Editorial Banii confiscați de la Luca Filat s-au terminat. Din ce fonduri ar mai putea fi susținuți asistenții personali?
Toate diminețile lor încep la fel. Procedurile de igienă, tot mai greu de efectuat, aerisirea camerei, servirea, deseori anevoioasă, a micului dejun. Urmează exercițiile de recuperare care, de obicei, sunt executate cu dificultate de către persoanele imobilizate la pat. Ziua continuă cu alte activități similare celor matinale.
Sunt ore în șir în care mamele, fiicele, rudele apropiate care îngrijesc de aceste persoane adună în suflete tristețea lumii, după care și ele au nevoie de cure de tratament și de reabilitare. Și nu e o zi-două sau un an-doi, ci poate fi chiar o viață, în care greutățile îi țin împreună pe cei care au în familii persoane cu grade severe de dizabilitate. De obicei, asistenții personali, căci acesta e statutul celor care îngrijesc de persoane imobilizate, beneficiază de angajare oficială și de un salariu acordat de stat pentru munca depusă. În dependență de situație, salariul e de 2-3-4 mii de lei. Cu timpul, din contul acestor remunerații simbolice, asistenții personali ajung să primească pensii extrem de mici, mult prea mici în raport cu minimul de existență. Chiar și cu o astfel de perspectivă, aceștia sunt de acord să continue munca de asistenți personali pentru cei apropiați aflați în mare dificultate.
Reforma acestui domeniu, care a început din primele zile ale anului 2024, a suplimentat grijile, lipsurile și problemele familiilor care au nevoie de asistenți personali. Reducerea salariilor sau chiar suspendarea acestor funcții face și va continua să facă insuportabilă viața a mii de persoane. Amintim că până nu demult, în R. Moldova activau 7200 de asistenți personali. Cinci mii dintre aceștia aveau grijă de adulți cu dizabilități severe, iar 2200 – de copii grav bolnavi. Alte 3000 de persoane se aflau pe lista de așteptare, nefiind angajate din cauza lipsei de fonduri.
În timp ce statul a decis să reformeze sistemul până în 2026, reformele soldându-se cu existența în condiții de austeritate a mii de oameni grav bolnavi, mai mulți experți în probleme de drept constată că și așa existau mari discrepanțe între salariile asistenților personali și prevederile legale care stipulează principiile de salarizare a personalului contractual plătit din fonduri publice. Aceștia spun că potrivit Legii 153/2017, salariul de bază al funcției de asistent personal al unei persoane cu handicap grav trebuie să fie recalculat pentru a reflecta nivelul minim garantat pe economie și a asigura respectarea principiilor de egalitate și nediscriminare. Conform legislației, acestor persoane ar trebui să li se acorde și un spor pentru activități desfășurate în condiții speciale de stres.
Însă, în locul respectării acestor prevederi legale, autoritățile au identificat alte soluții, despre care spun că tot legale ar fi, în baza cărora să lase fără asistență cetățenii R. Moldova aflați astăzi în situațiile cele mai dificile.
Expertul în drept, Nicolae Eșanu, fost secretar de stat la Ministerul Justiției, le recomandă celor „care se joacă cu soarta persoanelor care au nevoie de asistenți personali să citească atent hotărârea CtEDO din 20 februarie 2024, cazul DIACONEASA v. ROMÂNIA, în care se constată că retragerea dreptului solicitantului de a beneficia de asistent personal este contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În cazul respectiv, CtEDO a stabilit încălcarea art. 8 al Convenției, obligând statul să-i plătească reclamantei 7500 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Reclamanta a suferit un accident vascular cerebral, care a lăsat-o în imposibilitatea de a se mișca și a comunica. După trei ani de la accident, autoritățile au decis să nu-i mai pună la dispoziție un asistent personal, deși reclamanta a demonstrat că nimic nu se schimbase în situația sa pentru a justifica reducerea nivelului de îngrijire și că această decizie a determinat-o să se izoleze, privând-o de autonomia sa.
Oare cum ar reacționa CtEDO dacă în urma deciziilor de reducere a numărului de asistenți personali și a salariilor acestora ar urma o avalanșă de cereri trimise din R. Moldova în adresa instanței europene?
În 2022, guvernarea anunţase că a găsit o soluție pentru situația de criză din domeniul asistenților personali – cele 458 de mii de lire sterline confiscate de autorităţile britanice de la Luca Filat, acestea fiind folosite pentru angajarea a 566 de asistenţi personali pentru o perioadă de 4 luni. În 2024 nu mai există fonduri confiscate pentru a fi investite în susținerea activității asistenților personali?
