Editorial Război în Postul Mare
Suntem în a doua săptămână din Postul Sfintelor Paști. Cum e? Cum suntem? Cum gândim, la ce? Ce facem, cum facem? Ce așteptări avem în aceste timpuri deloc clare și ușoare? Învățătura biblică ne spune că pe durata Postului Mare este deosebit de importantă starea de spirit pe care trebuie s-o trăim, în care gândurile bune să stea deasupra celor mai puțin bune, că trebuie să ne abținem de la violențele mentale, verbale și, nu în ultimul rând, de la cele fizice, să ne trăim zilele în rugăciuni, dând ascultare Domnului, să fim mai binevoitori cu cei din jur și să nu ne lăsăm bântuiți de ispite și antrenați în dispute și confruntări.
Ar fi să fie dacă ar fi să trăim cu toții cum scrie în carte, dar timpurile nu țin cu noi. Deși s-au deschis granițele și lumea circulă liber de la un capăt la altul al lumii, pe pământ e mai multă neînțelegere decât înțelegere, mai mult război decât pace, mai mult rău decât bine, viața – mai încărcată de necazuri, speranțele de viață – tot mai sub „liniile roșii”, lumea – tot mai divizată, și nu între buni și răi, ci între răi și foarte răi. S-au stricat timpurile.
Așteptările că războiul din Ucraina care este la un pas distanță și ne are în vizor și pe noi, se va potoli, cel puțin pentru perioada Postului și Sărbătorilor de Paști, au eșuat. Pledoaria pentru pace și chemarea Papei Francisc din Duminica Iertării adresată rușilor și ucrainenilor, să se ierte unii pe alții și să facă pace, a rămas neauzită. La fel ca și apelul „la cei care dețin autoritatea asupra națiunilor”, astfel încât „să se angajeze să pună capăt conflictului, să obțină o încetare a focului și să înceapă negocierile de pace” în cadrul acestui „război absurd și crud”. „Victoria construită pe ruine și sânge nu va fi niciodată o victorie adevărată!”, spune Pontiful – reproș celor care se cred posibilii victorioși într-un război fără șanse de câștig. Va fi cumva auzit? Și înțeles?
Războiul și purtătorii lui își au însă calculele lor pentru acest război. Rusia, care insistă pe refacerea granițelor istorice, pretinde fie o Ucraină la picioarele ei, fie una distrusă de război. Potrivit Comandamentului militar ucrainean, soarta războiului se va decide în această primăvară și Rusia se pregătește să treacă la atac masiv în Ucraina, aplicând tactica „pământului pârjolit”, ceea ce s-a întâmplat în consecință (din imaginile difuzate pe canalele de socializare) cu orașul Mariinka (regiunea Donețk), ras în totalitate de pe fața pământului, astfel ca populația care s-a retras din oraș să nu mai aibă unde reveni. Alături de masacrele de la Bucea, Irpin și Herson, Mariinka este, alături de Mariupol, trecut pe lista orașelor-martir. Bahmutul e următorul, pe care trupele ruse se zbat al șaptelea an să-l cucerească. Forțele Terestre ucrainene au anunţat sâmbătă că au respins peste 130 de atacuri ale ruşilor în Bahmut, iar oraşul rezistă, în ciuda presiunii enorme prin care trupele ruse încearcă să încercuiască orașul. Potrivit aceleiași surse, Rusia pierde zilnic în luptele pentru Bahmut până la 500 de soldați. Și războiul despotic al Rusiei în Ucraina continuă. Să sperăm că nu va merge mai departe de Ucraina, deși Chișinăul nu ascunde că riscurile pentru R. Moldova au existat și există. Pe durata anului, de la invazia rusă în Ucraina, R. Moldova a fost de mai multe ori amenințată că va avea probleme cu Rusia, chiar dacă Moscova a negat de fiecare dată că Moldova ar intra în planurile ei de război. Kremlinul s-a arătat mereu deranjat de faptul că autoritățile moldovenești s-au situat de partea Ucrainei în acest război, că, alături de Occident, acuză Moscova pentru războiul din Ucraina și este în cooperare cu UE și SUA pe probleme de apărare și securitate, chiar dacă Chișinăul nu a renunțat la neutralitate, nu s-a cerut în NATO și nu a amenințat să atace regiunea transnistreană și trupele ruse din stânga Nistrului, chiar dacă ele se află ilegal pe teritoriul R. Moldova. Dacă e să ne amintim, cea mai severă amenințare a Rusiei la adresa Chișinăului venea de la șeful Externelor Ruse, Serghei Lavrov, care, acum o lună, declara unui post rusesc TV că R. Moldova ar fi următoarea care ar putea repeta soarta Ucrainei, acuzând faptul că Maia Sandu „tinde spre NATO” și „Unire cu România”. Deși Externele de la Chișinău s-au grăbit să respingă acuzațiile lui Lavrov, Moscova nu și le-a retras, ceea ce înseamnă că ele rămân în rezervă, pentru alte ocazii. Nimic nou sub soare. Lavrov nu a făcut, de fapt, mai mult decât să reanimeze un scenariu rusesc mai vechi, aplicat de Rusia în raport cu R. Moldova în 1992 la Nistru. „Rusia a fost nevoită să declanşeze războiul din regiunea transnistreană ca să oprească unirea Moldovei cu România”, recunoștea zece ani mai târziu, într-un discurs oficial, ex-preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Ghenadi Selezniov, cu toate că în 1992 și după, Moscova insista că războiul a fost ba civil, ba conflict interetnic.
Regiunea transnistreană rămâne pentru Rusia o carte grea de joc, atât în războiul cu Ucraina, cât și în reglările de conturi cu Chișinăul… Pe durata anului, de la invazia rusă în Ucraina (24.02.2022), R. Moldova a fost de mai multe ori amenințată că va avea probleme cu Rusia, chiar dacă Moscova a negat de fiecare dată că Moldova ar intra în planurile ei de război.
Regiunea transnistreană rămâne pentru Rusia o carte grea de joc, atât în războiul cu Ucraina, cât și în reglările de conturi cu Chișinăul. Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a acuzat Moscova la începutul acestei luni că planifică o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul și a atrage regiunea transnistreană în război de partea ei. Declarația vine după ce preşedintele Volodimir Zelenski anunța prealabil, într-un interviu, că Moscova planifică să parașuteze soldaţi şi echipamente în zona găgăuză, să facă o joncțiune cu regiunea transnistreană, să dea jos guvernul de la Chișinău și să deschidă un nou front în Ucraina dinspre regiunea transnistreană. Rusia a negat acuzațiile. Așa sau nu, în regiunea transnistreană au început de pe 1 martie recrutările bărbaților apți de luptă, până la 55 de ani, iar Ucraina a concentrat trupe la granița cu R. Moldova pe segmentul transnistrean. E puțin probabil că Rusia va ataca R. Moldova. Kievul anunța încă acum două luni că este gata să elibereze regiunea transnistreană de trupele ruse, dacă acest lucru va fi cerut de Chișinău.
Să ne ținem aproape de Ucraina, chiar dacă același Lavrov declara, acum două săptămâni, că Rusia vrea relații de prietenie cu R. Moldova.
