Editorial Cine și de ce împarte cununi de lauri pentru procurori?
În ziua imediat următoare sărbătorii lucrătorilor procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a amânat examinarea dosarelor depuse de candidații la concursul pentru funcția de procuror general. Din septembrie 2023, când funcția de procuror general a rămas vacantă în legătură cu demiterea lui Alexandr Stoianoglo, abia pe 30 ianuarie 2024, în ziua când urma să demareze selectarea candidatului care în următorii 7 ani ar urma să dețină această poziție extrem de responsabilă, CSP a constatat că lipsesc mai multe avize consultative ale instituțiilor de control și din acest motiv, concursul nu poate avea loc.
Potrivit CSP, în următoarea perioadă, avizele instituțiilor de control vor trebui colectate și anexate la dosarele de concurs, după care acesta va putea continua cu cei șase candidați care vor să ajungă în fruntea Procuraturii Generale. Astăzi însă, nimeni nu ne-ar putea spune de cât timp ar avea nevoie instituțiile de control pentru a emite avizele lor consultative, dar și câte instituții de control vor elabora avizele respective.
Amintim că la concursul inițiat de CSP și-au depus dosarele juristul Andrei Coca, avocații Ilie Rotaru și Serghei Perju, procurorul Igor Demciucin, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi și procurorul general interimar, Ion Munteanu. Dar nu despre cine are sau nu are șanse să câștige concursul am vrut să scriu în acest colț de pagină, ci despre sărbătoarea care a anticipat suspendarea acestei competiții.
Pe 29 ianuarie, acum 28 de ani, președintele de atunci, Mircea Snegur, semnase un decret prin care instituia ziua lucrătorilor procuraturii. Erau anii în care tânărul stat R. Moldova mai spera că va reuși să fondeze niște instituții temeinice, pentru care respectarea și protejarea drepturilor și libertăților omului ar deveni un reper important. De atunci, an de an, procurorii au tot sărbătorit ziua lor pe 29 ianuarie. Au sărbătorit cu multe onoruri, cu vorbe de laudă și de încurajare, uneori chiar cu petreceri fastuoase. Mulți au și fost decorați cu acest prilej, luând astfel în serios conținutul dedicațiilor. De 28 de ani, sărbătorile procurorilor nu au făcut decât să-i încurajeze pe mai mulți din această breaslă să facă dreptate și justiție pe bani, să țină la distanță toate iluziile cetățenilor legate de instrumentarea profesionistă și corectă a dosarelor marilor corupți. Așa, mai mulți procurori s-au ales cu averi și palate impresionante, iar cetățenii au rămas să aștepte în continuare că dreptatea ar putea veni mai târziu și că ei n-au decât să aștepte cu răbdare, cu multă răbdare.
Și în acest an, pe 29 ianuarie, procurorii au primit mesaje de laudă și de recunoștință de la partenerii lor de justiție din R. Moldova. Mesajele au fost adresate de procurorul general interimar, Ion Munteanu, tot el candidat la funcția vacantă de procuror general. Și CSP a adresat cuvinte de laudă angajaților procuraturii, dorindu-le să-și păstreze „demnitatea profesională”, pentru a se alinia „valorilor instituționale care să corespundă standardelor vectorului european” (cum altfel, fără aliniere la vectorul european?).
Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a grăbit să-și exprime „sentimentul de solidaritate și considerație față de cei care contribuie în mod direct la asigurarea executării legilor, apărării drepturilor și libertăților cetățenilor.” Totodată, CSM și-a exprimat „înalta apreciere pentru lupta continuă cu injustiția și asigurarea supremației legii”, precizând că „cinstea și devotamentul față de principiile primordiale ce guvernează procuratura, și anume, legalitatea, transparența, independența și cooperarea definesc calea ascendentă a profesionalismului angajaților procuraturii și tendința autoinstruirii continue.” Oare ce o fi înțeles sărbătoriții din acest mesaj?
Felicitări au venit și din partea Poliției Naționale, care le-a mulțumit procurorilor pentru „colaborare frumoasă de-a lungul anilor”.
Și procuraturile specializate s-au felicitat reciproc, estimând numărul dosarelor gestionate anual, valoarea prejudiciilor aduse în bugetul statului și tot așa. Și Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, le-a vorbit subalternilor săi că ei ar fi cei care contribuie „la menținerea statului de drept și la protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.” Seara, totuși, în cadrul unui program TV, șefa de la Anticorupție a recunoscut că pe parcursul anului trecut, dosarele a trei procurori au fost transmise în instanța de judecată: două dosare de luare de mită și unul în legătură cu divulgarea probelor penale unui jurnalist.
Și în cea de-a 28-a ediție a sărbătorii profesionale a procurorilor, nimeni nu a avut curajul să recunoască un fapt extrem de important, legat de munca și de eforturile depuse de procurori – lipsa condamnărilor în dosarele marilor corupți e și „meritul” celor care le instrumentează. Dacă în cei 28 de ani de festivism nu s-a reușit totuși să se clădească un sistem de drept adevărat, în serviciul cetățenilor, de ce am mai avea nevoie de astfel de zile de sărbătoare, în care toate verigile justiției, reciproc, se încununează cu lauri?
