Interviu: „Sunt toate elementele pentru instaurarea unui stat poliţienesc”

Interviu cu Lilian Carp, deputat PL

— La sfârşitul lunii aprilie, aţi anunţat că părăsiţi majoritatea parlamentară. Vinerea trecută, şi Partidul Liberal (PL) a făcut acelaşi lucru. Cum vi se pare această decizie?

— E o deci­zie cam întâr­zi­a­tă. PL ar fi tre­bu­it să ges­tio­ne­ze alt­fel cri­za de după căde­rea Guver­nu­lui Stre­leţ. Desi­gur, atun­ci exis­ta ris­cul ca forţe­le de stân­ga să ajun­gă la pute­re, forţe­le pro-ruse, şi, la acel moment, solu­ţia era o majo­ri­ta­te cu viziu­ni pro-europene, dar aceas­tă majo­ri­ta­te urma, totu­şi, să fie con­sti­tu­i­tă împre­u­nă cu PLDM. Dacă s-ar fi întâm­plat acest lucru, la acea eta­pă, sunt sigur că noi am fi avut o altă rea­li­ta­te decât cea care este astăzi, or, intrând în coa­li­ţie cu cei 14 trans­fu­gi comu­ni­ş­ti, care ulte­ri­or au tre­cut la PD, noi de fapt am con­so­li­dat pozi­ţia PD-ului şi, evi­dent, PD acum a dis­trus toa­tă eli­ta poli­ti­că de pe dreap­ta. Asta este tra­ge­dia cea mai mare – că pe dreap­ta, în acest moment, avem câte­va par­ti­de care sunt în for­ma­re, vor­bim de PAS şi Plat­for­ma DA, care au încă mult de lucru pen­tru a se insti­tu­ţio­na­li­za ca for­ma­ţiu­ni poli­ti­ce. Cât pri­veş­te seg­men­tul uni­o­nist, aces­ta este, prac­tic, dis­per­sat în mai mul­te par­ti­de con­du­se de foş­ti mem­bri ai PL, şi asta face o mare defa­voa­re curen­tu­lui uni­o­nist din R. Mol­do­va. De ace­ea, încă de la bun înce­put, când PD a avut o poli­ti­că dupli­ci­ta­ră în inte­ri­o­rul ali­anţei, ar fi tre­bu­it să luăm o deci­zie: fie de mers în con­ti­nu­a­re după cum a fost înţe­le­ge­rea ini­ţi­a­lă, fie de aban­do­nat acea ali­anţă.

Lili­an Carp
Locul naş­te­rii: satul Zam­cio­gi, raio­nul Stră­şe­ni
Data naş­te­rii: 12 octom­brie 1978
Stu­dii:
1996-2001: Uni­ver­si­ta­tea Peda­go­gi­că de Stat „Ion Cre­an­gă”, Facul­ta­tea de isto­rie şi Etno­pe­da­go­gie
2001-2002: Uni­ver­si­ta­tea Peda­go­gi­că de Stat „Ion Cre­an­gă”, stu­dii de mas­ter, Şti­inţe isto­ri­ce
Expe­rienţă pro­fe­sio­na­lă:
2014-prezent: depu­tat, Par­la­men­tul Repu­bli­cii Mol­do­va
2009-2014: şeful Cabi­ne­tu­lui pri­ma­ru­lui gene­ral, Pri­mă­ria mun. Chi­şi­nău
2013-prezent: Fede­ra­ţia Mol­do­ve­neas­că de Polo pe Apă, preşe­din­te
2012-2014: mem­bru al Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­re, Î.M. „Apă-Canal Chi­şi­nău” SA
2002-prezent, lec­tor uni­ver­si­tar, Uni­ver­si­ta­tea de Stat de Edu­ca­ţie Fizi­că şi Sport
1998-2001, pro­fe­sor, Lice­ul Inter­nat Repu­bli­can cu Pro­fil Spor­tiv

— Şi care ar fi fost momentul potrivit ca PL să ia această decizie?

— Con­si­der că, după pri­me­le 4-5 luni de la insta­la­rea Guver­nu­lui Filip, era clar că PD încear­că să con­cen­tre­ze toa­tă pute­rea în mâi­ni­le sale. Era clar că, prin aşa-numitele „con­cur­su­ri publi­ce”, erau pro­mo­va­te exclu­siv per­soa­ne apro­pi­a­te de PD. Un stat mer­ge bine atun­ci când în inte­ri­o­rul sis­te­mu­lui vin oame­ni din afa­ră, care întot­dea­u­na au idei noi. Per­soa­ne­le care stau foar­te mult în fun­cţii îşi găsesc con­for­tul psi­ho­lo­gic în acea fun­cţie şi nu îşi mai doresc prea mul­te schim­bă­ri. E nece­sar să per­mi­tem să vină oame­ni noi, cu sân­ge proas­păt, pen­tru a putea reu­şi în rea­li­za­rea refor­me­lor. Acest prin­ci­piu, însă, a fost negli­jat.

— Aţi declarat că vă retrageţi din majoritatea parlamentară, dar sunteţi în continuare membru al partidului şi al fracţiunii parlamentare a PL?

— Deo­cam­da­tă da, dar ieri, de exem­plu, mi-am depus demi­sia din fun­cţia de preşe­din­te de fili­a­lă a PL din Stră­şe­ni şi cred că în vii­to­rul apro­pi­at o să iau o deci­zie de a tre­ce în gene­re fie în dome­ni­ul ana­li­zei poli­ti­ce, fie în medi­ul aca­de­mic, de unde am venit.

— Adică să vă retrageţi total din politică?

— Nu este exclu­să nici aceas­tă vari­an­tă.

— Dar mandatul de deputat îl duceţi până la sfârşit?

— Acum nu se ştie. Voi lua o deci­zie, până la urmă, deo­a­re­ce pot să apa­ră alte pri­o­ri­tă­ţi. Până-n toam­nă mai am timp să ana­li­zez lucru­ri­le, dar nu-i exclus că voi ple­ca.

— Atunci când v-aţi retras din majoritatea parlamentară spuneaţi că PL se află în maşina de tocat a lui Vlad Plahotniuc. Evenimentele care au urmat par să vă dea dreptate…

— Da, aşa este. Eu am o expe­rienţă ca pro­fe­sor, am pre­dat poli­to­lo­gia şi ştiu cum se face ana­li­ză poli­ti­că. Am spus-o încă la 10 ianu­a­rie 2016, când s-a luat deci­zia de a con­sti­tui aceas­tă majo­ri­ta­te, că noi nu o vom ter­mi­na cu bine. Am mai spus că, în urma aces­tei ali­anţe, Dorin Chir­toa­că va fi sacri­fi­cat. Am spus că el va dis­pă­rea din poli­ti­că din cau­za aces­tei deci­zii pe care am luat-o atun­ci, la 10 ianu­a­rie 2016, deo­a­re­ce PD nu va admi­te ca el să mai poa­tă face poli­ti­că.

— Deci, reţinerea lui Dorin Chirtoacă ar avea o motivaţie politică?

— Putem abor­da sub două aspec­te. Şi aspec­tul poli­tic, în con­di­ţi­i­le în care noi ştim că, dacă se mobi­li­zea­ză, Dorin Chir­toa­că poa­te lua un rezul­tat bun în muni­ci­piu. Pe de altă par­te, greşe­a­la lui Dorin Chir­toa­că este numi­rea în fun­cţii a mai mul­tor per­soa­ne care, din păca­te, nu au făcut faţă. Vor­besc de Gamreţ­chi (n.r.: Igor Gamreţ­chi, şeful Dire­cţi­ei gene­ra­le trans­port public şi căi de comu­ni­ca­ţie a pri­mă­ri­ei mun. Chi­şi­nău). Atun­ci când a fost numit în fun­cţie, în 2013, mai mul­te per­soa­ne, prin­tre care şi eu, dar şi alţi con­si­li­e­ri muni­ci­pa­li, am fost la Dorin Chir­toa­că şi i-am spus că aceas­tă per­soa­nă nu ar tre­bui să ajun­gă în fun­cţie, mai ales că aveam infor­ma­ţia că a fost depor­tat din Ita­lia pen­tru furt, pen­tru hoţii de bici­cle­te. A zis că nu-i ade­vă­rat, că e cole­gul lui de cla­să şi îl cunoa­ş­te. I-am zis: „Regret, dar asta e rea­li­ta­tea şi să şti­ţi că Gamreţ­chi o să vă facă mari pro­ble­me în vii­tor, pen­tru că este hoţ”. Des­pre hoţi­i­le lui Gamreţ­chi l-am anu­nţat de câte­va ori, nu doar cu par­că­ri­le, dar şi des­pre alte apu­că­tu­ri pe care le are acest „înger”. Au mai fost şi alte numi­ri în fun­cţie ale unor per­soa­ne care nu aveau pre­gă­ti­rea nece­sa­ră. Aceas­ta a fost marea greşe­a­lă a lui Dorin Chir­toa­că – de a numi în fun­cţii per­soa­ne care nu aveau cali­tă­ţi­le nece­sa­re, şi aces­te per­soa­ne au şi cau­zat pro­ble­me­le cu care se con­frun­tă acum mun. Chi­şi­nău. Tot aces­te per­soa­ne i-au făcut pro­ble­me şi lui Dorin Chir­toa­că.

— Totuşi PL şi-a promovat oamenii. Sau nu au fost promovaţi cei care ar fi meritat?

— Sunt şi oame­ni pre­gă­ti­ţi pro­mo­va­ţi în fun­cţie, cum este Vale­riu Mun­tea­nu, om cu ver­ti­ca­li­ta­te, cu pre­gă­ti­re şi cu ten­dinţa de a învă­ţa, dar am avut şi per­soa­ne care regret că au fost numi­te, per­soa­ne trans­fe­ra­te dintr-o fun­cţie în alta, creându-se impre­sia că PL nu are cadre. Eu am venit în PL în 2006 şi, deşi la înce­put au fost puţi­ni, în decur­sul ani­lor 2007-2008 a fost o gene­ra­ţie de tine­ri care îşi dorea schim­ba­rea. Erau şi foar­te bine pre­gă­ti­ţi. Pe mulţi din­tre ei i-am văzut după asta în dife­ri­te fun­cţii, pro­mo­va­ţi de alte par­ti­de, fie în soci­e­ta­tea civi­lă, fie au ple­cat în com­pa­nii inter­na­ţio­na­le. Dacă s-ar fi folo­sit acest potenţi­al uman care era atun­ci în jurul PL, cred că mun. Chi­şi­nău ar fi avut doar de câş­ti­gat.

— Care credeţi că ar fi miza finală a acestor reţineri de la primărie?

— Miza fina­lă este mun. Chi­şi­nău. Hai­deţi s-o spu­nem aşa cum este. Noi vedem acum acest tan­dem PD-PSRM şi nu este nimic ieşit din comun, pen­tru că sunt ace­ia­şi oame­ni care au fost într-o echi­pă sub con­du­ce­rea lui Vla­di­mir Voro­nin. După 8 ani de zile sub mâna de fier a lui Voro­nin, ei au dorit mai mul­tă liber­ta­te, şi atun­ci, văzând şi ten­dinţa popu­la­ţi­ei spre vec­to­rul euro­pean, timp de o sin­gu­ră noap­te, Mari­an Lupu a fost sus­tras din tabă­ra comu­ni­ş­ti­lor, fiind arun­cat pe centru-stânga, în acest bazin elec­to­ral pro-european. Au avut sub con­trol câte­va insti­tu­ţii de forţă şi, înce­tul cu înce­tul, şi-au înlă­tu­rat con­cu­renţii poli­ti­ci care domi­nau pe are­na poli­ti­că de dreap­ta şi acum vedem că, prac­tic, toa­tă acea gar­ni­tu­ră a PCRM, care a fost la pute­re până în 2009, sunt acum în dife­ri­te par­ti­de şi încear­că să facă legea în R. Mol­do­va.

— Şi primăria ar urma să ajungă la PD sau la PSRM?

— Nu con­tea­ză. Se află în ace­ea­şi ogra­dă. Nu exis­tă dife­renţă. Aceas­tă echi­pă care a fost în Par­ti­dul Comu­ni­ş­ti­lor, acum tan­de­mul PD-PSRM, nici­o­da­tă nu a putut lua capi­ta­la. În 2005, când Sera­fim Ure­chean a cedat capi­ta­la, am avut doi ani de zile când pri­mă­ria a fost con­du­să de repre­zen­tanţii PCRM. Acum exis­tă ris­cul să fie repe­tat ace­la­şi sce­na­riu. Atât timp cât Dorin Chir­toa­că se află în arest la domi­ci­liu, Con­si­li­ul Muni­ci­pal poa­te să alea­gă un repre­zen­tant care să deţi­nă fun­cţia de pri­mar inte­ri­mar.

— Mihai Ghimpu spune că Moscova e de vină pentru reţinerea lui Dorin Chirtoacă. Este aşa sau totuşi sunt factori locali?

— Încerc să văd lucru­ri­le mai larg decât le vede dom­nul Ghim­pu. Da, noi putem spu­ne că Mosco­va îşi doreş­te o majo­ri­ta­te pro-rusă la toa­te nive­lu­ri­le, mai ales în capi­ta­la R. Mol­do­va, şi, prin acţiu­ni­le poli­ti­cie­ni­lor de pe loc, sunt, de fapt, satis­fă­cu­te dorinţe­le Mosco­vei. Acest lucru, însă, nu ar fi posi­bil dacă nu ar exis­ta aceas­tă dorinţă a unui grup de a con­tro­la abso­lut totul în R. Mol­do­va, a celor care nu au putut con­tro­la până acum capi­ta­la. În Chi­şi­nău este con­cen­tra­tă, în pro­porţie de 40%, eco­no­mia R. Mol­do­va, deci con­tro­le­zi 40% din tot ce este în R. Mol­do­va. În plus, vin ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re şi dacă se va mer­ge până la capăt cu acest vot mixt, e clar că apa­re nevo­ia de a deţi­ne con­tro­lul pe linie admi­nis­tra­ti­vă asu­pra elec­to­ra­tu­lui din mun. Chi­şi­nău.

— Aţi participat la şedinţa Consiliului Republican de vineri, când s-a decis ieşirea PL-ului de la guvernare?

— Da. Le-am spus că eu deja am luat o deci­zie, urmea­ză s-o ia şi ei. Au făcut-o, dar au făcut-o prea târ­ziu şi sub pre­siu­ne.

— Surse din PL spun că la aceeaşi şedinţă s-a decis şi condamnarea publică a PD şi a liderului acestuia, care ar fi concentrat întreaga putere în mâinile sale. Ulterior, însă, în conferinţa de presă, Mihai Ghimpu nu a mai făcut referire la Plahotniuc, evitând cât de mult a putut să-i rostească numele. Credeţi că este o coincidenţă că, în acelaşi timp, Dorin Chirtoacă ieşea din izolator, primind arest la domiciliu?

— Nu este o coin­ci­denţă. Am mai spus că inte­re­sul este de a lua capi­ta­la sub con­trol de către acest grup de oame­ni care au fost cân­d­va împre­u­nă în PCRM.

— Dar de ce domnul Ghimpu se teme să pronunţe numele lui Plahotniuc?

— Nu cred că se teme. A spus-o voa­lat. Cât mă pri­veş­te, am spus-o de fie­ca­re dată tranşant şi voi spu­ne de fie­ca­re dată ceea ce cred.

— Să trecem la ceea ce se întâmplă în Parlament. Ce părere aveţi despre migraţia masivă a deputaţilor de la un partid la altul?

— Eu fac haz de necaz şi spun că au conş­ti­en­ti­zat pes­te noap­te nece­si­ta­tea sal­vă­rii vec­to­ru­lui euro­pean al R. Mol­do­va. E clar că este ridi­col. Nu poţi să îţi schim­bi pozi­ţia în decurs de o noap­te. Poţi sim­pa­ti­za un alt par­tid, la urma urmei, dar lua­rea unei deci­zii de ple­ca­re dintr-o echi­pă din care ai făcut par­te ani de zile… Şi cine a tră­dat? De la PLDM, de exem­plu? Oame­ni care au fost prin­tre cei mai răsfă­ţa­ţi, inclu­siv cu fun­cţii, afa­ce­ri pro­mo­va­te. Sunt cei care cau­tă să poa­tă avea sta­bi­li­ta­te în afa­ce­ri­le lor şi atun­ci ei migrea­ză aco­lo unde le este satis­fă­cu­tă aceas­tă nece­si­ta­te. L-aţi văzut pe unul cum decla­ra că şeful lui de par­tid e aşa de bun? Fix aşa spu­nea şi des­pre Filat, fos­tul său şef de par­tid. Dar vă asi­gur că dacă mâi­ne apa­re un al tre­i­lea par­tid în care ei pot să migre­ze, îl vor bla­ma pe Pla­ho­t­niuc şi-l vor lău­da pe cel care i-a pri­mit sub ari­pă. Este peri­cu­loa­să o ase­me­nea abor­da­re, dar asta se întâm­plă din cau­za că par­ti­de­le poli­ti­ce încă nu sunt insti­tu­ţio­na­li­za­te şi depind foar­te mult de finanţa­to­ri.

— Deputaţii au migrat doar din interes economic sau au fost şi alte cauze, cum ar fi şantajarea cu dosare?

— Marea majo­ri­ta­te, din câte cunosc eu, sunt oame­ni de afa­ce­ri, şi aces­ta este pri­mul îndemn care i-a făcut să ple­ce, dar nu-i exclus că unii pur şi sim­plu îşi doresc să facă par­te din fac­to­rul deci­zio­nal. Fiind în opo­zi­ţie, mai mult eşti cu sem­na­la­rea pro­ble­me­lor, dar aflându-te la pute­re, ai posi­bi­li­ta­tea să rezol­vi anu­mi­te lucru­ri alt­fel. Nu e exclus însă fap­tul că unii au fost con­vinşi şi prin şan­taj şi dosa­re.

— În aceste zile se discută foarte mult despre reorganizarea Guvernului. Care este viziunea Dvs. asupra acestei reforme?

— Guver­nul tre­bu­ie refor­mat, eu nu sunt împo­tri­va aces­tui pro­ces, dar el tre­bu­ie refor­mat logic. Or, refor­ma admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce cen­tra­le fără refor­ma admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce loca­le nu-şi are ros­tul. Noi avem astăzi aproa­pe 200 de mii de fun­cţio­na­ri. Dacă împă­rţim la numă­rul popu­la­ţi­ei, avem un fun­cţio­nar la 17-18 per­soa­ne, pe când nor­ma euro­pea­nă este de un fun­cţio­nar la 150-169 de cetă­ţe­ni. De ace­ea, în pri­mul rând, tre­bu­ie făcu­tă refor­ma admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce loca­le. Noi avem acum mai mul­te pri­mă­rii decât în peri­oa­da sovi­e­ti­că. Eu, de exem­plu, cred că rai­oa­ne­le tre­bu­ie să dis­pa­ră ca insti­tu­ţii, aşa cum este în ţări­le bal­ti­ce, în Leto­nia, unde exis­tă doar admi­nis­tra­ţia publi­că loca­lă de nive­lul întâi, pri­mă­rii mari. Atun­ci da, vom putea spu­ne că a avut loc o refor­mă nece­sa­ră. O sută de pri­mă­rii mari, poa­te maxi­mum 200, ar tre­bui să aibă R. Mol­do­va. Dar aşa, spuneţi-mi, vă rog, care va fi efi­cienţa unui minis­ter com­pus din Minis­te­rul Edu­ca­ţi­ei, Tine­re­tu­lui, Spor­tu­lui şi Minis­te­rul Cul­tu­rii? Dacă Minis­te­re­le Edu­ca­ţi­ei, Tine­re­tu­lui şi Spor­tu­lui pot fi coma­sa­te într-un sin­gur minis­ter, atun­ci Minis­te­rul Cul­tu­rii nu are ce cău­ta aici. Sunt pro­ble­me total dife­ri­te. Nu exis­tă logi­că. Sau Minis­te­rul Mediu­lui cu Minis­te­rul Agri­cul­tu­rii. Noi ştim că fie­ca­re urmă­reş­te sco­pu­ri dife­ri­te. Minis­te­rul Agri­cul­tu­rii îşi doreş­te să sto­ar­că cât mai mult din pământ, iar Minis­te­rul Mediu­lui îşi doreş­te să-l pro­te­je­ze, şi atun­ci se vor bate cap în cap anu­mi­te pro­ble­me.

— Cum vedeţi viitorul apropiat al politicii din R. Moldova?

— Tim­pul îşi va spu­ne cuvân­tul. Ris­cul care exis­tă acum în R. Mol­do­va este insta­u­ra­rea unui stat poli­ţie­ne­sc. Dacă nu vom spu­ne acum lucru­ri­lor pe nume, că în R. Mol­do­va se ia demo­cra­ţia buca­tă cu buca­tă în fie­ca­re zi, o să ne tre­zim că rămâ­nem şi fără drep­tul de expri­ma­re ş.a.m.d. Noi vedem des­tu­le cazu­ri când per­soa­ne care se expri­mă public des­pre anu­mi­te pro­ble­me ce exis­tă în R. Mol­do­va au des­tu­le neplă­ce­ri. Aşa ceva am avut doar în peri­oa­da guver­nă­rii comu­nis­te, dar şi atun­ci popu­la­ţia avea mai mult curaj decât acum. Lumea vor­beş­te tot mai puţin des­pre poli­ti­că la lucru, încear­că să evi­te dis­cu­ţia pe aceas­tă temă. Sunt toa­te ele­men­te­le pen­tru insta­u­ra­rea unui stat poli­ţie­ne­sc. În R. Mol­do­va întot­dea­u­na au fost per­soa­ne care au con­tro­lat, dar nu au avut o ase­me­nea abor­da­re de a con­cen­tra toa­tă pute­rea poli­ti­că în mâi­ni­le lor, aşa cum o are Pla­ho­t­niuc.

— Putem compara perioada care spuneţi că urmează cu ceea ce a fost pe timpul lui Voronin?

— În peri­oa­da lui Voro­nin, deşi au fost încer­că­ri, el ori­cum ascul­ta ce se întâm­plă în soci­e­ta­te, avea aceas­tă fri­că, şi, în plus, el înţe­le­gea că, toa­tă pute­rea fiind în mâi­ni­le sale, exis­tă şi o res­pon­sa­bi­li­ta­te. Acum vedem că s-a tre­cut pes­te aceas­tă linie roşie şi este mult mai dur decât a fost sub regi­mul lui Voro­nin.

— În aceste condiţii, cum rămâne cu viitorul european al R. Moldova?

— Depin­de cât de mult ne dorim acest lucru şi depin­de care va fi rezul­ta­tul elec­to­ral. Par­ti­de­le de dreap­ta au puţi­ne şanse să aibă 51 de man­da­te. Vlad Pla­ho­t­niuc va face tot posi­bi­lul să aibă un anu­mit număr de man­da­te care să nu per­mi­tă nici stân­gii, nici drep­tei să poa­tă for­ma sin­gu­re o majo­ri­ta­te, şi atun­ci el va osci­la când spre stân­ga, când spre dreap­ta. Negă­sind par­te­ne­ri pe dreap­ta, fiind­că deja nu mai este cre­di­bil pen­tru par­te­ne­rii de dreap­ta, exis­tă ris­cul să avem o guver­na­re de centru-stânga, care va fi par­că pen­tru Mosco­va, par­că pen­tru Euro­pa. Va fi o situ­a­ţie simi­la­ră celei din anii 2004-2005 din R. Mol­do­va.

— Vă mulţumim!

Pentru conformitate,  Anatolie Eşanu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ivancelgroaznic

    “Sunt toa­te ele­men­te­le pen­tru insta­u­ra­rea unui stat poli­ţie­ne­sc.”
    Shi kiar sint. Pe zi she se petre­ce, lume nu ia nimic in con­si­de­ra­re, nu este aten­ta la mane­vre­le poli­ti­ce shi o sa ne tre­zim in pozit­si de drept­si. Shi nu avan­sam nici un pas catre lumea euro­pea­na, ca nu se vre ashe ceva. E mare pacat dac om per­de spri­zhi­nu de la euro­pa. Ca incre­de­rea se cish­ti­ga gteu, da se per­de les­ne. Shi cu Roma­nia ar tre­bui sa avem relat­si mai strin­se, ca sint aci, lin­ga noi, shi merg bine spre euro­pa, putem invat­sa mul­te de la ei.

  2. tolea mereuta

    Si eco­no­mic si poli­tic Chir­toa­ca era sin­gu­rul pin­ten pro­UE si pro­u­ni­re in Mol­do­va si ca for­ta este cca 40%,Ceva a uitat depu­ta­tul libe­ral si anu­me ca la 1 Dec 2018 la Chi­si­nau pri­mar tre­bu­ie sa fie un mol­do­ve­nist care face pe europeanul,dar este si anti­ro­man si antiunionist,iar stea­gul UE dupa cla­di­rea pri­ma­ri­ei tre­bu­ie sa dis­pa­ra pana la 1 Dec,2018,iar eu il vad can­di­dat la Chi­si­nau pe Lupu sau Diacov,dar cred ca Ceban sau Gre­cea­nai nu pot iesi decat prin fra­u­da elec­tro­ni­ca sau alta meto­da puti­nis­ta,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *