Oamenii sistemului: Zeci de funcţionari importanţi la 7 aprilie 2009 conduc astăzi R. Moldova

Mulţi din­tre fun­cţio­na­rii impor­tanţi la 7 apri­lie 2009 se regă­sesc şi astăzi, la opt ani de la ace­le eve­ni­men­te, în funcţii-cheie din admi­nis­tra­ţie. Unii şefi ai comi­sa­ri­a­te­lor de poli­ţie în care au fost tor­tu­ra­ţi tine­rii în apri­lie 2009 au reve­nit la şefia ace­lor sub­di­vi­ziu­ni, iar unii din­tre poli­ti­cie­nii care erau atun­ci la guver­na­re au ajuns astăzi să lucre­ze cot la cot cu cei care erau atun­ci în opo­zi­ţie şi stri­gau „Jos Comu­ni­ş­tii”.

8 apri­lie 2009. După o noap­te în care sute de tine­ri au fost reţi­nu­ţi şi mal­tra­ta­ţi în comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie, Zinai­da Gre­cea­nîi, care înde­pli­nea fun­cţia de prim-ministru, decla­ra public că, dacă tine­rii vor ieşi la pro­tes­te şi în urmă­toa­re­le zile, „jert­fe­le uma­ne vor fi foar­te greu de evi­tat”. La opt ani de la ace­le decla­ra­ţii, Gre­cea­nîi se menţi­ne în marea poli­ti­că, fiind astăzi lide­ra Par­ti­du­lui Soci­a­li­ş­ti­lor din R. Mol­do­va (PSRM), for­ma­ţiu­ne care a acu­mu­lat cele mai mul­te votu­ri la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din noiem­brie 2014. Gre­cea­nîi este depu­tat şi preşe­din­ta fra­cţiu­nii PSRM din Par­la­men­tul R. Mol­do­va.

Guvernul 7 aprilie 2009. Comuniştii deveniţi socialişti

În apri­lie 2009, Zinai­da Gre­cea­nîi era secon­da­tă de Igor Dodon, care ocu­pa fun­cţia de prim-viceprim-ministru şi minis­tru al Eco­no­mi­ei şi Come­rţu­lui. Astăzi, aces­ta este preşe­din­te­le R. Mol­do­va, fiind votat în detri­men­tul Maiei San­du pe 13 noiem­brie 2016 de 834 de mii de per­soa­ne (52% din par­ti­ci­panţii la vot). De fapt, din Guver­nul 7 apri­lie 2009, ZdG a iden­ti­fi­cat nu mai puţin de 14 per­soa­ne impor­tan­te care ocu­pă şi astăzi, la opt ani de la ace­le eve­ni­men­te, foto­lii în vâr­ful admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce cen­tra­le sau loca­le, ei fiind asi­mi­la­ţi, în mare par­te, de două par­ti­de: Par­ti­dul Soci­a­li­ş­ti­lor din R. Mol­do­va (PSRM) şi Par­ti­dul Demo­crat din Mol­do­va (PDM). Alţi doi din­tre foş­tii mem­bri ai Guver­nu­lui comu­nist de acum opt ani au lucrat în ulti­mii ani la fir­me­le lide­ru­lui PDM, Vla­di­mir Pla­ho­t­niuc.

Vasi­le Şova era minis­trul comu­nist al Rein­te­gră­rii la 7 apri­lie 2009. El este astăzi con­si­li­e­rul preşe­din­te­lui soci­a­list, Igor Dodon, în dome­ni­ul rein­te­gră­rii. Andrei Stra­tan era la 7 apri­lie 2009 viceprim-ministru şi minis­tru al Afa­ce­ri­lor Exter­ne şi Inte­gră­rii Euro­pe­ne. Ulte­ri­or, Stra­tan devi­ne con­si­li­er muni­ci­pal din par­tea PSRM şi admi­nis­tra­to­rul unei com­pa­nii mix­te „Rus Gro­up Com­pany” cu acti­vi­tă­ţi în come­rţ. La fine­le anu­lui 2015, Stra­tan și-a dat demi­sia din func­ția de con­si­li­er. Lari­sa Catri­ni­ci era, la 7 apri­lie 2009, minis­tra Sănă­tă­ţii. În 2015, ea a deve­nit con­si­li­er muni­ci­pal pe lis­te­le PSRM. A renu­nţat la man­dat în apri­lie 2016 pen­tru ca, la scurt timp, în luna noiem­brie a apnu­lui tre­cut, să fie desem­na­tă câş­ti­gă­toa­rea con­cur­su­lui pen­tru supli­ni­rea fun­cţi­ei de direc­toa­re a Insti­tu­tu­lui Onco­lo­gic din sub­or­di­nea Minis­te­ru­lui Sănă­tă­ţii.

Vic­tor Ste­pa­niuc era viceprim-ministru. Aces­ta este astăzi pro­fe­sor şi lider al Par­ti­du­lui Popu­lar Soci­a­list din Mol­do­va (PPSM), for­ma­ţiu­ne care l-a susţi­nut în cam­pa­nia elec­to­ra­lă pen­tru ale­ge­ri­le pre­zi­denţi­a­le pe soci­a­lis­tul Igor Dodon, iar ulte­ri­or nu a exclus fap­tul că cele două par­ti­de ar putea fuzio­na.

Guvernul 7 aprilie 2009. Comuniştii deveniţi democraţi

Vio­le­ta Iva­nov este astăzi depu­tat în Par­la­men­tul R. Mol­do­va, fiind unul din cei 14 par­la­men­ta­ri aleşi pe lis­te­le Par­ti­du­lui Comu­ni­ş­ti­lor din R. Mol­do­va (PCRM) care au pără­sit fra­cţiu­nea, iar recent, în luna mar­tie 2017, au ade­rat la PDM. La 7 apri­lie 2009, Iva­nov era minis­tra Eco­lo­gi­ei şi Resur­se­lor Natu­ra­le în Guver­nul Gre­cea­nîi. Ace­la­şi tra­seu l-a urmat şi Gali­na Bal­moş, care, în apri­lie 2009, era minis­tra Mun­cii, Pro­te­cţi­ei Soci­a­le şi Fami­li­ei. Ea a deve­nit ulte­ri­or depu­tat pe lis­te­le PCRM, iar anul tre­cut, după ce a ple­cat de la comu­ni­ş­ti, a ade­rat la PDM. Valen­tin Guz­nac este astăzi secre­ta­rul gene­ral adjunct al Can­ce­la­ri­ei de Stat, enti­ta­te din cadrul Guver­nu­lui R. Mol­do­va, după ce a con­dus în peri­oa­da 2011 — 2016 Came­ra de Licenţi­e­re din sub­or­di­nea Minis­te­ru­lui Eco­no­mi­ei. În apri­lie 2009, Guz­nac era minis­tru al admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce loca­le în Guver­nul Gre­cea­nîi. Pavel Bucea­ţ­chi ocu­pa în apri­lie 2009 fun­cţia de minis­tru al Dezvol­tă­rii Infor­ma­ţio­na­le. A rămas însă în sis­tem şi după ple­ca­rea comu­ni­ş­ti­lor, fiind desem­nat ini­ţi­al în fun­cţia de prim-vicedirector gene­ral al CRIS „Regis­tru”, iar mai apoi în cea de vice­di­rec­tor gene­ral, cer­ce­ta­re şi dezvol­ta­re al aces­tei insti­tu­ţii. Astăzi, Vita­lie Vra­bie este şeful Ser­vi­ci­u­lui Vamal, fiind numit în aceas­tă fun­cţie de PDM. În apri­lie 2009, Vra­bie era minis­trul Apă­ră­rii în Guver­nul PCRM.

În apri­lie 2009, Artur Cozma era minis­tru al Cul­tu­rii şi Turis­mu­lui. Astăzi, aces­ta este mem­bru al Con­si­li­u­lui Coor­do­na­tor al Audi­o­vi­zu­a­lu­lui, insti­tu­ţie care regle­men­tea­ză pia­ţa media din R. Mol­do­va, fiind pro­pus ofi­ci­al pen­tru acest post de PCRM, însă votat, în 2015, şi de depu­ta­ţii PLDM şi PDM. Şi Vita­lie Pâr­log, care în apri­lie 2009 era minis­trul Jus­ti­ţi­ei, a coche­tat cu reve­ni­rea în prim-planul vieţii poli­ti­ce de la Chi­şi­nău. În 2013, aces­ta a câş­ti­gat con­cur­sul pen­tru fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral, dar nu a mai ajuns să fie numit în aceas­tă fun­cţie, după dis­cu­ţi­i­le con­tra­dic­to­rii care au avut loc oda­tă cu anu­nţa­rea rezul­ta­te­lor. În 2016, Pâr­log a fost ales cu majo­ri­ta­te de votu­ri mem­bru al Comi­si­ei de Con­trol al Fişi­e­re­lor (CCF) Inter­pol, fiind susţi­nut de auto­ri­tă­ţi­le de la Chi­şi­nău în cadrul aces­tui con­curs. Şi Lari­sa Şav­ga, care în apri­lie 2009 era minis­tra Edu­ca­ţi­ei, astăzi ocu­pă o fun­cţie impor­tan­tă, fiind rec­to­rul Uni­ver­si­tă­ţii Cooperatist-Comerciale din Mol­do­va. Ghe­or­ghe Duca şi-a păs­trat fun­cţia de mem­bru din ofi­ciu al Guver­nu­lui, fiind şi atun­ci, şi acum, preşe­din­te­le Aca­de­mi­ei de Şti­inţe a Mol­do­vei.

De la MAI la firmele lui Plahotniuc

Valen­tin Mejin­schi era, la 7 apri­lie 2009, viceprim-ministru pe pro­ble­me de coru­pţie şi com­ba­te­re a migra­ţi­ei şi tra­fi­cu­lui de fiinţe uma­ne. După ce a ple­cat din Guvern, gene­ra­lul a ajuns să lucre­ze pen­tru poli­ti­cia­nul Vla­di­mir Pla­ho­t­niuc. Mejin­schi a con­dus, până în mar­tie 2016, fir­ma de pază „Argus-S”, care face par­te din impe­ri­ul actu­a­lu­lui lider al Par­ti­du­lui Demo­crat din Mol­do­va (PDM). Fir­ma păzeş­te mai mul­te edi­fi­cii con­tro­la­te de Pla­ho­t­niuc, asi­gu­rând inclu­siv paza con­tro­ver­sa­tu­lui poli­ti­ci­an. În mar­tie 2016, Mejin­schi a fost însă înlo­cu­it la şefia agenţi­ei de pază de fos­tul său coleg din Guver­nul 7 apri­lie 2009, Valen­tin Zubic.

 

Acum opt ani, Zubic era vice­mi­nis­tru de Inter­ne şi şeful Sta­tu­lui Major, res­pon­sa­bil de ope­ra­ţiu­ni­le de păs­tra­re a ordi­nii publi­ce în ţară. Ulte­ri­or, în iunie 2015, Valen­tin Zubic este numit admi­nis­tra­to­rul fir­mei „Fin­par Invest”, care este una din cele mai impor­tan­te com­pa­nii pe care le patro­nea­ză Vla­di­mir Pla­ho­t­niuc. Aceas­ta deţi­ne, prin­tre alte­le, tere­nul pe care este ridi­cat hote­lul Nobil, dar şi clă­di­rea cu mai mul­te eta­je din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, unde se află reşe­dinţa poli­ti­cia­nu­lui. În mar­tie 2016, Zubic i-a cedat locul în frun­tea fir­mei lui Miha­il Poc­nea, iar el l-a înlo­cu­it la şefia „Argus-S” pe Valen­tin Mejin­schi.

Avocatul poporului la 7 aprilie, ajuns şef în Justiţie

În apri­lie 2009, Ser­ghei Puş­cu­ţa era con­si­li­e­rul preşe­din­te­lui Vla­di­mir Voro­nin pe pro­ble­me finan­ci­a­re. Acum un an, în febru­a­rie 2016, aces­ta a fost insta­lat în fun­cţia de şef al Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat printr-un ordin sem­nat de Octa­vi­an Arma­şu, minis­trul Finanţe­lor, expo­nent al PDM. În Guver­nul Filip, în fun­cţia de vice­mi­nis­tru al Jus­ti­ţi­ei, se regă­seş­te astăzi şi Ana­to­lie Mun­tea­nu, cel care, la 7 apri­lie 2009, era avo­cat par­la­men­tar şi direc­tor al Cen­tru­lui pen­tru Drep­tu­ri­le Omu­lui din Mol­do­va. Tot atun­ci, în zile­le în care sute de tine­ri au acu­zat tor­tu­ra din comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie, Mun­tea­nu era preşe­din­te­le Meca­nis­mu­lui Naţio­nal de Pre­ve­ni­re a Tor­tu­rii, fiind acu­zat de mai mulţi ong-işti că nu şi-ar fi exer­ci­tat corect atri­bu­ţi­i­le de ser­vi­ciu. În mai 2016, Mun­tea­nu a fost numit în fun­cţia de vice­mi­nis­tru al Jus­ti­ţi­ei. Şi-a păs­trat locul în sis­tem şi Mihai Hara­ba­giu, care era, şi la 7 apri­lie 2009, şi astăzi, şeful Ser­vi­ci­u­lui Pro­te­cţi­ei Civi­le şi Situ­a­ţi­i­lor Exce­pţio­na­le.

Artur Reşe­t­ni­cov ocu­pa, la 7 apri­lie 2009, fun­cţia de direc­tor al Ser­vi­ci­u­lui de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­ta­te, fiind acu­zat ulte­ri­or de dis­tru­ge­rea mai mul­tor pro­be din dosa­rul 7 apri­lie. Tot Reşe­t­ni­cov dădea vina pe Româ­nia pen­tru orga­ni­za­rea ace­lor pro­tes­te. La opt ani de atun­ci, Reşe­t­ni­cov este depu­tat al PDM, fra­cţiu­ne care pro­mo­vea­ză rela­ţii bune cu Româ­nia şi la care fos­tul comu­nist a ade­rat recent, după ce s-a des­pă­rţit de PCRM împre­u­nă cu alţi 13 cole­gi. Şi Vla­di­mir Voro­nin, care era la 7 apri­lie 2009 preşe­din­te­le ţării, este astăzi în poli­ti­că, fiind depu­tat şi lide­rul PCRM. Iar fos­tul său coleg de la guver­na­re, Mari­an Lupu, pe atun­ci preşe­din­te­le Par­la­men­tu­lui, este astăzi depu­tat şi unul din lide­rii PDM, for­ma­ţiu­ne care şi-a asu­mat guver­na­rea în R. Mol­do­va.

Şefii poliţiei, promovaţi după 7 aprilie

De acti­vi­ta­tea orga­ne­lor de drept la 7 apri­lie 2009 se lea­gă cele mai teri­fi­an­te amin­ti­ri ale tine­ri­lor care au ieşit în stra­dă pen­tru a pro­tes­ta împo­tri­va regi­mu­lui comu­nist insta­u­rat de Vla­di­mir Voro­nin. La opt ani de atun­ci, mulţi din­tre şefii orga­ne­lor de drept sunt şi astăzi în fun­cţii impor­tan­te, unii din­tre ei reve­nind recent chiar în foto­li­i­le pe care le-au ocu­pat la 7 apri­lie 2009.

Înce­pem numă­ră­toa­rea de sus. Astăzi, minis­tru de Inter­ne este Ale­xan­dru Jiz­dan, cel care acum opt ani ocu­pa fun­cţia de şef al Depar­ta­men­tu­lui ser­vi­cii ope­ra­ti­ve din cadrul MAI. Subal­ter­nul său de Depar­ta­ment era atun­ci Ale­xan­dru Pân­za­ri, cel care ocu­pă azi fun­cţia de şef al Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţi­ei (IGP). Pân­za­ri a fost şi jude­cat în urma eve­ni­men­te­lor din apri­lie 2009 pen­tru exces de pute­re şi depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu, însă, la sfârşi­tul anu­lui tre­cut, a fost achi­tat de Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău. Un alt şef impor­tant din poli­ţia refor­ma­tă a R. Mol­do­va în anul 2017 este Cor­ne­liu Gro­za, cel care ocu­pa, în apri­lie 2009, fun­cţia de şef al Comi­sa­ri­a­tu­lui de Poli­ţie Cio­ca­na, aco­lo unde, con­form rapor­tu­lui Comi­si­ei Naga­ce­vs­chi, au fost adu­şi 37 de tine­ri pro­tes­ta­ta­ri. Astăzi, Gro­za este şeful Dire­cţi­ei Poli­ţie a mun. Chi­şi­nău, fun­cţie în care l-a înlo­cu­it pe Ser­giu Cocior­vă, un alt om al legii des­pre care s-a spus că a fost impli­cat în teroa­rea de la 7 apri­lie.

Saachian a ajuns şef de Inspectorat, iar Paiu a revenit la „locul crimei”

Un alt per­so­naj impor­tant al eve­ni­men­te­lor de acum opt ani a fost Ruslan Saa­chi­an, sur­prins inclu­siv de ZdG în timp ce reţi­nea oame­ni pe stra­dă, fără motiv. Şeful Poli­ţi­ei Cri­mi­na­le de la 7 apri­lie 2009 este astăzi şeful Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie (IP) Cio­ca­na, mun. Chi­şi­nău, fiind insta­lat în aceas­tă fun­cţie pe 31 mai 2016 de foş­tii cama­ra­zi Jiz­dan, Pân­za­ri şi Gro­za.

Ser­giu Paiu era comi­sa­rul sec­to­ru­lui Râş­ca­ni, mun. Chi­şi­nău, la 7 apri­lie 2009, aco­lo unde, con­form rapor­tu­lui Comi­si­ei Naga­ce­vs­chi, au ajuns 110 pro­tes­ta­ta­ri. La opt ani de la ace­le eve­ni­men­te, Paiu a reve­nit la şefia Comi­sa­ri­a­tu­lui, deve­nit, între timp, după refor­mă, IP Râş­ca­ni. După 7 apri­lie, Paiu a fost comi­sar la Bota­ni­ca şi şef de Inspec­to­ra­te la Basa­ra­beas­ca, Cimi­ş­lia şi Hân­ceş­ti. Pavel Voicu, comi­sar al sec­to­ru­lui Bota­ni­ca din muni­ci­pi­ul Chi­şi­nău la 7 apri­lie 2009, este acum şeful IP Ben­der, fiind ex-şef al IP Buiu­ca­ni. Ion Beli­bov, şeful adjunct al Dire­cţi­ei Com­ba­te­re a Cri­mei Orga­ni­za­te a Depar­ta­men­tu­lui Ser­vi­ci­i­lor Ope­ra­ti­ve al MAI în apri­lie 2009, este astăzi Şeful IP Cen­tru, el ocu­pând, după eve­ni­men­te­le din apri­lie 2009, fun­cţi­i­le de şef al IP Cen­tru şi Ialo­ve­ni.

Vla­di­mir Bot­na­ri, care, în apri­lie 2009, era comi­sa­rul ora­şu­lui Chi­şi­nău, a fost repri­mit în sis­tem, fiind numit şef al Dire­cţi­ei Secu­ri­ta­te la Mol­d­te­le­com, soci­e­ta­te pe acţiu­ni deţi­nu­tă de stat. În iunie 2015, împre­u­nă cu Ghe­or­ghe Papuc, minis­tru de Inter­ne la 7 apri­lie 2009, Bot­na­ri a fost achi­tat pen­tru negli­jenţă în ser­vi­ciu în tim­pul ace­lor eve­ni­men­te. Şi cole­gul său, Petru Cor­du­nea­nu, care la 7 apri­lie 2009 era şef pe ordi­nea publi­că, a reve­nit recent în prin-plan, fiind votat con­si­li­er muni­ci­pal în Chi­şi­nău pe lis­te­le PSRM.

Procurorii „iertaţi” pentru 7 aprilie

Pro­cu­ro­rii şi jude­că­to­rii impor­tanţi la 7 apri­lie 2009, cu mici exce­pţii, au bene­fi­ci­at şi ei de pro­mo­vă­ri, fiind ier­ta­ţi pen­tru ero­ri­le pe care le-au comis atun­ci. De cea mai recen­tă pro­mo­va­re s-a bucu­rat pro­cu­ro­rul Igor Popa, care la 7 apri­lie 2009, fiind şeful Secţi­ei exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le pe cau­ze exce­pţio­na­le a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG), a sem­nat mai mul­te demer­su­ri pri­vind reţi­ne­rea şi jude­ca­rea pro­tes­ta­ta­ri­lor în incin­ta comi­sa­ri­a­te­lor de poli­ţie. La înce­pu­tul anu­lui tre­cut, Popa a fost desem­nat, ofi­ci­al, şef al Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, iar recent, în luna mar­tie, a fost numit adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, res­pon­sa­bil de urmă­ri­rea pena­lă. Popa este şi preşe­din­te al Cole­gi­u­lui pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Pro­cu­ro­ri­lor de pe lân­gă Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP).

Nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen, actu­a­lul pro­cu­ror gene­ral, a fost de ase­me­nea legat de eve­ni­men­te­le din apri­lie 2009, el fiind atun­ci şeful Secţi­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le. În 2010, pe nume­le lui Haru­n­jen şi al altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ţi­a­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţâbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar şi tăi­nu­i­rea exis­tenţei unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dat. Haru­n­jen mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de neîn­ce­pe­re a urmă­ri­rii pena­le pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, actu­a­lul pro­cu­ror gene­ral a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost san­cţio­nat dis­ci­pli­nar cu „aver­tis­ment”. Aces­ta a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vinţa sa, iar ulte­ri­or CSP a anulat-o, ajun­gând la con­clu­zia că, de fapt, „Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar ero­nat a ajuns la con­clu­zia pre­cum că pro­cu­ro­rul Haru­n­jen a tăi­nu­it exis­tenţa hotă­rârii pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţâbu­leac”.

Actu­a­lii adjun­cţi ai lui Edu­ard Haru­n­jen acti­vau şi ei în PG la 7 apri­lie 2009, Iurie Gara­ba fiind şeful Secţi­ei inves­ti­ga­ţii financiar-economice şi pro­te­cţia drep­tu­ri­lor omu­lui, iar Mir­cea Roşi­o­ru – şef inte­ri­mar al Secţi­ei judiciar-penale din cadrul Dire­cţi­ei judi­ci­a­re. Un alt pro­cu­ror care a fost impli­cat în eve­ni­men­te­le din 7 apri­lie, făcând soli­ci­tă­ri instanţe­lor de jude­ca­tă pen­tru a exa­mi­na dosa­re în incin­ta comi­sa­ri­a­te­lor de poli­ţie, Iurie Gher­vas, a rămas şi el în sis­tem, fiind pro­cu­ror în Secţia con­trol al urmă­ri­rii pena­le. În 2014, soţia sa, jude­că­toa­rea Maria Gher­vas, a fost pro­mo­va­tă la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie.

Promovarea judecătorilor „din iad”

Rapor­tul Comi­si­ei de anche­tă pen­tru elu­ci­da­rea cau­ze­lor şi con­se­cinţe­lor eve­ni­men­te­lor de după 5 apri­lie 2009, con­du­să de fos­tul depu­tat Vita­lie Naga­ce­vs­chi, a demon­strat că la 7 apri­lie 2009, „pen­tru pri­ma dată în isto­ria moder­nă a sta­tu­lui R. Mol­do­va, pro­ce­se­le de jude­ca­tă în pri­vinţa per­soa­ne­lor reţi­nu­te şi bănu­i­te de către poli­ţie în săvârşi­rea unor con­tra­venţii şi infra­cţiu­ni au fost jude­ca­te în incin­ta comi­sa­ri­a­te­lor de poli­ţie”. Rapor­tul Comi­si­ei ara­tă că şase jude­că­to­ri de instru­cţie, sau jude­că­to­ri care la acel moment înde­pli­neau fun­cţia de jude­că­tor de instru­cţie, s-au depla­sat în comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie pen­tru a se pro­nu­nţa în pri­vinţa apli­că­rii ares­tu­lui pre­ven­tiv: Ser­giu Crut­co, Dorin Popo­vi­ci, Mihai Dro­su, Miha­il Dia­co­nu, Ghen­a­die Moro­zan şi Ana­to­lie Gal­ben.

Astăzi, doar trei din­tre acei jude­că­to­ri nu mai acti­vea­ză în sis­tem, Crut­co, Popo­vi­ci şi Dro­su. Ana­to­lie Gal­ben este în con­ti­nu­a­re jude­că­tor de instru­cţie la Jude­că­to­ria Chi­şi­nău, sedi­ul Râş­ca­ni. În 2016, magis­tra­tul care a exa­mi­nat dosa­re în comi­sa­ri­a­tul de poli­ţie a fost votat de cole­gi ca mem­bru al Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din sub­or­di­nea Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM). Şi Miha­il Dia­co­nu este în con­ti­nu­a­re jude­că­tor de instru­cţie la Jude­că­to­ria Chi­şi­nău. Aces­ta a încer­cat ante­ri­or să pro­mo­veze la CA Chi­şi­nău, însă a renu­nţat, după pre­siu­ni­le soci­e­tă­ţii civi­le. Pro­mo­va­rea i-a reu­şit însă lui Ghen­a­die Moro­zan, care, în iulie 2015, a ajuns la CA Chi­şi­nău, can­di­da­tu­ra sa fiind pro­pu­să de CSM şi accep­ta­tă de fos­tul preşe­din­te Nico­lae Timofti. Moro­zan a exa­mi­nat în comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie 18 demer­su­ri ale pro­cu­ro­ri­lor pri­vind ares­ta­rea pro­tes­ta­ta­ri­lor, admi­ţând 16 din­tre ele. Preşe­din­te al CSM este astăzi Vic­tor Micu, care în apri­lie 2009 deţi­nea fun­cţia de preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Râş­ca­ni, instanţă care a exa­mi­nat cele mai mul­te demer­su­ri ale pro­cu­ro­ri­lor de apli­ca­re a măsu­ri­lor pre­ven­ti­ve în pri­vinţa tine­ri­lor care au pro­tes­tat la 7 apri­lie 2009. „Toa­te 51 soli­ci­tă­ri ale pro­cu­ro­ru­lui Igor Popa au fost satis­fă­cu­te, prin înche­ie­re, de către preşe­din­te­le jude­că­to­ri­ei Râş­ca­ni, Vic­tor Micu, aces­ta însă nu a par­ti­ci­pat la exa­mi­na­rea nici a unui caz de eli­be­ra­re a man­da­te­lor de arest”, se pre­ci­zea­ză în rapor­tul Comi­si­ei Naga­ce­vs­chi.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. anastasia

    E un rac­net in pus­tiu acest mate­ri­al. Cine sa-l apre­cie­ze si sa se auto­se­si­ze­ze? Doar faptasii-hoti-criminali-traseisti-tradatori, nu vor intre­prin­de nimic pen­tru asi pune catu­se la mini, iar popo­rul care ar tre­bui sa se infor­meze este foar­te usor mani­pu­la­bil si se vin­de pen­tru nimic, nu le mai pasa de zio­ua de mii­ne. E o situ­a­tie dez­as­tru­oa­sa. Sunt pro­fund intris­ta­ta si nu mai cred in vii­tor…

  2. Serafim

    Aces­te eve­ni­men­ti ni le adu­cem amin­te cu lacri­mi , mi-am per­dut cei mai buni pri­e­te­ni, mul­țu­mi­ta lui Voro­nin mân­car­lar cînii.

  3. Hariton

    Eu socot că ăștia au ges­tio­nat așa cum și a tre­bu­it pro­tes­te­le din 7 apri­lie. Dar voi cum ați vrut să se com­por­te oame­nii legii în ace­le zile? Au exis­tat mii de indi­vi­zi care au jefu­it par­la­men­tul și guver­nul de ce vrei, iar la urmă încă pupa­ți în frun­te tre­e­bu­iau? În alte sta­te în gene­ral struc­tu­ri­le de secu­ri­ta­te se com­por­tă mai grav față de cei care se com­por­tă vio­lent pe la pro­tes­te.

  4. Pavel Cojocaru

    Buna Ziua!
    pe Ser­ghei Puş­cu­ţa il cunosc per­so­nal, cu toa­te ca nu am mai comu­ni­cat de foar­te foar­te demult…
    Nu i-am urma­rit deta­li­at carie­ra, dar din ce stiu si am vazut, nu se prea pare a fi afi­li­at poli­tic.
    El e din dome­ni­ul finan­te­lor, nu al poli­ti­cu­lui. Din cum se spu­ne e un spe­cia­list foar­te bun in dome­ni­ul finan­ci­ar si si-a facut bine mese­ria sub ori­ce guver­na­re. Pare­mi­se a fost si con­se­li­er finan­ci­ar si la Petru Lucin­schi, si apoi la Voro­nin, si pe tim­pu­ri­le AIE a avut func­tii prin economia/fiscul RM.
    Sunt dea­cord ca a fost “in func­tie” si atun­ci si acum – in sens de fapt con­sta­tat. Dar nu cred ca e corect sa-l pui in ace­ia­si lis­ta cu Zina-carabina, Dodon, zaLu­pu, ani­ma­le din poli­tie ca Cor­du­nea­nu, Bot­na­ri, Zubic, Mejin­ski, Haru­jen, etc…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *