Editorial Va fi mai multă pace după New Delhi?

Sunt 568 de zile de la agresarea militară a Ucrainei de către Rusia. Ucraina în continuare rezistă. Rusia și mai mult se ostilizează. Războiul continuă. Toate tentativele de până acum de a opri războiul au eșuat. Pronosticuri de pace nu mai face nimeni. 

Duminică, la New Delhi (India), după mai multe zile de discuții în contradictoriu la tema războiului și păcii în Ucraina, se încheia cel de-al 18-lea Summit al celor mai mari 20 de puteri economice ale lumii. Este a doua în ultima lună reuniune la nivel mondial, după cea de la Jeddah (Arabia Saudită), care a reunit șefi de state și de guverne din aproximativ 40 de state și la care Volodimir Zelenski a prezentat pentru discuții planul de pace al Kievului, care presupune retragerea trupelor ruse din Ucraina și restabilirea granițelor recunoscute pe plan internațional. Rusia, care nu a fost invitată la Summit, a respins planul de pace al Kievului și a calificat ca fiind „inutile” toate reuniunile la care problemele războiului sunt discutate fără participarea Moscovei. Kievul nu a intrat în polemici. Planul războiului și păcii a fost trecut pe agenda Summitului de la New Delhi, în speranța că se va găsi aici un sprijin internațional mai larg pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Așteptările Ucrainei   însă au rămas doar așteptări. 

Rusia nu a fost condamnată pentru invadarea Ucrainei. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va bloca adoptarea unei decizii finale a Summitului (la care au fost abordate și alte probleme, prioritar  încălzirea globală), în cazul în care nu se va ține cont de pozițiile Moscovei vizavi de războiul din Ucraina și vor fi făcute acuzații la adresa Rusiei. Până la urmă, în pofida  diferențelor de viziune privind agresiunea Rusiei în Ucraina, liderii celor mai puternice economii ale lumii, inclusiv președintele american Joe Biden, au ales să  adopte o Declarație finală de compromis, care deși evită o condamnare explicită a Rusiei pentru războiul din Ucraina, cere în schimb membrilor Grupului (implicit Rusiei) să se abțină de la utilizarea forței împotriva integrității teritoriale, suveranității și independenței altor țări. E puțin? E mult? Dacă ținem cont că Rusia, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, este pusă pe continuarea planurilor sale expansioniste („Moscova va continua operaţiunea specială din Ucraina”…), nu e tare mult, dar poate fi de ajuns pentru a trage de urechi Kremlinul în cazul în care va deraia de la angajamentele Summitului de la New Delhi, pentru care rușii s-au zbătut, și-au croit relații și au semnat. Ar fi și asta un pas înainte, dar în cazul Rusiei, a fi sigur pe ce zice Moscova, e ca și cum a-i ține șopârla de coadă. 

Noi avem în acest sens experiența noastră tristă. E vorba de Summitul din 1999 de la Istanbul, la care Moscova se obliga să finalizeze până la sfârșitul anului 2002  retragerea forțelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Ce a urmat? După 2002, Rusia a negat și neagă în continuare faptul că și-ar fi făcut vreodată un angajament clar din retragerea trupelor sale de la Nistru. Va proceda Rusia altfel în cazul angajamentelor de la New Delhi? Va ține cont că a fost scutită de acuzațiile pentru crime de război în Ucraina și i s-au făcut mai multe concesii la summit?

Potrivit organizatorilor Reuniunii, Summitul de la New Delhi a fost cel mai dificil dintre toate câte au existat până acum: textul de compromis al Declarației finale   privind Ucraina a necesitat „peste 200 de ore de negocieri neîntrerupte, 300 de întâlniri bilaterale (şi) 15 versiuni” ale textului. Până la urmă, potrivit agențiilor străine de știri, atât SUA, cât şi Rusia au apreciat consensul la care s-a ajuns pentru adoptarea Declaraţiei finale, chiar dacă au lăsat Kievul confuz și derutat.

E clar și de ce: războiul se dă pe teritoriul Ucrainei. Și doi: V. Zelenski, care acum o lună, la Reuniunea de la Jeddah se arăta optimist că în toamnă, la New Delhi, Ucraina va avea parte de un Summit care va pune capăt războiului, a eșuat. Ministerul ucrainean de Externe a criticat Declaraţia comună a Summitului G20, pentru că nu menţionează expres agresiunea Rusiei în Ucraina. Nu conține „nimic de care să fii mândru”, remarca Kievul cu o zi înainte de încheierea Summitului. A doua zi, la încheierea Reuniunii, premierul indian, Narendra Modi, gazda Summitului, avea să declare și prin această declarație să facă clar faptul de ce nu a fost posibilă la New Delhi o declarație pe care a așteptat-o Kievul: „Nu ne interesează un G20 divizat. Avem nevoie de pace şi cooperare în loc de conflicte.” Va fi mai multă pace în Ucraina după New Delhi?

Summitul s-a încheiat. Războiul? Războiul – nu. Planurile de război ale Rusiei rămân. A doua zi după summit, un comunicat de presă al comandamentului militar de la Kiev anunța că în Rusia „se așteaptă în scurt timp să înceapă o mobilizare forțată masivă…”. Aceasta va cuprinde atât Rusia, cât și teritoriile ocupate temporar din Ucraina. Potrivit estimărilor prealabile, numărul recruților ar putea fi între 400 și 700 de mii. Ia amploare în Rusia și fenomenul companiilor militare private, gen Grupul Wagner, fondate de rechinii financiari ai businessului rusesc, apropiați președintelui Putin și care se ridică la 40. Bine antrenate și echipate, ele toate sunt destinate războiului din Ucraina. Marți, în contextul vizitei președintelui Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong Un în Rusia, Vladimir Putin a dat de înțeles că se pregăteşte de un război îndelungat și nu va accepta încetarea focului, motivând că Ucraina ar putea profita de asta pentru a se reînarma. 

Fluxurile de știri anunțau că, în noaptea de marți spre miercuri, forțele ruse au lansat 44 de drone Shahed, principala țintă fiind pentru a șasea oară în mai puțin de două luni, portul dunărean Ismail, de la frontiera cu România. Rusia râvnește să revină la Dunăre.