Editorial Războiul, tot mai aproape de noi
Rusia caută să-și transfere războiul din Ucraina tot mai aproape de granițele României și ale R. Moldova. Gurile Dunării reapar în planurile de război ale Moscovei, deși ar fi o eroare să credem că ele au dispărut vreodată de pe orbitele ei.
Potrivit Ukrinform, în noaptea de duminică spre luni (23-24 iulie), trupele ruse au lansat noi atacuri asupra regiunii Odesa. Timp de patru ore, rușii au atacat cu drone kamikaze Shahed-136 infrastructura portuară de pe Dunăre, pe partea ei ucraineană. Dronele rusești au lovit porturile Reni și Ismail (noduri-cheie ucrainene de export de cereale de pe Dunăre), la o săptămână după ce Rusia a lansat mai multe atacuri asupra portului comercial Odesa. Loviturile au urmat, după ce Kremlinul s-a retras din „Acordul cerealelor”, semnat acum un an sub garanțiile ONU, care-i permiteau Ucrainei, în ciuda războiului, să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, pentru a atenua o posibilă criză alimentară globală.
Cu mai bine de o săptămână în urmă, Acordul pentru exportul cerealelor prin Marea Neagră a expirat, iar Rusia a anunțat că nu intenționează să îl mai prelungească. Continuarea „Acordului privind cerealele” – care nu și-a justificat scopul umanitar – și-a pierdut sensul””, a motivat Putin, potrivit unui articol publicat pe site-ul Kremlinului. Pentru a evita blocajul exporturilor de cereale pe mare, autoritățile ucrainene le-au reorientat prin porturile sale de pe Dunăre către portul românesc Constanța. Kremlinul a recidivat imediat. Putin a făcut criză de nervi, mai ales că după ce a renunțat la acord, Rusia a lovit aproape zilnic porturile ucrainene exportatoare de produse alimentare și a promis să facă în continuare același lucru, până Ucraina va fi pusă în situația să nu-și mai poată exporta produsele cerealiere în interese de război: contra arme și muniții – scrie presa rusă.
În noaptea de sâmbătă spre duminică au fost aruncate în aer câteva depozite de grâne în portul comercial Odesa, iar duminică spre luni a fost atacată cu drone infrastructura portuară de pe Dunăre, la Reni și Ismail. Este pentru prima dată de la începutul războiului, când Rusia se dedă unor atacuri extreme într-o zonă riscantă.
Reni este punctul limită la frontiera sudică dintre România, Republica Moldova și Ucraina, la nici 200 de metri distanță pe apă între malurile ucrainesc și românesc (NATO și UE) ale Dunării, la 5 kilometri de satul și portul Giurgiulești și la 13 kilometri de Galați – cel mai mare port românesc la Dunăre. Atacul asupra celor două porturi de la Reni și Ismail prezintă o situație nouă la Gurile Dunării, în coasta României, la frontierele Ucrainei cu NATO.
Întrebare: este atacul Rusiei asupra porturilor de la Reni și Ismail o penalizare a Kievului pentru „neascultare” sau Rusia a căutat, prin acest exercițiu militar de manevră, să testeze nervii și puterea de reacție a partenerilor euroatlantici ai Ucrainei și să dea de înțeles că ea va acționa la discreția sa acolo unde are interese. „Asta este exact ceea ce face Putin, testează limitele, testează răbdarea aliaților NATO, în speranța că absența unei poziții comune foarte ferme va duce la distrugerea unității pentru susținerea Ucrainei”, comentează cazul istoricul român Cosmin Popa.
Bombardamentele de la Reni și Ismail au provocat reacții imediate la București. Președintele României, Klaus Iohannis, a condamnat atacul într-un mesaj publicat în aceeași zi pe Twitter. În opinia sa, bombardamentele foarte aproape de România sunt o escaladare care prezintă riscuri grave pentru securitate la Marea Neagră. „Condamn ferm recentele atacuri ale Rusiei împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre, foarte aproape de România. Această escaladare recentă prezintă riscuri grave pentru securitatea din Marea Neagră…”, spune Iohannis. O altă reacție, tot de condamnare a Rusiei, a urmat și din partea premierului român, Marcel Ciolacu, care a cerut Moscovei „să înceteze atacurile aeriene asupra infrastructurii portuare ucrainene”, precizând că „România va continua să sprijine Ucraina în vederea identificării de soluții practice pentru continuarea exporturilor de cereale suplimentare către piețele globale”, iar Ministerul Apărării a difuzat un comunicat de presă prin care a anunțat că „din evaluările” ministerului, „nu rezultă, la acest moment, posibilitatea unor amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României”. O declarație similară a venit și din partea peședintei Maia Sandu, care și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina după ultimele atacuri și bombardamente din Odesa și regiunea Odesa. Moldova nu se află în pericol după atacurile din Odesa, „riscuri pentru Republica Moldova nu sunt, ucrainenii apără și pământul nostru”, anunță Maia Sandu. Ce zice NATO?
După recentele atacuri ale Rusiei în regiunea Odesa, în special asupra porturilor Reni și Ismail, situate la frontierele directe cu NATO, Kievul a solicitat convocarea în regim de urgență a Consiliului NATO-Ucraina. Acesta s-a reunit ieri la Bruxelles. România, ca țară membră a Atlanticului de Nord – întrucât țintele bombardate de Rusia sunt situate în vecinătatea teritoriului ei național, a prezentat o evaluare de securitate în zona Mării Negre și a măsurilor de apărare a spațiului NATO din această zonă. Ministerul român al Apărării a comunicat, în acest context, că „armata României continuă implementarea măsurilor de vigilență întărită în spațiul național terestru, maritim și aerian și a celor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, stabilite conform planurilor naționale și aliate.” Ce va urma? Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a semnalat în ajun de reuniune că cele 54 de state membre ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei vor continua să sprijine Ucraina pe termen lung. Rusia, la rândul ei, nu este pusă pe cedări. Potrivit autorităților Marii Britanii, Moscova are în planurile ei să atace inclusiv transportul maritim civil în Marea Neagră și să extindă câmpurile minate în apropierea porturilor ucrainene. Războiul continuă. Tot mai aproape de noi.
