Editorial Încă un război

Chiar că lumea a înnebunit. Să mai zică cineva, după tot ce se întâmplă de peste 600 de zile de război în Ucraina și de ceva mai bine de o săptămână în Orientul Mijlociu, că nebuni există doar la casele de nebuni. Ba nu. Realitățile ne contrazic: cei mai dezechilibrați nebuni pe lumea asta sunt în marea politică a mai marilor zilei, care abuzează de statutul lor și se joacă cu soarta lumii ca în jocurile de noroc. Așa au procedat la timpul lor – ca să nu ne adâncim prea departe în istorie, călăii și criminalii de Iosif Stalin și Adolf Hitler… Dar erau alte vremi. Cunoaștem până unde au mers, ce fel de glorie au avut și ce istorie au făcut. Dar ceea ce se întâmplă în Ucraina e altceva? Sau ceea ce se întâmplă, la un sfert din secolul 21 – un secol al pocăinței și credinței, în Orientul Mijlociu?

Pe 7 octombrie, războiul din Ucraina, în care trupele ucrainene anunțau că au trecut la contraofensivă, este transferat în Orientul Mijlociu, în cea mai instabilă zonă a terrei. Gruparea islamistă Hamas a atacat sudul Israelului, provocând o reescaladare a vechiului conflict palestiniano-israelian (care durează din 1948), cu mii de morți și răniți. A fost, potrivit autorităților israeliene, cel mai sângeros atac din câte au mai existat. Atacul de sâmbătă a dat startul unui război, cu pericole de extindere a conflictului în toată regiunea. Pe 8 octombrie, la o zi după ce Hamas a invadat sudul Israelului, Tel Avivul a declarat război grupării Hamas care deține puterea în Fâșia Gaza. Au urmat lovituri aeriene în serie asupra mai multor ținte din Gaza. Amenințați de Israel cu noi atacuri aeriene, peste un milion de palestinieni au părăsit provincia pentru a se salva din calea războiului. Palestinienii repetă calvarul prin care au avut de trecut și mai trec și azi ucrainenii – urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Palestina și Israelul sunt de 12 zile în stare de război, un război care, ca și cel din Ucraina, implică riscuri nu doar pe plan local. Statele Unite, care și-au declarat solidaritatea cu Israelul în confruntarea acestuia cu Hamas și alte grupări islamice de rezistență din regiune, au avertizat că acest conflict dintre Israel și gruparea militantă palestiniană „Hamas” s-ar putea extinde în tot Orientul Mijlociu, aruncând regiunea (și nu doar) în război. Consilierul american pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, declara pe 15 octombrie că în cazul în care confruntările nu cedează, există riscul ca și alte grupări islamice de rezistență sau chiar Iranul să se implice direct în războiul dintre Israel și Hamas. Declarația vine după ce ministrul iranian de Externe a avertizat luni, la finalul unui turneu prin Siria, Irak și Liban, unde Iranul se bucură de o mare influență și unde sunt desfășurați zeci de mii de luptători susținuți de Iran, că grupările de rezistență ale țării sale din Orientul Mijlociu sunt „pe deplin pregătite” să răspundă la orice acțiune a Israelului (citat de The Jerusalem Post). Iar dacă Israelul va deschide și alte fronturi decât Gaza în regiune, se va ajunge la o „schimbare a hărții Israelului” – aluzie la independența Palestinei. Dacă se va extinde, „va fi un război lung” și „prețul lui va fi mare”, a recunoscut și ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant.

Potrivit unor experți în materie de război, dar și potrivit declarațiilor făcute de instituția prezidențială de la Kiev, atacul ar fi fost inspirat de Rusia pentru a provoca un război de durată în Orientul Mijlociu și a limita ajutorul SUA pentru războiul din Ucraina, în situația în care Kievul e pus pe contraofensivă. Moscova își dorește ca SUA să treacă Ucraina pe plan secund la ajutoare militare. Putin neagă și declară că Rusia e gata să fie mediator în rezolvarea conflictului.

Până pe 7 octombrie eram amenințați de un singur război și, oricum, părea mult. De 12 zile încoace mai avem unul. Păruse cuiva că numai unul e puțin și era neapărat nevoie de două, și ambele cu riscul de a degenera într-un al treilea război mondial, care ar fi, cu siguranță, și ultimul pe Pământ. La terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, și rușii, și americanii (vorbesc de marile puteri câștigătoare care dictau situația în lume) promiteau că gata, s-au terminat confruntările, chiar dacă Europa a fost ruptă în două și pecetluită în granițe de sârmă ghimpată de la Est la Vest. La 55 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, cade Zidul Berlinului și, rând pe rând, toate cortinele de fier dintre cele două Europe. La Malta, Mihail Gorbaciov și George H.W. Bush își strâng mâna și promit o viață fără războaie și lumea a crezut că s-a zis cu luptele pentru putere și dominație mondială. Dar a vorbi despre pace și a face pace nu e același lucru. Pe 24 februarie 2022 Rusia atacă Ucraina. Riscurile unui nou război mondial renasc. Lumea caută de 20 de luni soluții pentru războiul din Ucraina și în loc de pace, pe 7 octombrie, dă de un nou război, cu aceleași riscuri de a deveni unul mondial, doar că și mai sângeros, din motiv că va fi, spre deosebire de cel din Ucraina, și unul cu subtext religios.

Întrebarea cea mai frecventă în presă și nu doar, legată de atacul din 7 octombrie asupra Israelului, e cine stă în spatele acestui atac și a resuscitării conflictului palestiniano-israelian. Și de ce anume acum, când trupele ucrainene au pornit contraofensiva pe frontul de Est? Există sau nu vreo legătură între cele două războaie? Potrivit unor experți în materie de război, dar și potrivit declarațiilor făcute de instituția prezidențială de la Kiev, atacul ar fi fost inspirat de Rusia pentru a provoca un război de durată în Orientul Mijlociu și a limita ajutorul SUA pentru războiul din Ucraina, în stuația în care Kievul e pus pe contraofensivă. Moscova își dorește ca SUA să treacă Ucraina pe plan secund la ajutoare militare. Putin neagă și declară că Rusia e gata să fie mediator în rezolvarea conflictului.

Ieri, 18 octombrie, la Tel Aviv a sosit într-o „vizită de solidaritate” președintele SUA, Joe Biden, pentru a se informa asupra obiectivelor de război ale Israelului și asupra asistenței umanitare pentru civilii din Gaza. Este o vizită care arată seriozitatea abordării de către SUA a crizei din zonă și în care Biden ar avea mai multe „întrebări incomode” pentru premierul Benjamin Netanyahu, scrie presa internațională. Ce salvează aceste întrebări incomode când în câteva zile au fost măcelăriți mii de civili și milioane au apucat drumul pribegiei?