EDITORIAL Războiul din Ucraina: o „lecție deschisă” pentru Occident?

Problema războiului Rusiei în Ucraina nu are și puțin probabil să poată avea o rezolvare militară. O știe Kievul, o înțelege Moscova, o înțeleg toți cei care monitorizează îndeaproape ceea ce se întâmplă în Ucraina. Și cu toate astea, Kremlinul refuză o înțelegere pașnică de încetare a focului.

Statele, ca și oamenii, trebuie să trăiască după reguli. Și dacă nu o fac? A mai trecut o săptămână. Majoritatea, dacă nu fiecare, ne-am fi dorit-o altfel, dar a fost așa cum a fost: cu același război ucigaș din vecinătatea noastră estică, care rămâne o amenințare la adresa păcii și securității nu doar în Ucraina și care se apropie tot mai mult de noi, cu stupiditatea de COVID, care și-a revenit și încearcă să ne îmbrace din nou în măști, cu creșteri noi la prețuri și o instabilitate globală pe plan politic, economic și social, care riscă să ne bage în sărăcie și cu alte rele. Sunt realitățile la zi ale acestui început de secol 21 pentru care, de fapt, omenirea a avut cu totul alte așteptări: să nu mai trăiască după cortine de fier, în lumi izolate, separate de granițe rigide, catalogați în prieteni și neprieteni după scheme politice, impuși să se sacrifice pentru idealuri sterile și sub steaguri false.

Summitul de la Malta, înțelegerile dintre Mihail Gorbaciov (ultimul dintre liderii sovietici) și președintele american de atunci, George H.W. Bush, asta, de fapt, făceau în 1989: anunțau sfârșitul unei epoci demodate în relațiile internaționale și începutul unei ere noi. Războiul Rece era desființat, cedând locul unei Păci Mondiale. America și Rusia urmau să se înțeleagă asupra unei noi ordini mondiale, lucru care nu s-a întâmplat. Căderea lui Gorbaciov și venirea lui Elțin au amânat lucrurile, iar după venirea lui Putin la Kremlin au început regretele și frustrările pentru ceea ce se întâmplase în 1989 la Malta. Relațiile ruso-americane au fost readuse treptat la condițiile Războiului Rece. Prima „explozie” are loc în 2008, în Georgia (războiul ruso-georgian), după care în 2014 în Ucraina – prima incursiune, urmată, pe 24 februarie 2022, de a doua. Sunt mai bine de patru luni, 148 de zile de război, în care Ucraina este zi de zi măcelărită, împușcată și bombardată, în intenția de a o desființa ca stat și națiune. Amenințări, în acest sens, au fost făcute, în mod repetat, și de președintele V. Putin, și de către adjunctul șefului Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, D. Medvedev, potrivit căruia, dacă războiul nu se va încheia, în următorii doi ani, Ucraina riscă să dispară de pe harta lumii. Deci, război total? Kremlinul refuză să recunoască. „Noi nu am invadat Ucraina. Am început o operațiune militară specială, pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că târârea Ucrainei în NATO e un act criminal”. Este declarația, pentru BBC, a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, după Reuniunea de la Bali a miniștrilor de Externe din grupul G20. Și cât va mai dura această „lecție deschisă” a Rusiei pentru Occident, dacă Ucraina de mult a renunțat la NATO?

De când armata rusă a atacat Ucraina, cu mai bine de patru luni în urmă, mii de civili și militari au fost uciși și orașe întregi au fost transformate în ruine, iar milioane de ucraineni au apucat drumurile pribegiei sau au fost deportați în Rusia. Cronicele de război anunță zilnic noi bombardamente, morți, răniți, teroare, jafuri, persecuții… Rusia, spre deosebire de Ucraina, profită de avantajul unui război, purtat pe un teritoriu străin. Ăsta este, de fapt, și unul din motivele din care Moscova nu se grăbește să negocieze un acord de pace cu Kievul. Toate încercările de până acum ale președintelui Zelenski de a obține o întrevedere cu Putin și a face pace între Kiev și Moscova au fost respinse de Kremlin. Toate tentativele grupului de negocieri, din partea Ucrainei, de a ajunge la un acord de încetare a focului cu negociatorii ruși au fost anulate. Toate implicațiile liderilor internaționali, de pe lista „prietenilor Rusiei” (președinți și premieri ai Franței, Germaniei, Turciei, Israelului, Italiei, Austriei…) de a intermedia o înțelegere de pace între Moscova și Kiev au rămas și ele în aer. Azi despre negocieri și pace în cazul războiului din Ucraina, practic, nu mai vorbește nimeni. E o temă închisă pentru Moscova. Rusia se concentrează tot mai mult pe război. Deranjat de faptul că, săptămâna trecută, lansatoarele de rachete HIMARS şi alte arme de înaltă precizie au ajuns în dotarea armatei ucrainene, Putin amenință că, în Ucraina, „nu a început încă nimic serios” și a cerut generalilor săi să extindă acțiunile militare în estul și sudul Ucrainei. De luni, au fost amplificate atacurile în Donbas, au fost bombardate din nou Nikolaev și Odesa, au fost atacate Vinița și Belgorod-Dnestrovsk, situat la 70 de kilometri de hotarele Ucrainei cu R. Moldova. Se apropie războiul de noi? Ucraina, în tot cazul, nu renunță la apărare. Zelenski cere, în continuare, de la SUA arme de înaltă precizie, astfel încât Ucraina să se poată apăra și a făcut apel către populația civilă să se retragă din teritoriile ocupate de Rusia, pentru a permite trupelor ucrainene să treacă la contraofensivă. Războiul continuă. Până când? Și până unde? Problema războiului Rusiei în Ucraina nu are și, puțin probabil, să poată avea o rezolvare militară. O știe Kievul, o înțelege Moscova, o înțeleg toți cei care monitorizează îndeaproape ceea ce se întâmplă în Ucraina. Și cu toate astea, Kremlinul refuză o înțelegere pașnică de încetare a războiului. Marți, cu ocazia vizitei lui Putin în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara unui post iranian de radio, că „operațiunea militară specială” rusă în Ucraina „va fi finalizată doar când toate obiectivele vor fi atinse… Nu există date precise de expirare pentru această operaţiune, ceea ce contează este eficacitatea ei”, spune Peskov. Iar „eficacitatea”, pe care și-a făcut-o publică Moscova, este ocuparea cât mai multor teritorii, organizarea de referendumuri și trecerea acestor teritorii în componența Rusiei. În cazul în care asta se va întâmpla, Ucraina a avertizat că va ataca Crimeea și flota militară rusă din Sevastopol. Lucrurile se complică. Cine poate opri războiul? Cine îl poate tempera pe Putin? ONU, creată în 1945, după un război devastator, care este cea mai influentă organizație internațională, menită să asigure pacea în lume, a eșuat în încercările ei repetate de a determina Rusia să se retragă din Ucraina. Și-a epuizat ONU puterea de decizie? Și-a ieșit din „balamale” Rusia? Cine poate face mai mult pentru pace în Ucraina? Turcia? China? Sau împreună?