ISTORIA e cu noi

De vineri, 1 Decembrie, ia start, pentru un an înainte, Centenarul Unirii, care a demarat pe 28 noiembrie la Alba Iulia, cu cea de-a XXI-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, care a reunit, pentru 5 zile, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din toată lumea. În aceeaşi zi, Cahulul dădea start Centenarului, iar de mâine acesta va demara la Chişinău şi în toată Basarabia, Bucovina şi toată lumea românească…˝

Săptămâna care s-a dus, de la o zi de joi la alta, a lăsat în urmă mai multe evenimente, parte din ele absolut speciale, care, păcat ar fi să fie trecute cu vederea. În prim-plan, vine vizita la Bruxelles a premierului Pavel Filip şi a ministrului Apărării, Eugen Sturza, cu ocazia celui de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic. Deşi a fost o vizită de trei zile, aceasta s-a redus, în linii mari, la câteva întrevederi protocolare cu mai mulţi înalţi oficiali din Parlamentul European şi şefi de state, inclusiv preşedintele României, Klaus Johannis. Chiar dacă a încercat să îşi convingă partenerii de dialog că Chişinăul „a înregistrat în ultimii ani progrese majore în ce priveşte apropierea de Europa”, că „Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană este cea mai bună soluţie pentru modernizarea R. Moldova” şi că guvernarea „are o nouă Agendă de Asociere şi un nou Plan Naţional de Implementare a Acordului de Asociere pentru următorii trei ani”, Filip nu a reuşit principalul lucru pentru care a plecat la Bruxelles: deblocarea creditului de 100 milioane de Euro, bani care, potrivit premierului, nu vor mai ajunge la Chişinău până la sfârşitul anului – aşa după cum şi-a dorit, ci la începutul lui 2018, dovadă clară că „şcolarii noştri de la guvernare” nu şi-au făcut mai multe teme pe acasă, au picat mai multe probe la „dezvoltarea democraţiei” şi „statul de drept” şi au luat o nouă notă proastă la purtare. În schimb, prim-ministrul Filip şi ministrul Sturza au avut o vizită reuşită la Cartierul General NATO. S-au bucurat de o întrevedere cu Jens Stoltenberg, şeful Nord-Atlanticului, cu care au abordat mai multe probleme de interes comun, legate de Apărare, Planificare şi Securitate. Sunt lucruri de care nu cred că ar fi în plus să ne bucurăm şi noi.

Surpriza surprizelor din această săptămână rămâne a fi, totuşi, schimbarea, absolut neaşteptată, de macaz în relaţiile, stabil complicate, dintre Chişinău şi Tiraspol (Moscova). După solemnităţile de la inaugurarea, pe 18 noiembrie, a Podului de peste Nistru de la Gura Bâcului, deteriorat în timpul conflictului militar cu Rusia, din 1992, la începutul acestei săptămâni, Chişinăul şi Tiraspolul semnează 4 înţelegeri protocolare, privind libera circulaţie, recunoaşterea dreptului la viaţă a şcolilor de limbă română din regiunea transnistreană, restabilirea comunicării telefonice între cele două maluri ale Nistrului, accesul fermierilor la terenurile agricole de dincolo de şoseaua Dubăsari-Tiraspol, plus recunoaşterea de către Chişinău a diplomelor de studii ale Universităţii din Tiraspol şi a plăcuţelor de înmatriculare pentru transportul auto din Transnistria. Aceste şi alte câteva subiecte de interes comun pentru populaţia ambelor maluri ale Nistrului (total 8, conform „Pachetului de la Berlin”) aveau să fie discutate două zile mai târziu şi în formatul „5+2”, reunit la Viena (Austria) după o întrerupere de mai bine de un an. Potrivit şefului Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan, ceea ce s-a întâmplat pe durata a mai puţin de o săptămână este un „progres în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”. Deşi lucrurile sunt încă departe de faza lor practică (documente între Chişinău şi Tiraspol-Moscova s-au mai semnat şi cu alte ocazii), Michael Scanlan se arată optimist şi crede că ”în următoarele zile şi săptămâni se va ajunge la mai multe acorduri. Acesta a fost un an de succes pentru noi toţi, dar el încă nu s-a terminat – mai multe lucruri bune vor urma”, zice Scanlan. Reacţia Moscovei la tot ce s-a întâmplat a fost una calmă şi fără declaraţii – semn că ceea ce s-a făcut nu e o surpriză pentru ea. Tiraspolul a aplaudat. A bătut din palme şi Chişinăul. Mai cu seamă, Igor Dodon(?!).

Singurul lucru care rămâne neclar e pentru cine o fac: pentru o R. Moldova liberă de Rusia sau pentru revenirea Rusiei „na krughi svoia”, la Prut? Dacă Rusia a acceptat să facă ceea ce a refuzat timp de peste 20 de ani, în relaţiile cu Chişinăul, înseamnă că Rusia are un plan. Şi nu doar al ei, ci unul comun cu „batracii” ei politici de la Chişinău. Nu degeaba socialiştii au insistat săptămâna trecută, iar democraţii şi comuniştii au susţinut, în prima lectură, proiectul de lege privind legalizarea pe teritoriul R. Moldova a actelor de identitate pentru populaţia din stânga Nistrului cu cetăţenie transnistreană sau rusă. Vin alegerile… Rusia se pregăteşte să ia R. Moldova cu asalt. Electoral. Dacă V. Plahotniuc nu vrea să se întâmple acest lucru, are o soluţie: să treacă prin legislativ, cu majoritatea parlamentară pe care o are (cu siguranţă vor vota şi PL, şi PLDM), un proiect de lege care le-ar oferi cetăţenilor României dreptul de a adopta cetăţenia moldovenească în mod simplificat, aşa după cum o face România. De ce noi putem deveni, în mod privilegiat (şi automat), şi cetăţeni ai României şi ai UE, iar cei din România, nici măcar cetăţeni ai RM? Nu e bine, nu e frăţeşte. Lucrurile trebuie reparate, datoriile recuperate, mai ales că de mâine încolo ocazii vor exista o mie şi una. Şi nu e vorba de Crăciun sau doar de Crăciun. De vineri, 1 Decembrie, ia start, pentru un an înainte, Centenarul Unirii, care a demarat pe 28 noiembrie la Alba Iulia, capitala Marii Uniri, cu cea de-a XXI-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, care a reunit, pentru 5 zile, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din toată lumea. În aceeaşi zi, Cahulul dădea start Centenarului, iar de mâine acesta va demara la Chişinău şi în toată Basarabia, Bucovina şi tot spaţiul Românesc. De ce nu ar fi o ocazie bună şi pentru deputaţii noştri de a se manifesta şi a-şi manifesta Cultul şi Onoarea. Modificarea art. 13 din Constituţie ar fi una, poate chiar prima acţiune şi realizare consacrată Centenarului, cetăţenia moldovenească pentru cetăţenii României ar fi o a doua realizare memorabilă de program, iar după alegerile din 2018 (sau poate până la ele) va fi loc bun şi potrivit, în ajunul Marii Aniversări, şi pentru reafirmarea Marelui Ideal Testamentar: Un Neam, O Ţară. ISTORIA e cu noi. Să fim mândri de Ea. Şi s-o urmăm.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *