AICI

Vă amintiţi despre comunicatele de presă ale Primăriei Chişinău din anii 2016-2017, prin care instituţia invoca deposedarea sa de 20 de loturi de teren în urma unor licitaţii organizate de către executorul judecătoresc Iacob Miron? ZdG a scris, atunci, despre acest caz.

Licitaţia din 13 ianuarie 2016 a fost cea de-a treia organizată de executori judecătoreşti pentru terenurile municipalităţii, dar şi cea mai importantă, fiind comercializate cel puţin 20 de loturi.

În urma comunicatelor Primăriei şi a investigaţiilor ZdG, Procuratura Anticorupţie s-a autosesizat şi a deschis dosare penale. Încet-încet, însă, subiectul a intrat într-o zonă a uitării, iar opinia publică nu a mai fost informată despre mersul anchetelor penale.

ZdG a constatat că acestea bat pasul pe loc. Între timp, în linişte, actorii schemei au continuat implementarea acesteia şi, cu suportul instanţelor de judecată, au dus-o la bun sfârşit: de pe terenuri au fost scoase sechestrele aplicate anterior, iar loturile au fost înstrăinate unor firme din zone offshore, reprezentate de cetăţeni ai R. Moldova.

Licitaţie organizată de executorul Miron pentru 20 de loturi

Executorul judecătoresc Iacob Miron

Cea de-a treia licitaţie pentru bunurile publice a început în decembrie 2015, atunci când executorul judecătoresc Iacob Miron a preluat spre executare silită de la alt executor, Evelina Marianciuc, încheierea emisă de judecătorul Iurie Ţurcan în octombrie 2013 prin care se dădea undă verde organizării unor astfel de licitaţii.

La 22 decembrie 2015, Miron a publicat într-un ziar de anunţuri informaţia despre organizarea unei licitaţii pe data de 13 ianuarie 2016. Atunci urmau să fie vândute 20 de loturi, la preţuri cadastrale care variau între 48 de mii şi 1 milion de lei.

La fel ca şi la primele două licitaţii, preţurile terenurilor erau de câteva zeci de ori mai mici decât cele de piaţă. Materiale video şi audio din acea perioadă arată că executorul judecătoresc, Iacob Miron, ar fi îngrădit mai multor persoane participarea la acea licitaţie.

La licitaţia din 13 ianuarie 2016, trei firme anonime, fără activităţi în domeniul imobiliar, au cumpărat, la preţuri de chilipir, 20 de terenuri, toate fiind în gestiunea Primăriei mun. Chişinău, instituţie care, oficial, nu a cunoscut despre organizarea acestor licitaţii.

Conform procesului-verbal, la licitaţie au participat şase firme, reprezentate de doar trei persoane fizice. Asta pentru că fiecare persoană a reprezentat câte două firme. Doar trei companii au câştigat terenuri: „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alexcredit”. În august 2016, judecătoarea Angela Catană a decis ca acele terenuri să fie înregistrate la Cadastru pe numele noilor proprietari.

Terenuri de joacă, scuaruri şi bucăţi de parcuri

Șase terenuri de joacă pentru copii, vândute la licitațiile organizate de Iacob Miron, au ajuns în proprietatea unor firme offshore din Insulele Marshall și Marea Britanie

ZdG a localizat toate cele 20 de loturi. Reporterii au ajuns la faţa locului pentru a vedea unde sunt amplasate şi care e soarta lor acum, la doi ani şi jumătate de la desfăşurarea licitaţiei. Astfel am constatat că, pe şase din cele 20 de loturi, acum se mai află terenuri de joacă pentru copii. Ele sunt amplasate în sectoarele Botanica, Râşcani şi Buiucani.

Unii locuitori ai acestor zone cunosc că terenurile de joacă unde au crescut copiii şi nepoţii lor sunt vândute. Nu-şi imaginează însă că, vreodată, acolo ar putea să apară şantiere. Ei sunt decişi să lupte împotriva aspiraţiilor imobiliare ale celor care le-au acaparat.

Celelalte 14 terenuri vândute la licitaţie reprezintă spaţii verzi, inclusiv zone de parcuri şi scuaruri, multe dintre ele amplasate în zona centrală a Chişinăului.

Ţintă a vânătorilor de terenuri au ajuns, printre altele, loturi amplasate pe str. Ismail, Bănulescu-Bodoni şi Sciusev, dar şi 10 ari din preajma sediului Judecătoriei Chişinău de la intersecţia str. Serghei Lazo şi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26 de ari din str. Bogdan Voievod, teren pe care, parţial, este amplasată Biserica „Sf. Mucenic Valeriu” sau 65 de ari din parcul din str. Trifan Baltă.

Companiile care au „câştigat” cele 20 de loturi

Cele trei companii care şi-au adjudecat în prima instanţă terenurile au un istoric sumbru. „Tehnoserv-Prim” a fost fondată la Bălţi, însă în noiembrie 2015, cu doar două luni înainte de organizarea licitaţiei, firma a fost vândută unui tânăr care avea atunci 21 de ani, Serghei Zlatin.

Acesta locuia cu familia sa într-un apartament modest din str. Sarmizegetusa, acolo unde a fost transferată şi adresa juridică a companiei. Proprietarul locuinţei, tot el bunelul lui Serghei Zlatin, nu cunoaşte nimic despre „afacerile” nepotului, precizând că acesta lucrează ca un simplu muncitor la o companie de reparare a automobilelor.

La licitaţie, „Tehnoserv-Prim” a fost reprezentată de Oleg Lucanov. Acesta a reprezentat şi firma „Profi-Star”, fondată de Elena Proscurina în 2009, dar înregistrată într-un apartament care aparţine unei rude de-a lui Lucanov.

Oleg Lucanov are 44 de ani, iar conform informaţiilor publice, în 2011, a încercat să devină executor judecătoresc, dar cererea de participare la concurs i-a fost respinsă. „Eu nu ştiu despre ce vorbiţi”, ne-a zis Elena Proscurina şi a închis telefonul, atunci când am abordat-o la subiect.

„Cred că dvs nu sunaţi unde trebuie. Dvs vedeţi lucrurile puţin altfel, cu totul greşit, de asta nu văd sensul să mă întâlnesc cu dvs. Nu am nicio pretenţie la dvs ca persoană. Eu nu vă datorez nimic, dvs mie cu atât mai mult nu-mi datoraţi nimic. Ce ţine de activitatea dvs, vă spun sincer – faceţi absolut incorect. Eu aş fi făcut puţin altfel în multe momente, dar n-am să vă învăţ cum să vă faceţi munca”, ne-a reproşat Oleg Lucanov, refuzând să se întâlnească pentru o discuţie despre circumstanţele în care a ajuns să fie implicat în vânătoarea de terenuri.

„Alexcredit”, o altă companie care a obţinut terenuri la ultima licitaţie, este înregistrată la Răzeni, raionul Ialoveni, pe numele lui Andrei Ulmanu. În ultimii ani, proprietarul ei a fost acţionat de mai multe ori în judecată pentru datorii de sute de mii de lei şi a părăsit ţara. Nici vecinii, nici reprezentanţii autorităţilor publice locale nu cunosc locul exact al aflării lui Andrei Ulmanu.

Tranzacţiile cu firme din Marea Britanie

Ulmanu, împreună cu reprezentanţii celorlalte trei companii, sunt doar câteva piese din puzzle-ul licitaţiilor dubioase pentru terenuri publice. Cele trei companii care şi-au adjudecat prin licitaţii 20 de loturi au fost simpli intermediari. Or, din 2016 şi până în 2018, pe hârtie, cele 20 de loturi şi-au schimbat repetat proprietarii.

Iniţial, opt terenuri au ajuns la „Heroic Global”, înregistrată în Marea Britanie, iar celelalte 12 loturi au ajuns la „Alfa-Spirit-Grup”, administrată de Dorin Cebanu, omul din spatele firmei „Qube Construct”, o companie implicată în primele două licitaţii cu terenuri, la care ne vom referi mai târziu.

La câteva zile de la aceste tranzacţii, 10 terenuri au fost vândute altei companii înregistrate în Marea Britanie, „Fuerte Grup”. Un singur lot a ajuns la o firmă din R. Moldova – „M.M.M.” SRL.

Ulterior, în mai 2018, 11 terenuri au fost vândute altor firme offshore. Nouă dintre ele au fost înregistrate pe numele „Grigorion” LTD de pe insulele Marshall, din Oceanul Pacific, iar două – pe firma „International Apex Media”. Celelalte nouă terenuri au rămas în proprietatea vechilor stăpâni, ascunşi şi ei în zone offshore.

11 terenuri scoase de sub sechestru şi vândute în ins. Marshall

Ultimele tranzacţii au fost posibile după ce, la început de 2018, Judecătoria Chişinău şi Curtea de Apel (CA) Chişinău au admis cererea depusă de companiile „Grigorion” LTD şi „International Apex Media” împotriva Procuraturii Anticorupţie, cerând scoaterea de sub sechestru a 11 din cele 20 de terenuri. Companiile şi-au motivat demersul prin faptul că, atunci când au cumpărat loturile, nu ştiau că acestea erau sub sechestru.

În prima instanţă, decizia de scoatere de sub sechestru a celor 11 terenuri a fost luată de judecătorul Petru Harmaniuc, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, despre care presa a scris că a emis mai multe hotărâri controversate încă pe timpul când activa la Curtea de Apel Economică şi că a intrat în vizorul SIS pentru că ar fi emis hotărâri suspecte în detrimentul statului, favorabile unor grupări de interese financiare.

Despre Petru Harmaniuc ZdG a scris că este proprietarul unei case de locuit cu mansardă la Stăuceni, mun. Chişinău, care valorează câteva milioane de lei. Potrivit datelor de la „Cadastru”, Petru Harmaniuc avea 18 ani când a cumpărat terenul de la Stăuceni. Acesta şi-a construit casa pe acel teren, iar în 2012 a făcut recepţia finală a întregului imobil.

De ce terenurile au fost scoase de sub sechestru?

În instanţă, Procuratura Anticorupţie era reprezentată de procurorul Alexandru Găină. Acesta a cerut ca solicitările companiilor nerezidente să fie respinse, iar în proces să fie antrenată şi Primăria Chişinău.

Judecătorul Harmaniuc i-a respins demersul şi l-a admis, integral, pe cel al companiilor „Grigorion” LTD şi „International Apex Media” împotriva Procuraturii Anticorupţie, considerând că ar lipsi „circumstanţe certe ce ar demonstra caracterul ilicit al dobândirii bunurilor imobile”.

Totodată, instanţa de judecată a constatat că, „la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare, notarul a verificat Registrul bunurilor imobile în sensul existenţei unor interdicţii privind înstrăinarea acestor bunuri, nefiind depistată vreo interdicţie în acest sens”.

Cum a fost posibil ca, deşi terenurile erau parte a aceluiaşi dosar penal, pe ele să nu fie aplicat sechestru? Procuratura Anticorupţie a dispus ca pe cele 20 de terenuri să fie aplicat sechestru la 12 ianuarie 2018. Fiind zi de vineri, din motive necunoscute, angajaţii de la Cadastru au introdus restricţia în baza de date abia luni, 15 ianuarie 2018. Tot luni, 15 ianuarie, „Heroic Global” şi „Fuerte Group” au semnat contractele de vânzare/cumpărare pentru 11 loturi cu firmele „Grigorion” LTD şi „International Apex Media”.

Acest fapt l-a admis, în instanţa de judecată, şi reprezentantul Procuraturii Anticorupţie, precizând că, „deşi autorizarea demersului aplicării sechestrului a fost dispusă la 12 ianuarie 2018, aceasta a fost în zi de vineri, iar aplicarea efectivă a sechestrului penal asupra bunurilor imobile menţionate, prin prezentarea materialelor la organul cadastral, a fost realizată abia luni, 15 ianuarie 2018”.

Astfel, judecătorul Harmaniuc a ajuns la concluzia că cele două offshoruri sunt posesori de bună credinţă ai terenurilor.

Judecătoarea care a avut o opinie separată

Şi la CA Chişinău cele două companii au obţinut câştig de cauză. Judecătorii Vladislav Clima şi Anatol Pahopol le-au dat dreptate, iar terenurile au fost scoase de sub sechestru şi înregistrate pe numele noilor proprietari.

Judecătoarea Veronica Negru, care a făcut parte din complet, a avut o opinie separată, considerând greşită decizia colegilor săi. Negru a menţionat, în opinia sa separată, că, deşi cele două offshoruri s-au adresat în judecată invocând că li se încalcă dreptul de proprietate asupra terenurilor procurate, de fapt, conform legislaţiei, „în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege”.

„Notez că, la caz, legea nu prevede excepţii, or, terenurile aflate sub sechestru au fost procurate în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între două persoane juridice. Respectiv, dreptul de proprietate asupra terenurilor urma a fi dobândit de către reclamanţi în momentul înregistrării în Registrul bunurilor imobile. La caz, în momentul prezentării la organul cadastral pentru a efectua înregistrarea contractului translativ de proprietate asupra terenurilor, reclamanţilor li s-a refuzat pe motiv că asupra bunurilor disputate, în temeiul încheierii şi mandatului judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, a fost aplicat sechestru, în cadrul urmăririi penale. Având în vedere că proprietatea poate fi apărată doar de către titularul acestui drept, iar în acest caz dreptul de proprietate al „Grigorion LTD” şi al „International Apex Media LTD” urma a fi dobândit din momentul înregistrării în Registrul bunurilor imobile, consider că cererile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru sunt neîntemeiate”, a argumentat Veronica Negru.

Reprezentantul firmei din ins. Marshall: „Nu-mi daţi vă rog aşa întrebări şi… Daţi-mi vă rog pace”

În instanţa de judecată, Ion Grigoraş, reprezentantul „Grigorion LTD”, nu s-a prezentat, în timp ce „International Apex Media” a fost reprezentată de avocatul Ion Luncan.

Acesta a refuzat să discute cu noi la subiect. „Eu, în cazul de faţă, mă scuzaţi, dar nu pot să mă expun. În primul rând, nu am împuternicire de la clientul meu ca să vorbesc. Vă rog frumos, nu insistaţi cu întrebări pentru că nu pot să vă dau răspunsuri. Am şi eu un secret profesional pe care sunt obligat să-l respect. Voi încerca să fac legătura cu clientul meu în limita posibilităţilor pe care le am”, ne-a zis Luncan, când l-am întrebat cine e clientul său şi dacă ne poate face legătura cu el.

Cele patru companii offshore implicate în schema cu terenuri din Chişinău sunt reprezentate de cetăţeni ai R. Moldova. Doi dintre ei au refuzat să discute subiectul. Ion Grigoraş, reprezentantul „Grigorion” LTD din insulele Marshall, locuieşte în comuna Grătieşti. Şi el, şi soţia sa nu au firme în R. Moldova, iar vecinii îl descriu ca pe un om simplu. Numărul său de telefon îl găsim în mai multe anunţuri prin care se comercializează şi repară maşini.

Dialog cu Ion Grigoraş, reprezentantul companiei „Grigorion” LTD

Ion Grigoraș, reprezentantul în R. Moldova al firmei „Grigorion LTD”

ZdG: Sunteţi, în R. Moldova, reprezentantul companiei Grigorion LTD, care a cumpărat mai multe terenuri.
I.G.: Aşa, da.
ZdG: Putem discuta cu dvs la acest subiect?
I.G.: Eu nu sunt pe loc.
ZdG: Nu sunteţi în ţară sau nu sunteţi acasă? Că noi suntem la dvs, la Grătieşti.
I.G.: Eu nu sunt acasă.
ZdG: Dar putem stabili o altă zi, ca să ne întâlnim?
I.G.: Nu ştiu, nu ştiu…
ZdG: Ştiţi că aceste terenuri au fost vândute la o licitaţie, dosar penal, primăria a acuzat diferiţi executori judecătoreşti, că erau terenurile primăriei.
I.G.: Aşa.
ZdG: Adică cunoaşteţi subiectul…
I.G.: Da, da, da.
ZdG: E firma dvs sau reprezentaţi pe cineva?
I.G.: Nu, nu, nu. E firma mea, da.
ZdG: Şi dvs aţi luat terenurile conştient că este dosar penal?
I.G.: Dvs, ascultaţi-mă, nu-mi daţi vă rog aşa întrebări… Daţi-mi vă rog pace că eu sunt ocupat.
ZdG: Să vă sun în altă zi?
I.G.: Nu mă deranjaţi, vă rog. Eu nu am timp. Cinstit. Nu vă pot da acum, la moment, niciun răspuns. Vă rog, scuzaţi!

Reprezentanta altei companii offshore: „Am să vă sun când am să pot”

Elena Mâţu reprezintă, în R. Moldova, compania „International Apex Media”. Ea trăieşte în Chişinău, într-un apartament modest de 60 de metri patraţi dintr-un bloc vechi, din perioada sovietică, acolo unde am şi găsit-o. Nici ea nu deţine afaceri în R. Moldova şi, la fel ca Ion Grigoraş, a refuzat să discute cu noi.

Dialog cu Elena Mâţu, reprezentanta companiei „International Apex Media”

Elena Mâțu, reprezentantul în R. Moldova al firmei „International Apex Media”

E.M.: Scuzaţi, la mine copilu-i bolnav. Nici nu am posibilitatea să stau de vorbă cu dvs. Stă în pat, bolnav.
ZdG: Înţeleg, îmi puteţi da un număr de telefon, ca să discutăm mai târziu sau cum să facem?
E.M.: Da… staţi să iau eu numărul dvs şi vă sun după ce se va însănătoşi copilul.
ZdG: Bănuiesc că nu-i compania dvs asta? Sau e a dvs?
E.M.: Dar de ce nu-i a mea?
ZdG: Dar ştiţi că terenurile respective au fost obţinute printr-o licitaţie dubioasă organizată de Evelina Marianciuc, a fost pus sechestru, e dosar penal?
E.M.: Clar că ştiu… Eu vă sun când o să am posibilitate
ZdG: Nu vreţi să vorbiţi cu noi?
E.M.: Eu n-am posibilitatea, la mine copilul stă cu febră mare.
ZdG: Puteţi să ne lăsaţi numărul dvs de telefon?
E.M.: Am să vă sun când am să pot.

Două terenuri au ajuns la o companie fondată anterior de firma lui Plahotniuc

Solicitată la subiect, Procuratura Anticorupţie doar ne-a informat despre faptul că 11 din cele 20 de terenuri au fost scoase de sub sechestru prin hotărâri judecătoreşti, fără a ne oferi detalii despre acţiunile ulterioare pe care urmează să le întreprindă.

Între timp, la 11 iulie 2018, „Grigorion” LTD a vândut două din cele nouă terenuri pe care le deţinea firmei „Grand Oil” SRL, companie care activează în domeniul petrolier, dezvoltând mai multe afaceri cu benzinării.

„Grand Oil” se află în proprietatea offshorului cipriot „Alkiniaco Investments Limited” şi are un capital social de 67,3 milioane de lei. Compania din Cipru este fondată şi administrată de un cetăţean cipriot, implicat în administrarea altor peste 20 de companii offshore.

„Grand Oil” SRL a fost înregistrată în R. Moldova în martie 2014, iar la fondare, înainte ca afacarea să ajungă în offshore, unul dintre proprietari a fost compania „Finpar Invest” SRL, care aparţine familiei controversatului politician, Vladimir Plahotniuc, preşedintele Partidului Democrat din Moldova.

Versiunea video a materialului poate fi văzută AICI

Asociaţia Obştească (AO) „Cuvântul de Onoare”, cea de la care a demarat schema de acaparare a terenurilor publice, are adresa juridică într-un oficiu din clădirea IPTEH din centrul Chişinăului, însă, de facto, în acel oficiu astăzi activează un birou de avocaţi.

În acte, preşedinte al Asociaţiei este Sergiu Topală, tot el coproprietarul unei firme care deţine două service-uri auto în Chişinău. În 2017 Sergiu Topală a apărut într-o emisiune internaţională dedicată automobiliştilor, fiind prezentat drept unicul proprietar al unui automobil Mini Cooper Clasic din R. Moldova.

El a refuzat o discuţie cu noi la subiectul licitaţiilor cu terenuri în care a fost implicată asociaţia pe care o conduce. „Nu discut la întrebarea asta”, ne-a spus acesta şi a închis telefonul.

Primele reacţii ale autorităţilor

Procurorul Oleg Sajin și avocatul Sergiu Goțonoga

Autorităţile din R. Moldova au reacţionat pentru prima dată la schema fraudelor cu terenuri publice în anul 2014. Atunci, Primăria a depus cerere de anulare a încheierii judecătorului Iurie Ţurcan, document care a stat la baza organizării licitaţiilor. Solicitarea i-a fost refuzată.

Tot în 2014, cazul a ajuns în atenţia procurorilor. În noiembrie, procurorul Oleg Sajin, care activa în cadrul secţiei financiar-economice a Procuraturii Generale, a dispus neînceperea urmării penale pe acest caz.

În paralel, procurorul Sajin şi avocatul Asociaţiei „Cuvântul de Onoare”, Sergiu Goţonoga, se lăsau fotografiaţi pe când erau împreună într-un local de lux din Chişinău. La scurt timp, procurorul a plecat din funcţie.

Ulterior, în anii 2016-2017, în acest caz s-a implicat şi Procuratura Anticorupţie, deschizând mai multe cauze penale în care erau vizaţi judecătorul Iurie Ţurcan, dar şi Sergiu Goţonoga, Dorin Cebanu, Oleg Lucanov sau reprezentanţii Asociaţiei „Cuvântul de Onoare”, care, potrivit procurorilor, ar fi acţionat concertat.

În actul de punere sub învinuire obţinut de ZdG, procurorii menţionau că grupul criminal ar fi fost condus de avocatul Sergiu Goţonoga.

„Învinuirea” avocatului Goţonoga

Oleg Lucanov

Sergiu Goţonoga a reprezentat interesele AO „Cuvântul de Onoare” în perioada iniţierii schemei de acaparare a terenurilor municipale, dar şi ulterior, în timpul organizării licitaţiilor de către executorii judecătoreşti Iacob Miron şi Evelina Marianciuc. În ordonanţa de punere sub învinuire a acestuia, obţinută de ZdG şi semnată de procurorul anticorupţie Alexandru Găină la 17 octombrie 2017, se spune că „în perioada 2013—2017, Goţonoga Sergiu, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor imobile, terenuri proprietate publică şi municipală, a constituit şi a condus un grup criminal organizat, constituit din membrii Lucanov Oleg, Cebanu Dorin şi alte persoane, pentru a comite infracţiuni de escrocherie în proporţii deosebit de mari”.

În aceeaşi ordonanţă se spune că Goţonoga, „exercitând funcţia de avocat, posedând cunoştinţe juridice, inclusiv în domeniul funciar şi tranzacţiilor cu terenuri, cunoscând procedura de executare a hotărârilor judecătoreşti, gestionând de facto activitatea AO «Cuvântul de Onoare»”, la sfârşit de 2013, a obţinut o hotărâre emisă ilegal de judecătorul Judecătoriei Chişinău, Iurie Ţurcan, prin care Consiliul Municipal Chişinău era obligat să organizeze licitaţii publice privind acordarea în arendă/locaţiune funciară/proprietate a terenurilor amplasate în Chişinău libere de grevări şi pretenţii ale terţilor. În baza acelei hotărâri, susţine procurorul, executorii judecătoreşti au demarat licitaţiile în urma cărora Primăria Chişinău a fost deposedată de zeci de terenuri.

Trei „vânători” de terenuri, reţinuţi, apoi eliberaţi

Între timp, dosarele penale în care este investigată schema cu terenuri publice bate pasul pe loc.

Astăzi, în judecată, se examinează doar dosarele fostului judecător Iurie Ţurcan, de la încheierea căruia au început licitaţiile, şi dosarul în care e vizat executorul judecătoresc Iacob Miron.

Dosarul lui Iurie Ţurcan este pe rol la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, fiind examinat în absenţa pârâtului care, între timp, a decedat. Dosarul se examinează din amânare în amânare. Recent, a fost schimbat şi judecătorul care îl gestiona, cercetarea judecătorească fiind reluată.

Încă în 2016, mai multe materiale originale din dosare au fost pierdute, iar o parte din ele, ulterior, au fost reconstituite printr-o încheiere judecătorească. Mai târziu, justiţia a reuşit să anuleze şi încheierea judecătorului Iurie Ţurcan, de la care a pornit schema cu terenuri.

Sergiu Topală este, în acte, președintele Asociației „Cuvântul de Onoare”, cea de la care a pornit schema acaparării terenurilor publice

În aprilie 2017, trei persoane implicate în dosarul schemei cu terenuri au ajuns după gratii: Oleg Lucanov, executorul judecătoresc Iacob Miron şi preşedintele Asociaţiei „Cuvântul de Onoare”, Sergiu Topală.

Ulterior, însă, toţi au fost eliberaţi. De atunci, opinia publică nu a mai fost informată despre rezultatele anchetelor penale.

Procuratura Anticorupţie refuză să discute, în faţa camerei, despre dosarele din gestiune

ZdG a încercat de mai multe ori să discute cu reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie despre soarta actuală a dosarelor care au legătură cu licitaţiile pentru terenurile publice.

Prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituţiei, Procuratura Anticorupţie ne-a transmis că „un interviu video despre dosarele respective nu vă vom putea oferi, din moment ce dosarele sunt la faza urmăririi penale sau pe rolul instanţei de judecată, iar figuranţii beneficiază de prezumţia nevinovăţiei”.

Într-un răspuns pe care l-am primit în scris ni s-a comunicat că Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală în trei cauze care au legătură cu schema deposedării Primăriei Chişinău de terenuri.

Într-o cauză penală pornită la 6 ianuarie 2017 pe fapte de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi de abuz de serviciu se investighează acţiunile ilicite soldate cu deposedarea Primăriei Chişinău de dreptul de proprietate asupra terenurilor proprietate publică şi municipală.

Procurorii susţin că, în cadrul urmării penale, au fost efectuate un şir de acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţie, fapt ce a permis punerea sub învinuire a şase persoane, fiindu-le incriminată săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 190 alin.(5) şi art. 335 alin. (3), Cod penal. În acelaşi document am fost informaţi că doar şase dintre „vânătorii de terenuri” au statut de învinuit sau sunt trimişi în judecată: Dorin Cebanu, Sergiu Alexandrov, Ghenadie Moraru, Sergiu Topală, Oleg Lucanov şi Iacob Miron.

În acelaşi răspuns suntem informaţi că „angajaţii Primăriei Chişinău, la moment, careva calitate procesuală în cadrul cauzei penale nominalizate nu deţin”, dar şi că „în continuare, în cadrul urmăririi penale se întreprind toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, inclusiv caracterul şi circumstanţele înstrăinării, efectuării tranzacţiilor cu terenurile în litigiu, precum şi de a evidenţia atât circumstanţele care dovedesc vinovăţia persoanelor implicate, cât şi cele care le dezvinovăţesc, precum şi circumstanţe care agravează sau atenuează răspunderea acestora”.

Procuratura: În realitate, licitaţia din 13 ianuarie 2016 nu a avut loc

Totodată, Procuratura Anticorupţie ne-a anunţat că a finalizat urmărirea penală şi a deferit justiţiei o cauză penală în privinţa executorului judecătoresc Iacob Miron, pe faptul falsului în acte publice – „introducerea intenţionată a datelor denaturate în procesul-verbal privind pretinsa desfăşurare a licitaţiei din 13 ianuarie 2016 cu adjudecarea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate municipală şi publică în număr de 20 de terenuri din Chişinău, unor întreprinderi autohtone. În realitate, careva licitaţie la 13 ianuarie 2016, de către executorul judecătoresc Iacob Miron nefiind petrecută”, se spune în răspunsul Procuraturii Anticorupţie.

Un alt dosar pe care procurorii afirmă că-l gestionează a fost pornit la 11 octombrie 2016 pe faptul escrocheriei, adică dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înşelăciune şi abuz de încredere, de un grup criminal organizat, în proporţii deosebit de mari.

În acest dosar, „la 2 mai 2017, în privinţa lui Goţonoga Sergiu, a fost emisă o ordonanţă de punere sub învinuire pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 190 alin. (5) şi art. 310 alin. (1), Cod penal al R. Moldova, iar la 15 mai 2017 Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a emis încheiere de aplicare a măsurii preventive – arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile din momentul reţinerii, fiind anunţat în căutare internaţională. Potrivit informaţiei parvenite de la autorităţile de drept din Italia, învinuitul Goţonoga a fost reţinut pe teritoriul Italiei. Careva decizie finală privind extrădarea acestuia sau refuz, în adresa autorităţilor R. Moldova până la moment nu au parvenit”, susţin reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie, într-un răspuns pe care l-am primit în iulie 2018.

Participanții la una dintre ședințele de judecată în dosarul fostului judecător Iurie Țurcan

În final, cu referire la dosarul în care este vizat ex-judecătorul Iurie Ţurcan, Procuratura Anticorupţie susţine că „în pofida faptului că ex-judecătorul I. Ţurcan a decedat, cauza penală în privinţa lui şi a altor două persoane se află la examinare la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Pe partea ce ţine de Ion Ţurcan nu este posibilă încetarea examinării, din moment ce nu a fost recuperat prejudiciul cauzat prin infracţiune, iar pe bunurile lui Ţurcan sunt aplicate sechestre. În astfel de circumstanţe, încetarea pe temei de reabilitare nu este aplicabilă. Totodată, succesorii lui Ion Ţurcan au încheiat un contract de asistenţă juridică pentru a le fi reprezentate în continuare interesele în judecată”, precizează Procuratura.

În Italia, prin regiunea transnistreană

În prezent, Sergiu Goţonoga, prezentat de procurori drept „capul grupării criminale”, se află în Italia, unde a fugit, mai mult sau mai puţin întâmplător, cu puţin timp înainte ca procurorii să facă reţineri pe cazul licitaţiilor cu terenuri publice.

Din „Raportul cu privire la informaţia constatată în cadrul urmăririi penale”, întocmit în octombrie 2017 de ofiţerul de urmărire penală din cadrul CNA, Adrian Lupăcescu, rezultă că Sergiu Goţonoga a părăsit R. Moldova prin zona transnistreană în februarie 2017. A ajuns în Ucraina, apoi în România, fiind transportat de un prieten de-al său, Alexandru Morcov, cu un automobil Audi A6. Soţia lui Goţonoga, Olga, şi copilul acestora, au fost transportaţi în România pe 26 februarie 2017, cu un BMW X5 la volanul căruia se afla Dorin Cebanu, administratorul Qube Construct, firmă implicată în schema cu terenuri.

Ulterior, din România, soţii Goţonoga au ajuns în Italia. Din informaţiile acumulate în cadrul urmăririi penale, obţinute de ZdG, rezultă că Dorin Cebanu, după ce a transportat automobilul şi persoanele apropiate lui Goţonoga în România, a revenit în R. Moldova pe 27 februarie 2017, prin punctul de trecere al frontierei Albiţa-Leuşeni, ca pasager al automobilului Audi A6, condus de Alexandru Morcov, cel care-l scosese din ţară pe Goţonoga prin regiunea transnistreană.

Goţonoga: Folosirea unor lacune de drept este o crimă sau o problemă a legiuitorului?

Sergiu Goțonoga – avocatul cu 11 terenuri în Chișinău

În timp ce autorităţile anunţă că îl caută pe Sergiu Goţonoga, noi l-am găsit, în luna iulie curent, printr-un simplu email. În timpul discuţiei, acesta a lăsat de înţeles că, în cazul acaparării terenurilor publice, s-a acţionat legal, fiind folosite doar breşele din legislaţia R. Moldova.

„Sunt sigur că ştiţi că nici Procuratura, nici Primăria, nici Uniunea Executorilor şi nici dvs. nu puteţi califica nici un fel de act sub aspectul „legal/ilegal”. Asta se numeşte prezumţia nevinovăţiei. Doar instanţa de judecată, preferabil una internaţională, fie dintr-un stat cu democraţia şi independenţa justiţiei mai avansată. Cum credeţi, aplicarea prevederilor legale referitoare la expunerea bunurilor la preţul normativ e problema celor care aplică legea sau a celor care fac legea? Cum credeţi, operarea şi folosirea unor lacune de drept e o crimă sau, totuşi, o problemă a legiuitorului? Da, am fost reţinut în Italia, însă instanţele de judecată italiene, în corectitudinea cărora sper că nu aveţi dubii, au refuzat solicitarea de extrădare pentru că pretinsele „crime”, despre care, apropo, vreţi sa scrieţi şi voi, de fapt sunt relaţii civile – iar învinuirile penale aduse nu au suficient fundament. Asta fiind opinia unei justiţii independente”, ne-a transmis Goţonoga.

Un teren adjudecat la licitaţie se vinde cu aproape un milion de euro

În perioada în care urmărirea penală pe aceste dosare era în derulare, dar bătea pasul pe loc, persoanele implicate în schemă negociau vânzarea terenurilor cumpărate cu câteva sute de mii de lei la preţuri de zeci de ori mai mari.

Conform unei stenograme din dosar, într-o discuţie purtată de Dorin Cebanu cu un agent imobiliar de la Compania AxaImobil, se negocia vânzarea unui teren de 42 de ari din sectorul Râşcani al capitalei pentru o sumă cuprinsă între 850 şi 930 de mii de euro. Terenul a fost vândut la licitaţie pentru o sumă de 25 de ori mai mică.

Terenul din str. Dimo scos la vânzare pentru aproape un milion de euro

Terenul acaparat, deşi nu figurează în anunţuri publice, este şi acum de vânzare. În iulie, curent, am încercat şi noi să „cumpărăm” acel teren, contactându-l pe agentul imobiliar de la AxaImobil. Acesta ne-a confirmat, la telefon, că terenul era de vânzare. Întrebat dacă preţul a rămas acelaşi, 900 de mii de euro, agentul imobiliar ne-a răspuns: „Da, dar acum eu nu ştiu. A zis că o să se mai gândească la preţ… Cred că e mai bine să ne întâlnim deja şi să vedeţi terenul şi dvs”.

A doua zi am mers împreună cu agentul imobiliar la terenul din str. Kiev:

ZdG: Preţul cu cine-l discutăm? Preţul final.

Agent: Aştept acum să-mi dea un răspuns. El a zis că trebuie să se întâlnească cu astea două persoane şi vedem ca preţ. Aştept de la dânsul răspunsul.

ZdG: Să ne ziceţi preţul. Vrem să fim siguri că e totul ok cu terenul. Am văzut că nu are nicio problemă la Cadastru…

Agent: Aţi văzut că nu-s interdicţii, nu-s…

În aceleaşi documente obţinute şi consultate de ZdG apar descifrările mai multor convorbiri telefonice purtate de Dorin Cebanu cu diverse persoane, inclusiv cu fiica sa, Doina, fondatoarea firmei „Qube Construct”, cu care discuta despre transmiteri de bani şi întâlniri cu diverse persoane.

În una dintre discuţii, Dorin Cebanu vorbeşte pe un ton amical cu executoarea Evelina Marianciuc, cerându-i acesteia copii ale „proceselor verbale de la Valeria Stroi” pentru a le transmite contabilului „să facă curăţenie acolo”.

Versiunea video a materialului poate fi văzută AICI

Astăzi, niciun „vânător de terenuri” nu se află după gratii. În libertate, dar şi în funcţii, sunt şi cele mai multe dintre persoanele publice implicate, direct sau indirect, în această schemă. Unele dintre ele au fost promovate sau au fost lăsate să plece din sistem fără măcar să fie cercetată legalitatea acţiunilor lor.

„Actorii” schemei – în funcţii, iar unii chiar au fost promovaţi

Evelina Marianciuc, de exemplu, continuă să exercite funcţia de executor judecătoresc. În 2015, Colegiul Uniunii Executorilor Judecătoreşti (UNEJ) i-a retras licenţa, dar instanţele de judecată au anulat sancţiunea.

„Colegiul Disciplinar a aplicat o sancţiune sub formă de suspendare a licenţei pe termen de 6 luni. Decizia nu a fost adusă la îndeplinire din considerentul că instanţa de judecată a declarat-o nulă”, ne-a declarat Roman Talmaci, ex-preşedinte al UNEJ.

Şi Iacob Miron rămâne executor judecătoresc. Colegiul UNEJ i-a retras licenţa, Miron, însă, a atacat pedeapsa în instanţa de judecată, care nu a oferit încă o soluţie finală.

Roman Talmaci, ex-președinte UNEJ

Stelian Teleucă, judecătorul care a aprobat rezultatele primei licitaţii organizate de Evelina Marianciuc, a fost promovat, peste câteva luni de la acea decizie, la Curtea de Apel (CA) Chişinău.

Din 2015, el este şi membru al Colegiului Disciplinar. În iunie 2016, acesta a fost evaluat de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor după ce şi-a manifestat intenţia de a fi promovat la Curtea Supremă de Justiţie.

Virgiliu Buhnaci, un alt judecător care a legalizat rezultatele unei licitaţii, a fost şi el promovat la CA în decembrie 2017.

Angela Catană, cealaltă judecătoare care a luat decizii în acest dosar, continuă să facă justiţie la Judecătoria Chişinău.

Singurul magistrat implicat în schema cu terenuri care a fost cercetat penal este Iurie Ţurcan, de la încheierea căruia a pornit şirul licitaţiilor. Cum acesta a decedat între timp, nu-şi va putea ispăşi eventuala pedeapsă.

Fosta şefă a Direcţiei Juridice: „Juridic, pentru mine, nu este clar cum acest lucru a avut loc”

Diana Gurschi

Diana Gurschi, şefa Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău din perioada în care s-au desfăşurat licitaţiile dubioase cu terenuri publice, a plecat din funcţie în ianuarie 2017, pe când scandalul licitaţiilor cu terenuri atingea apogeul şi devenea unul public. Numele Dianei Gurschi nu figurează însă în nicio anchetă penală. Doar doi jurişti din cadrul Direcţiei conduse de Gurschi au fost cercetaţi penal în dosarul terenurilor.

Gurschi susţine că, pe când activa la Primărie, şi-a exercitat corect atribuţiile de serviciu. „Când a fost prima licitaţie, am făcut declaraţii la şedinţa operativă a Primăriei, că noi am aflat despre licitaţii din… erau publicate în ziar. Ne-am prezentat împreună cu Direcţia relaţii cu publicul, cu Vadim Brânzaniuc, şi cu doi reprezentanţi de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Reprezentanţii CNA au întocmit un proces verbal precizând că la ora şi locul indicat în anunţ nu era absolut nimeni. Ulterior, în instanţa de judecată, noi nu am fost citaţi şi iarăşi am solicitat colaborare cu CNA. Noi aflasem din alte surse despre şedinţe. Citaţie legală nu a fost. Lucrul acesta poate fi verificat ridicând informaţia din cancelarie. La următoarea şedinţă eu nu mai activam la Primărie”, explică Gurschi. Când i-am spus că unele terenuri au ajuns la companii de construcţii sau benzinării, fosta şefă a Direcţiei Juridice ne-a zis că nu înţelege cum s-a produs acest lucru.

„Nu înţeleg cum au fost înstrăinate, deoarece Primăria a solicitat să fie aplicat sechestru pe aceste terenuri. Toată perioada în care am activat, aceste terenuri au fost sub sechestru, deci nu puteau fi înstrăinate. După ce nu mai activam la Primărie, am citit în presă că, pe o zi, a fost ridicat sechestrul. Nici acest moment pentru mine nu este clar pentru că chiar dacă instanţa de judecată se expune, perioada în care poţi să mergi cu încheierea până la Cadastru, s-o înregistrezi repetat, durează. Juridic, pentru mine nu este clar cum acest lucru a avut loc”, ne-a declarat Diana Gurschi, care astăzi este angajată în domeniul privat.

Primăria: „În bugetul municipal nu a parvenit niciun ban”

Între timp, Primăria Chişinău, prin vocea lui Valeriu Bogdan, cel care conduce astăzi Direcţia Juridică, susţine că, deşi executanţii licitaţiilor cu terenuri publice le-au organizat pentru a „suplini” bugetul autorităţilor publice locale, în conturile Primăriei mun. Chişinău nu a intrat niciun leu.

„În urma organizării licitaţiilor de către executori judecătoreşti, în bugetul municipal nu a parvenit niciun ban. Nu am fost informaţi unde-s banii. În unele surse era menţionat că banii erau transferaţi pe conturile executorului judecătoresc. Ce s-a întâmplat ulterior, nu cunoaştem, dar având în vedere că primăria nu recunoaşte aceste licitaţii, chiar să fi fost transferaţi aceşti bani pe conturile bugetului local, nu avea să-i recunoaştem, dar nu a fost transferat niciun ban”, afirmă Bogdan.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice a Primăriei mun. Chișinău

Deşi Primăria Chişinău figurează în calitate de parte vătămată în cadrul cauzelor penale, autorităţile nu-şi pun mari speranţe în recuperarea terenurilor. „Suntem parte vătămată în dosarul penal. Ca întoarcere fizică a terenurilor în proprietate municipală sunt puţine şanse având în vedere că o parte din ele au intrat în circuitul civil. Totodată, noi o să insistăm să anulăm toate actele, cu toate că este o procedură foarte complicată şi doar prin intermediul instanţelor de judecată, dar totodată am solicitat prejudiciu în sumă bănească adusă autorităţii publice locale. Nu vă putem spune o sumă exactă, dar prejudiciul este în proporţii deosebit de mari. Este prejudiciu ce se ridică la milioane de lei. Chiar dacă Primăria mun. Chişinău este parte vătămată în dosarele penale, noi mergem şi cu acţiuni civile separate. Astfel am început să contestăm în instanţa de judecată pe cale civilă contractele care au stat la baza înregistrării drepturilor de proprietate asupra acestor terenuri. Dar trebuie de menţionat că este o procedură foarte complicată şi ne vine greu să întreprindem anumite acţiuni având în vedere că proprietarii finali sunt nişte firme înregistrate în offshore-uri”, susține Bogdan.

ZdG a aflat că banii intraţi pe conturile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc după organizarea primelor două licitaţii, au fost transferaţi ulterior pe conturile unor poliţişti, care aveau titluri executorii prin care revendicau de la Primăria Chişinău apartamente de serviciu.

Totodată, banii din cea de-a treia licitaţie, organizată de executorul judecătoresc Iacob Miron, ar fi puşi sub sechestru.

În aceste licitaţii, susţin sursele ZdG, pe lângă sumele plătite oficial de cei care şi-au adjudecat terenurile, s-au achitat şi bani „la negru”, pentru care nu există acte justificative.

Jurist: „Iniţial s-a produs o eroare”

Juristul Andrei Briceac crede că terenurile ar putea fi recuperate de autorităţi dacă ar exista cu adevărat voinţă, chiar dacă loturile sunt acum înregistrate pe firme din zone off-shore.

„Dacă mă întrebaţi e posibil sau nu ca autoritatea locală, Primăria Chişinău în speţă, să-şi revendice proprietatea acestor terenuri, vă spun că e posibil, deoarece legislaţia noastră, legea civilă, protejează proprietarul de bună credinţă al bunurilor mobile. În cazul bunurilor imobile, legea dă prioritate proprietarului iniţial. Respectiv, dacă se constată că proprietarul unui bun imobil a fost deposedat de acest bun prin anumite acte, contracte sau alte acte juridice ilegale, lovite de nulitate absolută, odată cu anularea acestor acte, bunurile trebuie să revină proprietarului iniţial. Da, terţii ar putea fi de bună credinţă, dar în acest caz terţii au dreptul doar la repararea prejudiciului, la recuperarea plăţilor şi investiţiilor pe care le-au făcut la procurarea terenurilor, terenurile urmând a fi întoarse la proprietarul iniţial”, explică juristul, care consideră că cele mai multe greşeli, autorităţile le-au făcut încă în 2013, când schema nu era implementată.

Andrei Briceac, jurist

„Iniţial s-a produs o eroare. Cel puţin asta-i convingerea mea ca avocat. S-a produs o eroare când judecătorul a acceptat să confirme procesele verbale ale executorilor judecătoreşti prin care aceştia chipurile organizase o licitaţie şi au transmis într-o careva procedură aparentă terenurile proprietate municipală către persoanele indicate în aceste proceduri – persoane fizice sau juridice. De fapt, judecătorul nu avea temei să confirme acele procese verbale şi era obligat să constate că acei executori judecătoreşti şi-au depăşit atribuţiile, asumându-şi atribuţii ale autorităţii publice şi ale instanţei de judecată”, crede Briceac.

Versiunea video a materialului poate fi văzută AICI


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *