Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial/ Post liber de pacificator…

Editorial Post liber de pacificator în războiul din Ucraina

Războiul este un loc în care tinerii, care nu se cunosc și nu se urăsc, se ucid prin decizii ale unor bătrâni, care se cunosc și se urăsc, dar nu se ucid” (Erich Hartmann, militar german)

Rusia și Putin, deși lumea stă de aproape 10 luni cu gura pe ei și au ajuns să repete soarta Germaniei și a lui Hitler din anii celui de-al Doilea Război Mondial, blamați și blestemați inclusiv la ei acasă, nu vor să se lase de război și să facă pace. De altfel, Putin invada Ucraina pe 24 februarie 2022 exact în felul și halul în care o făcea Hitler pe 22 iunie 1941: „rovno v 4 ceasa”.

A mai trecut o săptămână, însăilată și ea cu negru la celelalte 38, în pomelnicul războiului din Ucraina. Bombardamente în continuare, morți, teroare, sânge, frică, lume uluită pe drumuri… Putin, coloneii și generalii săi politici și militari din anturajul Kremlinului, în loc să grăbească terminarea războiului, se pregătesc din gros de prevenirea unei posibile lovituri de stat și adună echipamente militare în centrul Moscovei pentru a crește numărul „filtrelor de securitate”, scrie Agerpres. Se teme Putin să nu repete soarta lui Ceaușescu? Dar parcă Stalin a terminat-o mai onorabil?

Pacea în Ucraina nu preocupă azi la Moscova pe nimeni. Cel puțin, ea nu figurează pe ordinea de zi a Kremlinului. Deși au existat mai multe așteptări că situația s-ar putea schimba în urma celor două reuniuni internaționale de săptămâna trecută – summitul ASEAN din Cambodgia (12 noiembrie) și cel al statelor Grupului G20 (15-16 noiembrie) de la Bali (Indonezia), la care Rusia a fost „mitraliată” dur pentru „războiul barbar” din Ucraina, lucrurile au rămas pe vechi, chiar dacă Kievul a pledat, în cadrul ambelor reuniuni, pentru reinstaurarea păcii în regiune.

Războiul Rusiei în Ucraina „trebuie și poate fi oprit. Vreau ca acest război rusesc agresiv să se încheie rapid” și „fără ca Ucrainei să i se ceară să aprobe compromisuri cu privire la suveranitatea sa, integritatea sa teritorială și independența sa… Rusia afirmă că dorește să pună capăt războiului; să dovedească acest lucru cu acțiuni” – citat din mesajul președintelui V. Zelenski adresat delegațiilor summitului de la Bali. Ministrul rus de Externe, S. Lavrov, care a condus delegația Rusiei la Bali, a declarat după summit că Kremlinul vrea pace în Ucraina, doar că Kievul trebuie să țină cont de „situația actuală din teren”, altfel zis, să recunoască teritoriile ocupate de Rusia, după 24 februarie, ca rusești. Duce Rusia lipsă de pământ? Ea, care este cea mai mare, ca suprafață, țară din lume” (a opta parte din suprafața locuită a Pământului), cu peste 17 milioane de kilometri pătrați… Vor Putin și Lavrov să tragă sapa și nu au unde?

Cea mai mare problemă a acestui război știți care-i? Că a fost lăsat să înceapă și azi stăpânul sau stăpânii lui nu știu ce să facă cu el. E ca și cum ai scăpa din cușcă un monstru și nu știi dacă vei reuși să-l mai dai la loc. Experții în materie de război știu că un război e mai ușor de prevenit decât de oprit? Și că un stat războinic trebuie descurajat până, și nu după ce urcă pe tancuri. Nu a știut Kievul (ajutat de partenerii strategici, evident) că Rusia va ataca Ucraina, după ce, pe toată durata anului 2021, și-a crescut, la granița cu Ucraina, efectivele armate cu tot cu tehnică și echipamente până la 190 000 de militari? Nu puteau să nu știe serviciile speciale. Și atunci, de ce nu a reacționat? Sau nu a știut Kremlinul că, dacă Rusia va ataca Ucraina, Occidentul o va ajuta să se apere din momentul în care administrația centrală a Ucrainei este una prooccidentală? Nu avea cum să nu știe. Și atunci, de ce a calculat greșit (operațiune specială?!) și a călcat, până la urmă, cu stângul?

În cele 273 de zile, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, războiul a omorât (potrivit surselor ucrainene) circa 80 de mii de militari ruși, 10 dintre care generali și 61 de mii de militari ucraineni (spun sursele ruse). Numărul morților în rândul civililor ucraineni urcă la 8500, 437 dintre care copii. „Sute de oraşe (potrivit președintelui Zelenski) au fost practic arse, mii de oameni au fost torturați, sechestrați, masacrați, jefuiți, violați, sute de mii au fost deportaţi în Rusia”. Războiul a furat Ucrainei (cu Crimeea inclusiv) circa 20% din teritoriul ei suveran (peste 120 de mii de kilometri pătrați) și amenință cu noi secesiuni teritoriale (regiunile Dnepropetrovsk și Odesa). În cele peste 9 luni, războiul a provocat cea mai mare criză de refugiați în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial: circa 8 milioane au emigrat în alte țări și altele peste 8 milioane s-au strămutat pe interior. Războiul lui Putin lasă și Rusia fără ruși: peste 900 de mii (datele din 4 octombrie) – emigrați în Occident și în vecinătatea Rusiei o dată cu declanșarea invaziei în Ucraina. În rezultatul recentelor atacuri cu rachete, Rusia a distrus jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei. 20 de milioane de ucraineni s-au pomenit fără căldură și lumină în prag de iarnă, notează Agerpres. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat, luni, că această iarnă va pune în pericol viaţa a milioane de ucraineni, după atacurile devastatoare ruse asupra infrastructurii energetice a ţării. „Iarna aceasta va fi o problemă de supravieţuire” pentru milioane de oameni în Ucraina. Este declarația directorului regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, citat de AFP.

Ce facem cu acest monstru de război mai departe, că lucrurile se complică. Și nu doar în Ucraina… El face urme și în R. Moldova, și în Polonia. Și nu se știe câte altele, care, deocamdată, nu se lasă văzute. Ce vrea Ucraina? Pace, revenirea la situația de până în 24 februarie 2022 și garanții că ceea ce se întâmplă azi nu se va repeta. Ce vrea Rusia? Ultima declarație oficială: „orice normalizare a relațiilor Moscova – Kiev, doar după o schimbare la conducerea Ucrainei”, spune Konstantin Kosacev, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei în Duma de Stat. Fără un mediator credibil, puțin probabil să ne putem aștepta la schimbări în relațiile Moscova – Kiev. Cine-i gata să intre în rol?